27 de țări ale UE au ales săptămâna trecută 720 de eurodeputați care urmează să decidă viitorul Uniunii în următorii cinci ani. Anterior, Parlamentul UE a fost condus de o majoritate formată din trei grupuri: PPE (de centru-dreapta), Partidul Socialist și Democrat (S&D, de centru-stânga) și grupul Renew Europe.
Urmează o „nouă” alianță?
Rezultatele preliminare ale alegerilor europarlamentare din acest an arată că grupul PPE și-a întărit poziția de lider la nivel european, obținând 186 de mandate, cu zece mai multe față de alegerile precedente. E de menționat că acesta este una dintre cele mai mari și influente formațiuni politice din Uniune, care pledează inclusiv pentru extinderea UE.
S&D a acumulat 135 de mandate, poziționându-se la europarlamentarele din acest an pe locul secund. Grupul Renew Europe a suferit o scădere drastică, obținând 79 de mandate, cu 23 mai puțin față de anii trecuți.
Pe locul 4 s-a clasat grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, cu 73 de mandate, urmat de grupul Identitate și Democrație, care a obținut 53 de mandate, cu patru mai multe față de alegerile precedente.
Expertul politic Andrei Curăraru, făcând trimitere inclusiv la grupul Identitate și Democrație, menționează că popularizarea partidelor eurosceptice și de extremă dreaptă „reprezintă o amenințare pentru coeziunea și unitatea UE”.
Un lucru curios îl reprezintă cei aproape 100 de eurodeputați neafiliați. Chiar dacă deocamdată ei nu aparțin niciunui grup politic, în curând aceștia s-ar putea alătura unuia din cele existente sau ar putea forma unul nou, cu un minim de 23 de eurodeputați.
Toate partidele naționale fără afiliere oficială în actualul parlament și care nu sunt incluse în categoria „membri neafiliați” sunt încadrate într-o categorie separată numită „Alții”, indiferent de orientarea lor politică.
Presa internațională prognozează o nouă alianță majoritară între PPE, S&D și Renew Europe. Într-un asemenea caz, există șanse mari că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să fie realeasă în funcție, precum în 2019.
Ea va trebui să numere cu atenție cifrele, deoarece votul asupra candidaturii sale este unul secret. Ultima dată când a cerut sprijinul parlamentului, în urmă cu cinci ani, ea putea, teoretic, să conteze pe sprijinul celor 440 de eurodeputați care aparțineau celor trei grupuri centriste, dar a obținut doar 383 de voturi.
Jurnalistul politic Aitor Hernández, pentru POLITICO
Vorbind despre viitorul UE în contextul rezultatelor alegerilor europene, Andrei Curăraru menționează că uniunea ar putea fi mai puțin preocupată de politicile climaterice și mult mai divizată pe probleme precum refugiații sau distribuția finanțelor între statele membre.
Vocile antieuropene vor fi mult mai vocale – acestea obținând victorii semnificative în Franța, Țările de Jos și Germania. În ciuda acestor provocări, rezultatele sugerează o stabilitate relativă în următoarea Comisie Europeană.
Andrei Curăraru
Andrei a menționat că partidele mari precum PPE și S&D și-au menținut pozițiile dominante, ceea ce oferă un mesaj pozitiv pentru viitorul integrării Republicii Moldova în UE: „O stabilitate la care au contribuit și voturile din Moldova”.
Rezultatele europarlamentarelor din România
La alegerile europene din România, care s-au desfășurat alături de cele locale, au participat peste 52 % dintre români. Rezultatele preliminare demonstrează o victorie clară a actualei alianțe de guvernare – PSD-PNL. Pe locul 2 s-a clasat controversatul partid AUR.
| Partidul politic | Procente acumulate | Numele și prenumele eurodeputaților |
| PSD-PNL | 48,7 % | Mihai Tudose, Rareș Bogdan, Gabriela Firea, Dan Motreanu, Claudiu Manda, Adina Vălean, Victor Negrescu, Vasile Dîncu, Daniel Buda, Maria Grapini, Gheorghe Cârciu, Ziegfried Mureșan, Dragoș Benea, Mircea Hava, Dan Nica, Gheorghe Falcă, Ștefan Mușoiu, Roxana Mânzatu și Virgil Popescu |
| AUR | 14,9 % | Cristian Terheș, Claudiu Târziu, Gheorghe Piperea, Georgiana Teodorescu, Adrian George Axinia și Șerban Dimitrie Sturdza |
| Alianța Dreapta Unită | 8,6 % | Dan Barna, Vlad Voiculescu și Eugen Tomac |
| UDMR/RMDSZ | 6,6 % | Iuliu Winkler și Lorant Vincze |
| SOS | 5 % | Diana Șoșoacă și Luis Lazarus |
| Deputat independent | 3 % | Nicu Ștefănuță |
Astfel, în urma alegerilor, România va fi reprezentată în parlamentul european de 33 de eurodeputați. 13 dintre ei sunt afiliați grupului S&D și 11 – PPE. Totodată, doi deputați vor reprezenta grupul Renew Europe, iar unul – CRE. Ceilalți șase parlamentari încă nu sunt afiliați vreunui grup politic european.
O prezență semnificativă de participare la alegeri a fost înregistrată inclusiv la secțiile de votare din Republica Moldova, unde au fost prezente 56 713 persoane, cu aproximativ 18 000 de persoane mai mult față de alegerile trecute.
55 % dintre moldovenii cu acte românești, adică peste 30 800, au votat pentru Alianța PSD-PNL. Alții aproximativ 11 200 și-au dat votul pentru Alianța Dreapta Unită, în timp ce aproximativ 2 100 de moldoveni au votat pentru AUR.
Această creștere reflectă un interes crescut pentru integrarea europeană și relevanța UE în societatea moldovenească. Deși nu am observat o campanie activă în Republica Moldova, inițierea negocierilor cu UE și referendumul proeuropean au contribuit la interesul pentru acest scrutin.
Andrei Curăraru
Parlamentul European se va întâlni în prima sesiune în perioada 16-19 iulie la Strasbourg. În cadrul ei, deputații își vor alege prin vot secret noul președinte, vicepreședinții și chestorii. Mai multe detalii despre alegerile europene și importanța lor puteți găsi în acest articol.
