720 de persoane urmează să fie alese în perioada 6-9 iunie în calitate de deputați ai Parlamentului European. În România, alegerile europarlamentare se vor desfășura pe 9 iunie, alături de alegerile locale, și în urma lor vor fi aleși 33 de eurodeputați în autoritatea legislativă a Uniunii Europene (UE). În acest an, românii, inclusiv cetățenii Republicii Moldova care dețin pașaport românesc, vor putea alege dintre 12 partide și alianțe electorale și patru candidați independenți.

Aflându-ne într-un proces amplu de aderare la UE, componența Parlamentului European poate influența direct parcursul european al Republicii Moldova și situația internă a țării noastre. Totodată, în programele electorale a candidaților români, pe lângă promisiunile care vizează viitorul României, o parte dintre ele ating și Republica Moldova. Ce anticipează candidații români la fotoliile de eurodeputați pentru țara noastră vă arătăm în acest articol.

„Teoretic, cel puțin trei eurodeputați pot fi aleși de concetățenii noștri”

Până a trece la analiza programelor electorale, vom încerca să vă explicăm de ce ele sunt importante inclusiv pentru cetățenii Republicii Moldova. Potrivit surselor oficiale, aproximativ un milion de moldoveni dețin și o cetățenie europeană, adică aproximativ un milion de moldoveni pot vota în data de 9 iunie.

Andrei Curăraru, expert politic de la WatchDog, menționează că eurodeputații aleși cu voturi din Republica Moldova pot contribui semnificativ la integrarea noastră europeană. Aceștia au direct posibilitatea să aducă în discuție problemele țării noastre în Parlamentul European și pot atrage atenția asupra posibilelor provocări la adresa securității noastre.

Un calcul simplu arată că la ultimele alegeri europarlamentare au participat aproape nouă milioane de români. Ei au votat pentru 32 de deputați în scrutinul anterior. Acum, după BREXIT, vor fi 33 de deputați. Teoretic, cel puțin trei dintre acești eurodeputați pot fi aleși de concetățenii noștri.

Andrei Curăraru

Expertul a mai menționat că indiferent de partidul pe care îl susțin, moldovenii cu dublă cetățenie pot crea „ambasadori” ai Republicii Moldova în Parlamentul European și pot influența procesele mai largi din cadrul Uniunii.

Partidul REPER

Partidul „Reînnoim Proiectul European al României” (REPER) face parte din grupul european Renew Europe și își propune să lupte pentru integrarea Republicii Moldova în UE până în anul 2030.

Guvernarea de la Chișinău este un model de bune practici inclusiv pentru România, iar reformele se fac într-un ritm accelerat. Deschiderea pe care Maia Sandu o are la Bruxelles trebuie replicată la București. România trebuie să susțină umăr la umăr cu Moldova parcursul ei european.

Programul electoral al REPER

Partidul a mai menționat că România trebuie:
# să termine proiectele de infrastructură promise;
# să faciliteze și să încurajeze investițiile și antreprenoriatul peste Prut;
# să ajute Moldova să capete independență energetică;
# să profite de șansa istorică de a demonstra, prin fapte, că frații de peste Prut îi sunt compatrioți.

Partidul este condus de Dacian Cioloș, fost premier al României și fost lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Alianța Dreapta Unită

Alianța Dreapta Unită este formată din trei partide: Uniunea Salvați România (USR), Forța Dreptei și Partidul Mișcarea Populară (PMP) – fondat de Traian Băsescu. În cele 12 puncte ale programului său electoral, alianța acordă unul Republicii Moldova.

Ea menționează că „regăsirea tuturor românilor în interiorul acelorași granițe a devenit, odată cu deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, un obiectiv realizabil”.

România poate și trebuie să aibă un rol-cheie în modelarea unui viitor prosper și stabil în întreaga regiune. Integrarea europeană a Republicii Moldova este, prin urmare, obiectiv cu prioritate zero al României.

