În perioada 6-9 iunie 2024, aproximativ 370 de milioane de europeni vor putea să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European (PE). Printre alegători se regăsesc și aproximativ un milion de moldoveni cu cetățenia unui stat european. Așa cum alegerile europarlamentare ne vizează direct și după integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană (UE) vor deveni un proces comun, astăzi vă vom explica tot ce trebuie să cunoașteți despre acestea, începând cu grupurile parlamentare din care fac parte și câteva partide moldovenești și terminând cu numărul de deputați care ar putea să reprezinte în viitor Moldova în Parlamentul European.
Alegerile europarlamentare – unul dintre cele mai masive procese electorale din lume
Un lucru curios este că Parlamentul European (PE) este singura adunare transnațională aleasă în mod direct de către cetățeni. Totodată, însăși procesul electoral, raportat la alegerile democratice, este al doilea cel mai amplu din lume. Mai mulți oameni participă doar la alegerile din India.
Parlamentul European se alege o dată la cinci ani și este format din peste 700 de deputați. Numărul lor variază de la o legislatură la alta, dar nu poate depăși 750 plus președintele. Spre exemplu, actualul are 705 deputați, iar viitorul va avea 720.
Numărul deputaților din parlament este, într-o anumită măsură, proporțional cu numărul populației din fiecare țară europeană. Totuși, o țară nu poate avea mai puțin de șase europarlamentari sau mai mult de 96.
La alegerile din acest an, Germania va avea din nou un număr maxim de reprezentanți în parlamentul UE – 96, urmată de Franța cu 81. România urmează să fie reprezentată de către 33 de europarlamentari, iar Cipru, Luxemburg și Malta – de către șase.
Cum Moldova poate delega în Parlamentul UE deputați
Dacă Republica Moldova se va integra în UE, cetățenii noștri, la fel, vor delega proprii reprezentanți în Parlamentul de la Strasbourg, Bruxelles sau Luxemburg. Da, Parlamentul European are trei sedii. Nu putem spune cu certitudine câți europarlamentari va trimite Chișinăul în parlamentul UE, până atunci ar putea să intervină anumite schimbări, dar dacă ne raportăm astăzi la numărul de deputați care reprezintă țările cu o populație aproape egală cu a Moldovei – Slovenia (nouă deputați la 2,1 milioane) sau Lituania (11 deputați la 2,8 milioane) – noi am putea delega aproximativ 10 eurodeputați. De facto, teoretic vorbind, noi deja putem delega vreo trei. Cum? Mergând pe 9 iunie la vot, dacă avem cetățenia unui stat european.
Andrei Curăraru, expert politic de la WatchDog, lămurește că, potrivit surselor oficiale, aproximativ un milion de moldoveni dețin și cetățenia unui stat UE, în special a României.
Un calcul simplu arată că la ultimele alegeri europarlamentare au participat aproape nouă milioane de români. Ei au votat pentru 32 de deputați în scrutinul anterior. Acum, după BREXIT, vor fi 33 de deputați. Teoretic, cel puțin trei dintre acești eurodeputați pot fi aleși de concetățenii noștri.
Andrei Curăraru
Andrei a menționat că eurodeputații aleși cu voturi din Republica Moldova pot contribui semnificativ la integrarea noastră europeană, pot aduce în discuție problemele țării noastre în Parlamentul European și pot atrage atenția asupra posibilelor provocări la adresa securității țării noastre.
De ce PAS face reclamă PNL-ului sau ce sunt grupurile politice europene
Probabil ați auzit măcar o dată cum unele partide din Moldova evidențiază faptul că ar fi asociate cu un anumit partid de nivel european. Da, în Parlamentul UE există partide politice transnaționale care sunt formate din partidele diferitelor țări în funcție de ideologia lor. Acestea, după alegeri, se pot uni și pot atrage eurodeputați din cadrul diferitelor partide naționale pentru a forma un grup politic european.
Grupurile sunt alcătuite din minimum 23 de europarlamentari din cel puțin un sfert dintre țările UE, adică din șapte țări europene în prezent.
La moment, în Parlamentul UE există șapte grupuri politice. Din partidele europene care formează aceste grupuri fac parte atât fracțiuni politice din România, cât și din Republica Moldova.
Partidului Popular European (PPE) este cel mai mare partid politic european din Parlamentul UE și formează Grupul Partidului Popular European. Cu acest partid european sunt asociate 84 de partide politice sau parteneri din 44 de țări.
