Luna aceasta pe masa miniștrilor ar urma să apară un proiect de hotărâre care ar trebui să reglementeze și legalizeze donațiile cetățenilor către instituțiile de învățământ din Moldova. Dacă va fi votat, din anul 2025, părinții vor putea oferi legal bani grădinițelor și școlilor. Inițiativa vine să reducă plățile informale din sistemul educației și să ofere mai multă transparență.
Proiectul de lege a fost supus consultărilor publice în perioada 24 aprilie – 3 mai 2024. În nota sa informativă se menționează faptul că plățile informale sunt persistente sistemului nostru de învățământ, drept exemplu fiind adus un sondaj realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în anul 2020.
Pe scurt, despre proiect
Dacă hotărârea privind donațiile va fi reglementată, la începutul fiecărui an școlar, instituțiile de învățământ vor formula o listă de necesități pentru care vor urma să colecteze bani. Astfel, persoanele care vor dori să contribuie o vor putea face prin sistemul guvernamental de plăți, direct, pe contul școlii.
Banii vor trebui să fie oferiți benevol și nu vor putea fi investiți în salarii sau premii. Școala va fi supusă ulterior procedurilor legale privind achizițiile publice și va prezenta rapoarte de utilizarea a acestor bani. Totodată, rapoartele vor fi afișate și pe paginile instituțiilor.
Dacă banii acumulați din donații nu vor fi cheltuiți până la finele anului bugetar în curs, aceștia vor putea fi incluși în cheltuielile instituțiilor din următorul an, cu păstrarea obligatorie a destinației.
Cum este motivat proiectul
Ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a calificat hotărârea drept o „variantă de compromis” care va reduce din plățile informale.
Credem noi că asta este o variantă de compromis – ca să putem oferi posibilitatea de a contribui, dar să scăpăm odată și odată de toate plățile informale care distorsionează relația sănătoasă între părinți și instituția de învățământ. Credem noi că asta o să fie un pas în direcția unei relații mai sănătoase.
Dan Perciun
Totodată, în viziunea autorului proiectului de lege, prezența plăților informale este motivată prin faptul că nu există un mecanism legal care ar permite controlul și monitorizarea lor.
Motivele principale al fenomenului plăților informale sunt:
Nota informativă a hotărârii
# lipsa unui regim efectiv de evidență și control al regimului donațiilor;
# transparența redusă în gestionarea fondurilor colectate din partea asociațiilor de părinți;
# lipsa unui mecanism funcțional și transparent de informare reciprocă dintre instituția educațională și asociațiile de părinți cu privire la necesitățile și cheltuielile efectuate în cadrul instituției respective.
În nota informativă mai este stipulat faptul că proiectul va asigura transparență și va spori încrederea donatorilor în în managementul financiar al instituțiilor.
„Noi nu avem nicio intensificare a acțiunilor pe partea de descurajare a celorlalte forme de colectări”
Cofondatoarea organizației „Părinți Solidari”, Ala Revenco, consideră că acest proiect trebuie să fie doar o parte dintr-un set de măsuri mult mai complet. Aceasta susține că problema taxelor informale este una mult mai complexă și nu este motivată doar de lipsa unui regulament.
Din păcate, noi nu avem nicio intensificare a acțiunilor pe partea de descurajare sau sancționare a celorlalte forme de colectări. Dacă deschidem o trecere de pietoni și nu blocăm calea anterioară nesigură, atunci oamenii vor continua să treacă pe unde au trecut, fără a lua în considerare riscurile și pericolele. Este așa și aici. Dacă nu descurajăm, nu întreprindem măsuri pentru a opri fluxul de bani ilegali venit prin fonduri, prin colectări pentru sărbători, pentru cadouri, atunci acest regulament nu își va avea impactul cuvenit.
Ala Revenco
Ala Revenco a menționat că actualmente acțiunile întreprinse de minister nu sunt suficiente pentru a înlătura taxele informale, iar principalele măsuri care vor duce la eliminarea acestora din sistemul educației țin inclusiv de sancționarea persoanelor implicate în colectarea lor.
Ministerul nu examinează cererile și plângerile despre taxe informale, doar le redirecționează către direcțiile respective. La noi, segmentul de sancționare este foarte slab dezvoltat. Și atunci, în cazul în care noi nu avem sancțiuni, poți să vorbești mult și bine că nu este legal sau că nu este corect.
Ala Revenco
Sondajul IPP arată că, acum patru ani, peste 88 % din părinți achitau suplimentar pentru cărți și caiete, 59,2 % – pentru reparații, iar 43,3 % dintre elevi ofereau bani pentru cadourile cadrelor didactice. De asemenea, majoritatea părinților au declarat că, dacă ar depinde doar de ei, nu ar contribui cu resurse financiare la sistemul de învățământ din Moldova, or, potrivit legii, învățământul este gratuit.
Întrebați despre motivele plăților informale, 18,3 % dintre respondenți au menționat că plătesc pentru a îmbunătăți condițiile din școală, iar 18,5 % – pentru a ridica calitatea studiilor. 23,1 % spun că oferă bani pentru că „plătesc toți, plătim și noi”, iar 31,4 % au spus că nu știu sau nu vor să răspundă de ce oferă bani instituțiilor de învățământ.
În urma analizei proiectului, Centrul Național Anticorupție (CNA) a recomandat autorilor să completeze proiectul cu prevederi care să ofere alternative instituțiilor de învățământ care nu dispun de o proprie pagină web unde să publice rapoartele. Am încercat de mai multe ori să contactăm autorii proiectului pentru a afla detalii despre punerea în practică a acestei hotărâri și evitarea riscurilor de presiune asupra părinților. Până la moment, nu am primit niciun răspuns. Într-un final, am expediat o solicitare de informații oficială către MEC, răspunsul căreia ar urma să vină în 10 zile. Odată cu recepționarea sa, îl vom publica.
UPDATE: MEC a răspuns solicitării noastre de informații cu privire la adoptarea hotărârii menționate mai sus. Astfel, am aflat că instituțiile care nu dețin o pagină web, vor putea să publice rapoartele semestriale privind donațiile colectate și utilizarea acestora pe niște panouri publice special amenajate.
Totodată, MEC a menționat că nu va exista un plafon minim sau maxim al donației ce va putea fi făcută către o instituție de învățământ.
Profesorul nu poate solicita donații de la părinți. Orice donație oferită de o persoană va fi transferată pe contul instituției, doar prin serviciul guvernamental MPay. Serviciul MPay nu transmite datele cu caracter personal altor terți. Instituția nu trebuie să facă un careva apel public de solicitare a donațiilor. Este suficient să informeze potențialii donatori prin plasarea Hotărârii Guvernului sau a extrasului din aceasta pe pagina web a instituției sau pe panoul informativ al instituției.
MEC
La întrebările: „Cum va monitoriza ministerul pentru a se asigura că angajații din sistemul educațional nu vor pune presiune pe părinți pentru a face donații, beneficiind de noile prevederi legale?” și „Cât de fezabilă este demonstrarea acestei presiuni în practică?”, am primit următorul răspuns: „Proiectul Hotărârii Guvernului menționat oferă un cadru pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare, asigurând că banii sunt cheltuiți în mod corect, transparent, rațional și că există o supraveghere adecvată pentru prevenirea cheltuielilor inutile sau frauduloase. Reiterăm că, pentru a beneficia de donații, instituțiile de învățământ vor deschide cont trezorerial unde vor fi transferate toate contribuțiile bănești ce îi sunt oferite. Pentru asigurarea transparenței, toate operațiunile de donație se vor efectua exclusiv folosind Serviciul Guvernamental de Plăți Electronice (MPay), în contul unic trezorerial al Ministerului Finanțelor. Astfel se va asigura trasabilitatea tranzacțiilor de încasare a plăților și va fi asigurată transparența donațiilor. De asemenea, din considerente de transparență și gestiune eficientă a donațiilor colectate, la partea de cheltuieli, acestea se vor reflecta în calitate de «Suport comunitar pentru procesul educațional», în conformitate cu Clasificația buget”.