Programul electoral al Alianței Dreapta Unită

Cele trei partide spun că vor insista ca Moldova să fie evaluată de sine stătător în procesul de aderare, decuplată de Ucraina, „stat care ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru aderare”.

Alianța mai menționează că va insista la nivel european asupra soluționării conflictului transnistrean, dar și alocarea de fonduri pentru contracararea subversiunilor rusești din Republica Moldova, inclusiv înlocuirea sistemelor de telecomunicații de origine rusă.

  • Vom susține creșterea sprijinului financiar pentru Republica Moldova identificând surse de finanțare suplimentare din bugetul UE.
  • Vom susține sporirea participării Republicii Moldova la programe UE precum Horizon Europe, Fiscalis, Customs, LIFE, EU4Health, Erasmus+, Erasmus Mundus și alte proiecte ce au impact direct asupra calității vieții cetățenilor.
  • Vom susține extinderea măsurilor temporare de liberalizare a comerțului cu UE și după 2024 și extinderea acordului de transport rutier UE – Moldova pentru sprijinirea economiei Republicii Moldova.
  • Vom susține consolidarea capacității administrative a R. Moldova, furnizarea de servicii de consultanță pentru gestionarea dificultăților întâmpinate în procesul de extindere, precum și accesul la programe dedicate de formare.
  • Vom susține Republica Moldova de-a lungul procesului de aderare la UE, inclusiv în ceea ce privește armonizarea legislației naționale cu cea europeană, împărtășind atât expertiza acumulată de-a lungul procesului de integrare europeană a României, cât și lecțiile învățate pe parcurs.
  • Vom susține extinderea cooperării prin Misiunea de Parteneriat UE-Moldova, Centrul de Suport UE-Moldova pentru Securitate Internă și Gestionarea Frontierei, Misiunea de Asistență la Frontiere a UE, precum și colaborarea cu agenții europene precum Frontex, Europol, Eurojust și CEPOL.

La fel, alianța menționează că va susține procesul de modernizare a sistemului judiciar al Moldovei și lupta cu corupția.

Președintele alianței este Dan Barna, vicepremier în Guvernul Florin Cîțu și fost președinte al USR.

Alianța electorală PSD și PNL

Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) au candidat la alegerile din acest an împreună, formând o alianță. Astăzi, cele două partide formează o majoritate în Parlamentul României, iar reprezentanții lor fac parte din două familii europene rivale – Grupul Partidului Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D).

În programul său electoral, alianța menționează că va sprijini Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

Vom fi principalul avocat al aderării Republicii Moldova la UE, imediat ce îndeplinește condițiile cerute de Comisia Europeană. Credem în destinul european al românilor de peste Prut.

Programul electoral al PSD și PNL

Cele două partide menționează că Bucureștiul împărtășește cu Chișinăul detalii din experiența aderării României la UE, adăugând că sprijină deja țara noastră din interiorul Parlamentului European. Totodată, alianța își asumă începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE și spune că a obținut 1,2 miliarde de euro pentru ca locuitorii de peste Prut să treacă peste criza energetică declanșată de Federația Rusă.

Președintele PSD este actualul prim-ministru al României Marcel Ciolacu, iar PNL este condus de fostul premier român Nicolae Ciucă.

AUR

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), obiectivul statutar al căreia ar fi „reunirea Basarabiei cu România”, a acordat în programul său electoral Republicii Moldova două propoziții.

Prima propoziție vizează principiile fundamentale declarate de partid și pledează pe faptul că AUR susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, „cea mai concretă cale în acest sens fiind unirea liber consimțită a celor două state românești”. În cea de-a doua propoziție, AUR insistă din nou pe ideea reunificării.

Vom acorda o prioritate sporită reunificării pașnice cu Republica Moldova și vom face toate demersurile necesare ca românii din Republica Moldova să aibă același statut precum cei din România.

Programul electoral al AUR

Președintele AUR este George Simion. Acesta are interdicție de a intra în Republica Moldova, pentru că ar contribui la destabilizarea situației din țară.

Partidul „Alternativa Dreaptă”

Partidul „Alternativa Dreaptă” (AD) menționează în cadrul unui program politic general că relația cu Republica Moldova trebuie să fie o prioritate pentru România. Acesta spune că susține integrarea în UE a Republicii Moldova și „renașterea sentimentului proromânesc”.

Pentru reunificarea celor două state, partidul menționează un șir de acțiuni:
#1. Simplificarea procedurilor de acordare a cetățeniei române celor care se declară etnici români în documentele oficiale din Republica Moldova. Reducerea obligațiilor financiare în cazul acordării vizei pentru cetățenii Republicii Moldova care doresc să viziteze România;
#2. Regândirea sistemului de selecție a burselor acordate tinerilor din Republica Moldova, astfel încât aplicantul să poată demonstra atașamentul față de cultura și valorile românești;
#3. Crearea în cadrul Ministerului Educației și Cercetării al României a unui birou special responsabil cu integrarea culturală și socială a studenților și elevilor basarabeni aflați la studii în Romania;
#4. Menținerea unui studiou al Televiziunii Române la Chișinău;
#5. Sprijin pentru calea europeană a Republicii Moldova;
#6. Garantarea securității Republicii Moldova de către statul roman și partenerii săi internaționali, în cazul unei agresiuni externe și sprijin în soluționarea problemei transnistrene.

Partidul mai menționează că va încuraja un spațiu economic comun prin:
# facilitarea schimburilor economice;
# circulația produselor fabricate în Republica Moldova;
# integrarea celor două sisteme energetice naționale;
# conectarea Republicii Moldova la magistralele românești de energie electrică și gaze naturale;
# integrarea sistemului poștal;
# unificarea sistemului de telefonie;
# sprijinirea companiilor din România și Republica Moldova în vederea extinderii activității pe întreg spațiul celor două state românești.

Președinta AD este Adela Mîrza. Ea menționează că este implicată în politică din 2012 și a participat la fondarea a trei partide: Noua Republică, M10 și Alternativa Dreaptă.

Ce spun celelalte partide?

Am analizat și programele electorale a celorlalți candidați. Astfel, programul Partidului S.O.S. România, condus de controversata Diana Șoșoacă, nu prevede nimic pentru Republica Moldova. La fel, nici programul Partidului Diaspora Unită (PDU) nu vizează în niciun fel Moldova.

Un program electoral concentrat pe Uniunea Europeană deține și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Totuși, acesta nu vizează Moldova.

Contactat de #diez, Partidul Popular (PP) ne-a prezentat drept program electoral o listă de obiective ale fracțiunii. Acestea nu vizează Republica Moldova.

Așa cum nu am reușit să identificăm un program electoral al Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), care să vizeze alegerile europarlamentare, i-am contactat pe Facebook. Deși au citit mesajul, administratorii paginii nu ne-au răspuns. Nici Partidul România Mare (RM), care ne-a răspuns la mesaje și ne-a cerut date de contact, nu ne-a prezentat programul său electoral.

Alianța Politică „România Socialistă”, la fel, nu a pomenit Moldova în ultimele sale postări care vizează alegerile europarlamentare.

În cazul în care partidele mai sus menționate ne vor prezenta programul, vom actualiza articolul cu informația primită.


Pentru alegerile europene din 9 iunie 2024, România va deschide în Republica Moldova 52 de secții de votare predestinate persoanelor care dețin cetățenie română. Cele mai multe secții vor fi deschise în municipiul Chișinău. Votarea va începe la ora 7.0 și se va încheia la ora 22.00. Adresele secțiilor de votare le puteți găsi în acest articol.

La alegerile europarlamentare din 2019 în Republica Moldova au participat 37 888 de persoane. Cele mai multe voturi au fost pentru Partidul Național Liberal (PNL), reprezentat atunci de Ludovic Orban, urmat de Partidul Mișcarea Populară (PMP), reprezentat de Traian Băsescu.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii