Hajj – cel mai important pelerinaj islamic. Ce se întâmplă în fiecare dintre cele șase zile de călătorie și de ce au murit peste 1 300 de oameni în acest an

hajj5-ezgif.com-webp-to-jpg-converter
Foto: Getty Images

O dată pe an, musulmanii din întreaga lume se adună la Mecca, oraș din vestul Arabiei Saudite, pentru a participa la Hajj – unul dintre cele mai importante pelerinaje islamice. Hajj este obligatoriu pentru fiecare musulman adult apt de muncă care are mijloacele financiare și a cărui absență „nu va provoca dificultăți familiei”. Anul curent, peregrinarea s-a desfășurat în perioada 14-19 iunie, iar în timpul acestuia au decedat 1 301 persoane. Pelerinajul din iunie curent a avut loc în timpul unui val de căldură, cu temperaturi care au ajuns la 51,8 °C. Mai mult de trei sferturi dintre cei care au murit nu aveau permise oficiale și au mers sub lumina directă a soarelui, fără adăpost, precizează BBC cu referire la agenția oficială de știri saudită SPA. Potrivit agenției, unii dintre cei care au murit erau în vârstă sau aveau boli cronice.

Chiar dacă riscă să își piardă viața, anual milioane de oameni urmează această călătorie religioasă. De ce este totuși atât de importantă și ce se întâmplă în zilele de pelerinaj explicăm în continuare.

Ce este pelerinajul Hajj și de ce are loc la Mecca

Religia musulmană spune că Hajj trebuie făcut cel puțin o dată în viață, pentru că este unul dintre cei cinci piloni ai islamului, alături de mărturisirea de credință (Shahada), rugăciunea (Salah), postul în luna Ramadan – a noua lună în calendarul islamic (Sawm) – și caritatea (Zakat). Hajj-ul începe în a șaptea zi a lunii Dhū al-Ḥijjah (ultima lună a anului islamic) și se încheie în a 12-a zi. La pelerinaj, credincioșii trebuie să meargă pe un itinerar și să ia parte la mai multe ritualuri. Acestea au fost stabilite de Profetul Muhammad în anul 632 d. Hr. Ulterior, au fost aduse mai multe schimbări, iar varianta inițială nu este respectată cu strictețe.

Mecca este locul de unde a început religia islamică. Este locul în care s-a născut profetul Muhammad și a primit primele revelații de la Allah (n.r. din arabă – Dumnezeu). Revelațiile au devenit Coran, cartea sfântă citită de musulmani.

În oraș se regăsește Kaaba, o structură de piatră acoperită cu mătase neagră, situată în centrul Marii Moschei din Mecca. Musulmanii se roagă în direcția acestei clădiri sacre, care este considerat cel mai sfânt loc din Islam și simbolizează unitatea lui Dumnezeu.

Sursă: Getty Images

Înainte de Hajj

Mulți pelerini zboară mai întâi spre Jeddah (oraș din Arabia Saudită) și apoi călătoresc la Mecca cu autobuzul. Ajunși, aceștia pot îndeplini două ritualuri: pelerinajul mai mic sau Umra și pelerinajul principal sau Hajj.

Umra este suplimentar, opțional, iar importanța lui nu este prea mare. Chiar dacă include unele ritualuri din cadrul Hajj, acestea nu sunt de o amploare prea mare, itinerarele sunt mai scurte și mai puține. Majoritatea credincioșilor care vin pentru Hajj sosesc cu câteva zile înainte ca acesta să înceapă și urmează mai întâi Umra.

Ce se întâmplă în timpul Hajj?

În fiecare an la acest pelerinaj participă între două și trei milioane de persoane. Din cauza pandemiei de coronavirus, în 2020 au fost doar 10 000 de pelerini. În 2021, au fost 58 700 de pelerini, iar anul trecut numărul a crescut din nou la un milion. Anul curent au participat circa 1,8 milioane de persoane.

Timp de cinci sau șase zile, musulmanii desfășoară o serie de ritualuri importante în timp ce sunt în pelerinaj. Bărbații trebuie să poarte două cearșafuri de pânză albă, iar femeile – haine tradiționale –, să își acopere capul, dar nu și fața. Aceste haine simbolizează egalitatea tuturor musulmanilor în fața lui Dumnezeu.

Pentru a putea îndeplini ritualurile, persoanele trebuie să fie în ihram, o stare specială de puritate rituală. Acest lucru se realizează printr-o declarație de intenție, prin purtarea hainelor albe speciale și prin respectarea unor reguli.