Printre ele se află Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Uniunea Democrată Maghiară din România.
La fel, și trei partide din Republica Moldova ar putea să se alăture PPE. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) are statut de membru asociat în cadrul PPE, iar Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Platforma DA au statut de observatori.
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) este al doilea cel mai mare grup politic din Parlamentul European, fiind formată din Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) și din alte partide social-democrate europene aliate. În componența acesteia intră inclusiv Partidul Social Democrat (PSD) din România sau, în calitate de partid asociat, PSDE-ul din Moldova, adică fostul PDM.
Un lucru curios este că în România, deși fac parte din grupuri politice europene rivale, PSD și PNL au candidat împreună, formând o alianță.
Chiar dacă nu poate primi direct bani, apartenența unui partid național la un partid european îi va oferi, în anumite cazuri, un mare avantaj de imagine. Partidele care fac parte din aceeași „familie” se pot promova între ele, pot colabora pentru desfășurarea unor proiecte comune și chiar pot beneficia de sprijin logistic sau tehnic, în limita legii.
Ce decid eurodeputații
După ce au fost aleși și au format grupuri politice, Parlamentul European se va întâlni în prima sesiune. Ea se va desfășura din 16 în 19 iulie la Strasbourg și în cadrul ei parlamentul își va alege prin vot secret noul președinte, vicepreședinții și chestorii și va decide asupra numărului de eurodeputați care vor forma fiecare comisie parlamentară.
Ulterior, eurodeputații vor vota în mod secret pentru alegerea unui nou președinte al Comisiei Europene, apoi vor aproba întreaga Comisie. Actualmente, președinta Comisiei Europene este Ursula von der Leyen. Ea a spus că va candida și pentru al doilea mandat. Dacă va câștiga, acesta va fi al doilea și ultimul ei mandat în această funcție.
Între timp, deputații europeni vor relua examinarea și modificarea legislației, vor examina activitatea altor instituții ale UE și vor dezbate chestiuni de actualitate.
Care sunt oportunitățile și riscurile pentru Republica Moldova
Toate procesele care vizează eurodeputații pot afecta direct soarta țărilor ce candidează la UE, începând cu resursele financiare acordate sau recomandările legate de procesul de aderare și terminând cu acel discurs ținut de un oarecare eurodeputat în fața celorlalți 719 despre provocările peste care trece astăzi Republica Moldova și eforturile pe care le facem.
Miza este acum mai mare. Eurodeputații aleși cu voturi din Republica Moldova pot contribui semnificativ la integrarea noastră europeană, pot aduce în discuție problemele țării noastre în Parlamentul European și pot atrage atenția asupra posibilelor provocări la adresa securității noastre.
Andrei Curăraru
Expertul politic menționează că în acest an se preconizează o creștere semnificativă a reprezentării partidelor de extremă dreaptă în Parlamentul European. Acestea, dacă vor forma o majoritate, ar putea influența negativ procesul de integrare al Moldovei în UE sau ar putea să îl încetinească.
Aceste partide, de regulă, se opun imigrației, extinderii UE și promovează o reorientare către problemele interne ale Uniunii. Unele chiar susțin desființarea UE, adesea cu sprijin deschis sau tacit din partea Federației Ruse. Aceste partide pot crea bariere artificiale în procesul de negocieri și pot afecta suportul financiar din partea Uniunii.
Andrei Curăraru
Indiferent de partidul pe care îl susțin, moldovenii cu dublă cetățenie pot crea „ambasadori” ai Republicii Moldova în Parlamentul European și pot influența procesele mai largi din cadrul Uniunii.
Pentru alegerile europene din 9 iunie 2024, România va deschide în Republica Moldova 52 de secții de votare predestinate persoanelor care dețin cetățenie română. Cele mai multe secții vor fi deschise în municipiul Chișinău. Votarea va începe la ora 7.0 și se va încheia la ora 22.00. Adresele secțiilor de votare le puteți găsi în acest articol.
Dacă doriți să aflați ce promit candidații români pentru Moldova, puteți accesa acest articol.
La alegerile europarlamentare din 2019 în Republica Moldova au participat 37 888 de persoane. Cele mai multe voturi au fost pentru Partidul Național Liberal (PNL), reprezentat atunci de Ludovic Orban, urmat de Partidul Mișcarea Populară (PMP), reprezentat de Traian Băsescu.
