Pe 20 octombrie 2024, toți cetățenii Republicii Moldova sunt așteptați la urnele de vot pentru a alege președintele și parcursul țării. Dacă în cazul președintelui opțiuni vor fi mai multe, în cazul referendumului moldovenii vor trebui să răspundă doar cu „da” sau „nu” – atât de simplu! Bine, bine, poate nu e chiar atât de simplu, deoarece trebuie să cunoașteți totul despre referendum înainte de a aplica ștampila în dreptul deciziei pe care o faceți. Dar nu vă preocupați, noi avem grijă să sintetizăm toată informația de care aveți nevoie.
Referendumul din toamna anului curent a fost propus de către președinta țării, Maia Sandu, și este unul republican și constituțional, iar ce înseamnă asta vă explicăm un pic mai târziu. Deocamdată, vă propunem să faceți cunoștință cu întrebarea care se va regăsi în buletinele de vot: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Totodată, pe lângă această întrebare, în buletin veți vedea și textul preambulului din Constituție care urmează să fie modificat în cazul în care referendumul trece.
Scopul referendumului din 20 octombrie, pe lângă simbolismul schimbării preambulului din Constituție, este să oferim un răspuns Bruxelles-ului despre consensul social din Republica Moldova. De asemenea, grație modificărilor vom putea beneficia de efecte de termen lung asupra parcursului nostru european și dezvoltării în termeni democratici ai țării. „Rectificarea adăugată creează un filtrul suplimentar pentru legile care ar putea fi împotriva integrării europene”, spune Andrei Curăraru, expert în politici publice. Respectiv, dacă la guvernare, în urma parlamentarelor, ajunge o forță antieuropeană, aceasta nu va putea vota legi împotriva democrației și a drepturilor omului.
Polemicile din jurul referendumului din 20 octombrie
Referendumul din 20 octombrie, la fel ca și marea majoritate a deciziilor politice, a generat o serie de polemici. Întrebarea la care atât opoziția, cât și alte partide proeuropene, dar și societatea civilă era curioasă să aibă un răspuns ținea de legitimitatea referendumului. Legea spune că scrutinul nu poate fi realizat înainte cu 60 de zile de prezidențiale și după 60 de zile de prezidențiale. Respectiv, organizarea referendumului și alegerilor prezidențiale în aceeași zi este o găselniță legală.
De ce în acest caz societatea s-a împărțit în două tabere? Andrei Curăraru, expert în politici publice, ne explică. „Sunt partide proeuropene care sunt frustrate de faptul că o să trebuiască cumva să susțină acest referendum și indirect pe Maia Sandu. Sunt partide care se pretind proeuropene, dar nu tare sunt și nu vor să facă campanie pentru acest referendum. Și sunt partide antieuropene care vor să discrediteze ideea asta de integrare europeană și din acest motiv sunt nemulțumite și declară nelegitimă decizia de a organiza alegerile prezidențiale în aceeași zi cu referendumul”, spune expertul în politici publice.
La aspect de polemici se discută intens despre faptul că referendumul este organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale pentru a o ajuta electoral pe Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, care va candida pentru cel de-al doilea mandat. „Parțial această poziție este adevărată. Aici sunt, de fapt, două poziții. Referendumurile nu sunt populare în sine, cel puțin în Republica Moldova. Și ca să ai un referendum care să treacă, trebuie să se întâmple o minune. Astfel, cuplarea acestora cu alegerile oferă posibilitatea ca omul care vine la prezidențiale să ia și buletinul pentru referendum. Alegerile prezidențiale sunt cele mai populare alegeri pe care le avem noi în general. Plus, având în vedere că noi nu avem practica să cheltuim niște sume enorme pentru referendum, nu prea are sens organizarea lui separat”, menționează Andrei Curăraru.
Aceeași idee o susține și deputatul PAS Vasile Grădinaru. Parlamentarul menționează că moldovenii nu conștientizează pe deplin importanța referendumurilor, fapt demonstrat de istoricul scrutinelor locale. „Cred că acest lucru trebuia făcut cel târziu în 2014, atunci când s-a început procesul de aderare efectiv a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Niciodată nu este târziu să întrebi poporul despre ceea ce își dorește de fapt. Și am găsit această oportunitate acum, pentru că începem, propriu-zis, procesul de aderare.”
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un element de politică externă care a generat multe discuții. Parlamentarul menționează că, deși toate sondajele arată dorința moldovenilor de integrare, oricum mai există dispute.
Este de remarcat că decizia de organizare a unui referendum aparține fiecărui stat, Uniunea Europeană nu impune o normă în acest sens, deciziile se iau la nivel local. Prin urmare, autoritățile din Republica Moldova decid de sine stătător dacă e nevoie de organizarea unui referendum.
Legitimitatea referendumului
Polemicile în legătură cu referendumul din 20 octombrie au orbitat în mare parte în jurul soluției propuse de guvernare – de a organiza scrutinul în aceeași zi cu prezidențialele. Totuși, pentru a asigura legitimitatea unui referendum în Republica Moldova, trebuie respectate mai multe condiții obligatorii de organizare.
În primul rând, pentru a organiza un referendum, trebuie să fie o inițiativă. Aceasta poate veni de la mine, de la tine și încă, cel puțin, de la 99 998 de cetățeni. Ceea ce înseamnă că o inițiativă poate fi înaintată dacă este semnată de 100 000 de moldoveni. De asemenea, inițiativa poate fi propusă de deputații din Parlament, de Guvern sau de către președinte. Ulterior, în funcție de nivelul la care se vrea organizat scrutinul, Curtea Constituțională sau Curtea de Apel va da un aviz pozitiv sau negativ privind legitimitatea organizării. La referendumurile constituționale, Curtea Constituțională trebuie să vină cu un aviz în timp de 10 zile. Aceste organe au grijă inclusiv ca întrebarea propusă în referendum să fie clară, concisă, să nu creeze ambiguități și să nu fie contrară legii supreme.
Un referendum, ca și oricare alt proces electoral, nu poate fi organizat fără participarea Comisiei Electorale Centrale. Aceasta este entitatea responsabilă de organizarea procesului de votare. De la un scrutin nu pot lipsi observatorii naționali și internaționali.
Pragul de validare al referendumurilor este 33,3 %. Respectiv, la urnele de vot în ziua referendumului trebuie să se prezinte o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale. Anterior, pentru legitimitate era nevoie de prezența la urne a cel puțin 50 % +1 din totalul votanților, dar din motivul neconcordanței dintre datele de la ASP și listele electorale, numărul total necesar a scăzut. La alegerile naționale pot participa toate persoane din listele electorale, inclusiv cele care se află peste hotarele țării.
Un referendum trece atunci când cel puțin 50 % +1 din cei cel puțin 33,3 % de alegători au votat „pro”.
Câte tipuri de referendumuri avem în Moldova
Într-un stat democratic, avem două modalități de a lua decizii: directă și indirectă. Referendumul este o formă a democrației directe, fiindcă votanții se prezintă la urne și aleg de sine stătător direcția care urmează să aibă un impact asupra vieții lor. Alegerile, pe de altă parte, sunt o formă de democrație indirectă, fiindcă poporul învestește cu putere o guvernare care îi reprezintă interesele la nivel de politică internă și externă.
Chiar dacă ar putea să pară că referendumurile se organizează doar la nivel național, nu e chiar așa. Fiecare localitate din țară care se confruntă cu un anumit impediment poate consulta opinia cetățenilor din regiune, respectiv va fi organizat un referendum local. Prin urmare, în Republica Moldova pot fi organizate două tipuri de referendumuri: locale și republicane.
Referendumurile republicane se ramifică în patru categorii:
# consultative – au rol de a aduna opinii în legătură cu o anumită problemă care afectează viața cetățenilor;
# legislative – au scopul de a modifica o anumită lege;
# constituționale – schimbă anumite articole din constituția țării;
# privind demiterea președintelui.
Scrutinele legislative, constituționale și cele pentru demiterea președintelui au efecte juridice imediate. Ceea ce înseamnă că, odată cu validarea alegerilor, ele devin lege sau articole în Constituție.
Articolul 153, punctul 3, din Codul electoral menționează că: „Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea lor de către Curtea Constituțională și sunt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova”.
Pot fi anulate impozitele prin referendum?
Opinia publică nu poate fi consultată pentru orice polemică care apare la nivel local sau republican. Potrivit Constituției, nu pot fi organizate referendumuri pe subiecte precum:
# amnistia și grațierea;
# impozitele;
# numiri și demiteri ale altor persoane decât președintele;
# măsuri de urgență (pandemii, stări de asediu și război etc.);
# decizii care țin de competența instanței de judecată.
Referendumurile locale pot fi propuse de către grupurile de inițiativă și se supun acelorași limitări ca și cele republicane. Totuși, Andrei Curăraru menționează că referendumurile nu sunt o practică foarte populară la noi. „Noi am avut șase referendumuri locale, dintre care numai unul a trecut. Restul nu au trecut, fie din motiv că nu au strâns numărul de semnături necesare, fie că nu a fost prezența la vot. Cel mai cunoscut referendum local a fost când voiau să-l demită pe Chirtoacă. Atunci s-au prezentat la vot doar 17 % dintre chișinăuieni.”
Referendumurile republicane prin care a trecut Republica Moldova
Referendumul din 1994
Pentru prima dată, moldovenii s-au prezentat la urnele de vot pentru a participa la referendum pe 6 martie 1994. Votanții urmau să decidă păstrarea statalității Republicii Moldova sau, mai simplu spus, ce drum va alege Moldova după destrămarea URSS. CEC a boicotat acest referendum, fiindcă nu era legitim. Totuși, scrutinul nu a purtat denumirea de „referendum”, ci de „sondaj sociologic”. La urnele de vot s-au prezentat aproximativ 75 % din întreaga populație.
Cetățenii au răspuns cu „da” sau „nu” la următoarea întrebare: „Sunteți pentru ca Republica Moldova să se dezvolte ca stat independent și integru în hotarele recunoscute de O.N.U., să promoveze o politică de neutralitate, să întrețină relații economice reciproc avantajoase cu orice țară și să garanteze tuturor cetățenilor ei drepturi egale conform normelor de drept internațional?”.
Acest referendum a fost criticat pe larg din două motive:
# întrebarea din buletinele de vot aborda mai multe probleme în același timp;
# scrutinul purta denumirea de „sondaj sociologic”.
Referendumul din 1999
Referendumul din 1999 a fost inițiat de președintele Petru Lucinschi. Scopul acestuia era să transforme Republica Moldova într-o țară prezidențială, astfel încât puterea să fie concentrată în mâinile unei singure persoane. Referendumul a eșuat, deoarece nu s-au prezentat 50 % dintre votanți la urne. „Mai mult decât atât, rezultatul lui a fost fix invers. Parlamentul, văzând că președintele vrea să-și aloce mai multe puteri, i-a luat din puterile care erau în Constituție”, spune expertul în politici publice.
Votanții au răspuns la următoarea întrebare: „Ați fi în favoarea modificării Constituției cu scopul de a instala un sistem prezidențial în Republica Moldova, în care președintele republicii va fi responsabil pentru formarea și conducerea Guvernului, precum și pentru rezultatele de guvernare a țării?”.
Referendumul din 2010
În anul 2010, moldovenii cu drept de vot s-au prezentat la urne pentru a participa într-un referendum constituțional. Prin intermediul acestuia se voia ca președintele să fie ales de popor, deoarece din 2001 acesta era ales de către Parlament. „Înainte de referendum s-a redus pragul electoral la 33,3 % din populație. Oricum, scrutinul nu au putut să încurajeze o treime din populație să se prezinte la urne, respectiv referendumul a eșuat. Ulterior, noi am revenit la alegerea președintelui de către popor printr-o hotărâre a Curții Constituționale”, remarcă Andrei Curăraru.
Votanții au răspuns la următoarea întrebare: „Sunteți pentru modificarea Constituției care să permită alegerea președintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”.
Referendumul din 2019
Referendumul din 2019 a propus alegătorilor două întrebări. În cadrul scrutinului consultativ, populația urma să decidă numărul de deputați în parlament și revocarea deputaților care nu își îndeplinesc atribuțiile. Scrutinul a fost propus de către fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc. La urne s-au prezentat peste 38 % dintre votanți, referendumul a fost validat. Totuși, prevederile acestuia nu au fost aplicate.
Votanții au răspuns la două întrebări.
„# Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?”
„# Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?”
De-a lungul celor 33 de ani de independență, Republica Moldova a trecut prin patru referendumuri naționale: decizionale și consultative. De remarcat este că nici una dintre deciziile de după scrutine nu a fost adoptată. Pe 20 octombrie, alegătorii moldoveni sunt așteptați la urne pentru cel de-al cincilea referendum, care ar putea sau nu repeta istoria referendumurilor anterioare. Cert este că toți cei care își doresc o schimbare au oportunitatea să se pronunțe prin prezența la urnele de vot.