Persoana aflată în Hajj nu are voie să:
# întrețină relații sexuale;
# să se radă sau să își taie unghiile;
# să se parfumeze sau să folosească uleiuri parfumate;
# să folosească săpun parfumat când fac duș/baie;
# să ucidă sau să vâneze;
# să se certe.

Dacă un credincios vrea să participe la Hajj, dar nu are posibilitatea, altcineva îl poate „reprezenta” prin procură.

Sursă: Getty Images

Ziua 1

În timpul primei etape a Hajj-ului, musulmanii ocolesc Kaabah în sens invers acelor de ceasornic de șapte ori. Acest lucru este cunoscut sub numele de Tawaf și este realizat pentru a arăta că toți musulmanii sunt egali.

Următorul ritual cere musulmanilor să alerge între două dealuri, Safa și Marwah, de șapte ori. Musulmanii cred că Agar, soția profetului Avraam, a făcut acest lucru când era în căutarea apei pentru fiul ei. După aceea, pelerinii merg pe jos sau cu autobuzul opt kilometri până la Mina, un oraș al corturilor situat chiar în afara Meccăi.

Pelerinii petrec ziua în Mina, pornind în dimineața următoare la răsăritul soarelui. În majoritatea timpului în Mina, oamenii se roagă.

Ziua 2

A doua zi, cea de Arafat, este considerată una dintre cele mai importante ale calendarului islamic. Mulți musulmani postesc în această zi. Aceștia călătoresc 15 kilometri de la Mina spre Muntele Milei rugându-se. La munte, ei stau de la prânz până la apus și ulterior merg 11 kilometri spre Muzdalifah, unde își petrec toată noaptea.

Sursă: Mosa’ab Elshamy/AP

Ziua 3

Această zi este cunoscută ca Eid al-Adha, una dintre cele două sărbători musulmane importante. După ce pelerinii părăsesc Muzdalifah, aceștia ajung înapoi la Mina înainte de răsărit pentru a efectua primul rami, un ritual care implică aruncarea a șapte pietricele în cea mai mare dintre cele trei coloane.

Acest ritual reprezentă un act simbolic de aruncare de pietre în diavol. Musulmanii trebuie, de asemenea, să sacrifice un animal – o cămilă sau un miel. Carnea se dă celor nevoiași. Pelerinii pot opta să cumpere cupoane de sacrificiu, care confirmă că sacrificiul a fost făcut în numele lor, sau să efectueze propriul sacrificiu.

Sursă: Amr Nabil/AP

Ziua 4 și 5

Actul de aruncare a pietrelor se repetă și în următoarele două zile. Se lovesc cei trei stâlpi, folosind câte șapte pietricele pentru fiecare, în ordinea următoare: stâlpul mic, stâlpul mijlociu și stâlpul mare.

Ziua 6

În a șasea zi de călătorie religioasă, bărbații își rad capul sau își taie părul, iar femeile își taie o șuviță din păr sau de lungimea unui vârf de deget. Urmează o ceremonie de rămas-bun, după care pelerinii își pot scoate hainele de ihram. Mulți dintre ei se întorc la Mecca și ulterior la locul de campare din Mina, marcând astfel finalizarea pelerinajului Hajj.

De asemenea, mulți pelerini vizitează Medina, al doilea oraș sfânt din Arabia Saudită, înainte de a se întoarce acasă. Deși Medina nu face parte din pelerinajul Hajj, este considerat un loc important, deoarece aici este îngropat Profetul Muhammad.

Sursă: Hasan Ammar/AP

Cât costă să participi la Hajj

Costul depinde de pachetul (economy, două silver și premium), de agenția prin care faci o rezervare de a participa și de țara din care vii. Localnicii, la fel, trebuie să plătească pentru a participa la Hajj.

Pachetele includ, de obicei, următoarele beneficii:
# transport terestru;
# asistență medicală și asigurare;
# un lider de grup și un învățător musulman care să te ghideze;
# cazare în corturi, hoteluri sau apartamente;
# mâncare, băuturi răcoritoare, apă;
# telefon mobil pregătit pentru utilizare globală (pentru care s-ar putea să plătești în plus 100 de dolari);
# cursuri de pregătire;
# îmbrăcăminte specială și hijaburi pentru bărbați și femei.

Pentru localnici, prețurile variază între circa 1 100 și 2 700 de dolari pentru o persoană, iar pentru străini – între 5 500 și 10 000 de dolari pentru o singură persoană. Multe familii musulmane din întreaga lume economisesc ani de zile pentru a-și permite acest pelerinaj.

Pe lângă prețul pentru pachetul de participare, străinii trebuie să achite și pentru:
# taxa Hajj – circa 300 de dolari;
# taxa Zabihah – circa 150 de dolari;
# viza de călătorie.

Din cauza costurilor mari de participare, multe persoane încearcă să facă pelerinaj fără un permis, deși riscă arestarea și deportarea dacă sunt prinși. Înainte de Hajj, autoritățile saudite au declarat că au îndepărtat sute de mii de pelerini neautorizați din Mecca. Aceștia sunt identificați cu ajutorul unor carduri care sunt oferite pelerinilor oficiali și conțin un cod de bare care le permite intrarea în locurile sfinte.

Totuși, în continuare, mulți își doresc să participe, iar ambasadele Arabiei Saudite din diferite țări organizează o tragere la sorți pentru a alege care dintre solicitanți vor fi acceptați. Datorită vizitelor musulmanilor în Mecca și Medina și celor două pelerinaje, Hajj și Umra, Arabia Saudită câștigă aproximativ 12 miliarde de dolari în fiecare an.

Consecințele (in)umane din acest an

Decese la Hajj se înregistrează în fiecare an. Ministrul sănătății al Arabiei Saudite a spus că s-au făcut eforturi pentru a crește conștientizarea despre pericolele stresului termic și cum ar putea pelerinii să le reducă. Statul a fost criticat din motiv că nu au întreprins mai multe acțiuni pentru a crește siguranța oamenilor, în special a pelerinilor neînregistrați care nu au acces la facilități, precum corturi și transport cu aer condiționat.

Sursă: EBA

În consecință, prim-ministrul egiptean a retras licențele a 16 companii de turism și a dat în judecată managerii acestora pentru „încurajarea” pelerinajelor ilegale la Mecca. De asemenea, autoritățile din Iordania au declarat că au reținut mai mulți agenți de turism, iar președintele tunisian l-a demis pe ministrul afacerilor religioase.

Potrivit mai multor relatări ale pelerinilor, corturile au fost supraaglomerate, nu erau răcite și nu aveau condiții de igienă corespunzătoare. Autoritățile dau vina pe participanții fără viză, declarând că aceștia „contribuie” la aglomerarea corturilor. De asemenea, persoanele participante au precizat că răcitoarele care au fost instalate, de obicei, nu aveau suficientă apă. Nici de-a lungul traseelor nu au existat puncte speciale în care oamenii ar fi putut bea apă.

Un alt motiv pentru care există multe decese în fiecare an la Hajj este că mulți pelerini merg la bătrânețe în acest pelerinaj, după ce au economisit bani o lungă perioadă. Mulți musulmani participă la Hajj în speranța că, dacă mor, să se întâmple în timpul acestuia, deoarece se consideră o binecuvântare să mori și să fii înmormântat în orașul sfânt.

Ce se întâmplă dacă mori în timpul Hajj

Când un musulman moare în timpul desfășurării pelerinajului, decesul este raportat Misiunii Hajj. Aceștia folosesc brățări sau identificatori pentru gât pentru a confirma identitatea. Ulterior, medicul oferă un certificat special, iar Arabia Saudită eliberează un certificat de deces.

Sursă: Getty Images

Rugăciunile funerare au loc în moschei importante, în funcție de locul decesului. Corpul este spălat, înfășurat și transportat în congelatoare, cheltuieli acoperite de guvernul saudit. Înmormântările sunt simple, uneori cu mai multe trupuri în același loc. În cimitir există un registru care listează cine este înmormântat și unde, astfel încât familiile să poată vizita mormintele dacă doresc.

Cu ajutorul diferitelor organizații, guvernul saudit asigură procesele de înmormântare „demne și respectuoase”.


În contextul vremii caniculare din ultima perioadă și a combaterii efectelor cauzate de aceasta, în mai multe locuri publice din Chișinău au fost instalate puncte de prim ajutor. Astfel, cetățenii sunt încurajați să utilizeze aceste corturi de prim ajutor și să fie atenți la nevoile celor din jur, în special ale persoanelor vulnerabile, precum copiii și vârstnicii.

Lista locațiilor în care se află punctele de prim ajutor se regăsește în acest articol.

În cazul înregistrării situațiilor problematice, cauzate de fenomenele atmosferice enunțate, locuitorii orașului sunt îndemnați să apeleze Dispeceratul Central Municipal (022) 22-22-67, (022) 22-26-04 sau să sune la numărul unic de urgență 112.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Autoare:Ana Mărgineanu
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente