De la începutul acestui an tot încercăm să descoperim tradițiile culinare din diferite țări ale lumii cu ajutorul tinerilor din Moldova care locuiesc sau au locuit acolo. Anterior am vorbit despre Țările de Jos și despre Italia, iar de această dată în centrul atenției va fi Elveția. Despre bucătăria acestei țări ne-a povestit Daniela Barbăneagră, o tânără originară din satul Suruceni, raionul Ialoveni, care deja de 13 ani este stabilită la Geneva.
Din 2011 și până în prezent, tânăra a reușit să cunoască foarte bine tradițiile culinare locale și a înțeles că elvețienii, de fapt, sunt destul de deschiși să invite la cină persoane din alte țări, doar că după ce aceștia le devin buni prieteni. Daniela s-a împrietenit cu câțiva localnici din primii ani de când s-a mutat, așa că a avut ocazia să meargă la ei în vizită de mai multe ori. Astfel a gustat de toate, inclusiv cele trei feluri de mâncare tradiționale: fondue, raclette și rösti.
Fondue
Fondue constă din brânză topită, servită într-un vas comun numit caquelon. Acest vas se află în permanență pe o sobă portabilă de gătit (réchaud), astfel încât preparatul să-și păstreze consistența și temperatura. De cele mai multe ori, fondue se consumă cu pâine crocantă, însă unii aleg și legume, mere, cartofi fierți sau cârnați ca alternative. Pentru a scufunda produsul preferat în brânza topită se utilizează furculițe lungi.
Daniela ne-a relatat că fondue este mai popular în perioada rece a anului, întrucât originea sa se găsește în regiunile alpine ale Elveției, unde brânza se consideră un aliment de bază în lunile de iarnă. Totuși, ea l-a gustat pentru prima dată vara. „Atunci abia venisem în Elveția și, fiindcă era ziua de naștere a mamei, ea a decis să mergem într-un local ca să încerc fondue. Era cam bizar pentru bucătari să-l gătească în august, dar au făcut-o, căci așa a dorit clientul.”
I-a plăcut, așa că a mai savurat fondue de nenumărate ori. Singură nu a reușit încă să-l prepare, din motiv că tatăl său era cel care-i împlinea pofta. Cu toate acestea, tânăra își propune să facă acest lucru anul curent, deoarece adoră procesul și e curioasă să gătească ceva specific Elveției. „Mie îmi place foarte mult să gătesc. Deseori fac mâncare moldovenească, italienească sau asiatică, dar iată din cea elvețiană am preparat doar rösti, până când.”
Rösti
Rösti este constituit în principal din cartofi rași, prăjiți până devin aurii și crocanți. Originar din cantonul Berna, rösti era inițial consumat ca mic dejun de fermierii elvețieni, dar astăzi este savurat pe tot parcursul zilei și în toată Elveția. Frecvent însoțește alte feluri de mâncare, cum ar fi spinat und spiegelei (spanac și ouă prăjite).
Prepararea acestui fel de mâncare nu este prea complicată, doar că începe cu fierberea parțială a cartofilor cu o zi înainte, permițându-le să se răcească și să se întărească. Acest lucru face mai ușoară zdrobirea lor în dimineața următoare. Cartofii rași sunt apoi prăjiți într-o tigaie mare, cu unt sau ulei, până devin crocanți la exterior și moi în interior. Deși rețeta de bază include doar cartofi, unt și sare, diverse variante regionale sau moderne pot include ceapă, bacon sau brânză. Vestea bună e că putem găti rösti și noi, oricând ne dorim, datorită ingredientelor care pot fi găsite cu ușurință în orice magazin. Așa că dacă nu știți ce mâncare să pregătiți astăzi, poftim o idee.
Raclette
În ceea ce privește raclette, despre care am menționat la începutul articolului, Daniela ne-a spus că aceasta este centrată în jurul unui tip de brânză semitare care poartă același nume. Inițial, raclette era consumată de păstorii elvețieni care încălzeau brânza lângă foc și apoi o răzuiau pe pâine sau cartofi. Prepararea modernă a acestui fel de mâncare implică topirea brânzei folosind un aparat special. Brânza topită este apoi turnată peste cartofi fierți, legume și murături. Uneori, se servește cu mezeluri sau alte tipuri de carne.
„Dacă ar fi să caracterizez bucătăria elvețiană prin câteva cuvinte, aș zice că e simplă și în măsură. Nu e așa ca în Moldova, cu multe și de toate. Pe lângă fondue, raclette și rösti, atât în zilele obișnuite, cât și de sărbători, localnicii preferă salatele, carnea și un desert. Foarte rar adaugă în meniu produse făinoase sau cerealiere”, menționează tânăra.
Tartă cu prune uscate
Din deserturi, în cantonul Geneva este apreciată tarta cu prune uscate. Aceasta este realizată dintr-un aluat fraged, umplut cu prune uscate rehidradate. Prunele sunt rehidratate în apă sau într-un lichior ușor, apoi sunt așezate pe aluat și coapte până devin moi și aromate. Zahărul brun și scorțișoara sunt adăugate pentru a intensifica dulceața și aroma prunelor. Potrivit protagonistei noastre, tradițional, tarta respectivă se servește în septembrie, mai ales de Jeûne genevois (Postul genevez) – sărbătoare marcată în joia care urmează primei duminici a toamnei, în care nu se mănâncă de frupt.
Experiența de a prezenta elvețienilor plăcintele moldovenești
Câțiva ani în urmă, Daniela a făcut voluntariat într-o organizație din Elveția. Acolo exista tradiția ca la încheierea activității unui voluntar acesta să aducă colegilor săi spre degustare un fel de mâncare specific țării de baștină. Tânăra nu a stat prea mult pe gânduri și a decis să pregătească plăcinte cu brânză și cu mărar, având în vedere comoditatea transportării și gustul fenomenal al acestora. Astfel, elvețienii au rămas impresionați de plăcintele noastre, luând chiar și acasă câteva.
BONUS PENTRU CEI MAI FIDELI CITITORI/CELE MAI FIDELE CITITOARE #DIEZ: REȚETA FONDUE
Ingrediente necesare:
# 2 căței de usturoi mici, ușor zdrobiți;
# 400 g de brânză Gruyère rasă;
# 100 g de brânză Emmentaler rasă;
# 100 g de brânză Vacherin Fribourgeois rasă;
# 4 lingurițe de amidon de porumb;
# piper negru proaspăt măcinat, după gust;
# nucșoară proaspăt rasă, după gust;
# 310 ml de vin din struguri riesling (sau alt vin alb sec);
# 20 ml de kirsch (palincă de cireșe), opțional.
Garnituri posibile:
# pâine proaspătă sau crocantă;
# măr verde;
# struguri proaspeți;
# șuncă;
# cârnați sau salam;
# roșii cherry.
Pasul #1. Frecați interiorul vasului de fondue cu cei doi căței de usturoi, apoi mărunțiți-i și lăsați-i în vas.
Pasul #2. Adăugați în vas brânza, amidonul de porumb, piperul și nucșoara și amestecați bine.
Pasul #3. Adăugați vinul.
Pasul #4. Puneți pe aragaz vasul și încălziți-l la foc mediu, amestecând constant cu o lingură de lemn, până când brânza se topește și amestecul devine omogen.
Pasul #5. Fierbeți foarte ușor timp de 30 de secunde, adăugând kirsch, dacă doriți.
Pasul #6. Așezați aragazul portabil în centrul mesei și puneți pe el, la foc încet, vasul pentru fondue.
Pasul #7. Serviți cu plăcere!
Timp total de pregătire: 15 minute
Randament: patru porții
Rețeta a fost preluată de pe site-ul ricardocuisine.com.
