Suntem la sfârșit de an școlar, perioadă în care lecțiile se desfășoară puțin mai diferit față de zilele obișnuite. Pentru profesori sfârșitul anului de studii vine la pachet cu o listă lungă de rapoarte și baze de date care necesită a fi completate. Pe de altă parte, nimeni nu anulează lecțiile acestora. Patru profesori din Moldova ne-au povestit cum reușesc să gestioneze această perioadă și ce subiecte oferă elevilor la sfârșitul anului școlar.
Profesorii ne-au spus că, într-o anumită măsură, temele de la finalul curriculumului sunt mai puțin teoretice și se consumă mai ușor. Totodată, pedagogii au și posibilitatea să modifice ordinea lecțiilor, lăsând pentru finalul de an subiectele mai recreative sau de recapitulare.
Limba și literatura română
Elena Vorotneac este profesoară de Limba și literatura română în cadrul Liceului Teoretic cu Profil de Arte „Elena Alistar’’ din municipiul Chișinău. Profesoara ne-a spus că pentru sfârșit de an alege orele care sunt mai ușor de asimilat și lecțiile de generalizare a cunoștințelor.
Optez pentru teme care sunt uzuale sau care nu țin de o pregătire mai intensivă pentru copil. Spre exemplu, poți să-l înveți pe copil cum să scrie o cerere, cum să facă un anunț, să te convingi dacă a înțeles sintaxa limbii române, care sunt conectorii logici, cum se face analiza unei opere literare conform criteriilor studiate pe parcursul anului.
Elena Vorotneac
Profesoara a mai menționat că urmează să prezinte elevilor o listă de lecturi care se regăsesc în programa viitorului an de învățământ, ca să le poată citi din timp.
Pentru elevii din clasa a XII-a lucrurile stau diferit. În ultimele zile de studii, Elena se concentrează pe pregătirea lor de bac și pe reactualizarea cunoștințelor obținute la liceu.
Cineva m-a întrebat dacă elevii care termină lecțiile mai vin la consultații. Cu siguranță că vin, absolut toți, nefiind «trași de mânecă» sau impuși, pentru că nu sunt obligați să o facă, dar sunt interesați.
Elevii sunt foarte conștienți, sunt hotărâți și determinați să aibă rezultate foarte bune. Ei știu că posibilitățile lor ulterioare vor depinde de rezultat.
Elena Vorotneac
Chiar dacă recunoaște că partea birocratică consumă profesorii, Elena spune că elevii nu ar trebui să sufere din acest motiv. Astfel, ea ne-a spus că încearcă să facă tot posibilul ca elevii să se simtă în zona de confort și să nu fie afectați, inclusiv în ultimele zile de școală.
Profesoara a mai menționat că acțiunile de digitalizare a sistemului educațional ar putea fi „colacul de salvare” care va diminua într-o anumită măsură munca profesorilor.
Este o chestiune de perspectivă care nu va fi acceptată la început de toți. Totuși, majoritatea va înțelege cu timpul că ea este un colac de salvare. Aceasta ar putea elibera de pe umerii profesorului mai multe obligațiuni.
Elena Vorotneac
Da, într-adevăr, astăzi ar fi necesară mai puțină presiune pe umerii noștri. Pe de altă parte, dacă nu profesorul ar fi cel care ar calcula mediile, ar completa dosarul elevului și ar veni cu recomandări, atunci cine ar face-o?
Geografia
Despre ultimele teme din curriculum la Geografie ne-a povestit Ivan Moroz, profesor la Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău. Acesta menționează că la sfârșitul anului școlar profesorii sunt „arhiîncărcați cu birocrația școlilor”, motiv care afectează calitatea studiilor.
Copiii rămân moral fără profesor. Adică profesorul stă în fața lor, dar el este un manechin. Capul lui e plin cu dări de samă, cu evaluări. Te istovește la maximum. În zilele acestea, în ultima săptămână, tu nu mai ești profesor. Adică tu nu mai poți fi atât de productiv, nu ai timp să te pregătești de lecție. Tu te gândești: «Doamne, mâine mă trezesc și mai am câteva clase, după aceasta mă apuc să fac celălalt raport».
Ivan Moroz
Profesorul ne-a lămurit că o parte dintre rapoartele profesorilor nu pot fi amânate pentru luna iunie și necesită să fie făcute cât mai rapid, deoarece de ele depinde admiterea elevilor la examene, promovarea lor și lichidarea unor restanțe.
Totodată, profesorul ne-a spus că, la sfârșit de an, curriculumul oferă elevilor posibilitatea de a parcurge niște subiecte mai interesante și atractive, ceea ce ușurează procesul de predare într-o anumită măsură.
Clasa a V-a: elevii învață despre procesele și fenomenele geografice de risc și dispariția speciilor de plante și de animale.
Clasa a VI-a: elevii află despre procesele și fenomenele de risc cum ar fi încălzirea globală a climei și topirea ghețarilor.
Clasa a VII-a: elevii studiază fenomene geografice de risc – tsunami, taifun, furtuni, aisberguri. De asemenea, ei află detalii despre importanța oceanelor și protecția lor.
Clasa a VIII-a: elevii discută despre ariile naturale protejate, monumentele naturii din Moldova, rezervațiile științifice sau Republica Moldova în contextul dezvoltării sustenabile.
Clasa a IX-a: elevii învață despre probleme actuale, cum ar fi securitatea regională, promovarea dezvoltării sustenabile, Republica Moldova în contextul globalizării sau relațiile țării noastre cu Uniunea Europeană.
Clasa a X-a: elevii învață despre tipurile de medii geografice – ce animale trăiesc acolo, ce fel soluri se întâlnesc, ce plante, problemele ecologice din acele zone etc.
Clasa a XI-a: elevii studiază caracterizarea economico-geografică a statelor – populația, industria, transportul, relațiile economice internaționale etc.
Clasa a XII-a: elevii află despre dezvoltarea sustenabilă – cum trebuie să ne educăm societatea pentru o dezvoltare durabilă.
Chimia
Ionela Pistrui predă Chimia la Liceul Teoretic „Ioan Sârbu” din satul Ignăței. Ea ne-a spus că apreciază flexibilitatea oferită de curriculum și încearcă să o valorifice inclusiv la finalul anului școlar. Totodată, a precizat că inclusiv curriculumul prevede la final de an un minimodul cu teme legate de viața cotidiană și sănătate.
De exemplu, la clasa a VII-a, ultimele teme sunt legate de natură și poluare. Vorbim și despre substanțele chimice pe care le știu ei: sarea, soda alimentară, oțetul. Elevilor le este curios să afle unde se întâlnesc acestea, cum trebuie păstrate sau cum acționează asupra sănătății omului.
Ionela Pistrui
Ionela ne-a mai povestit că pe final de an repetă cu elevii subiectele mai vechi, doar că prin intermediul unor metode și tehnici mai ușor de asimilat. Spre exemplu, se joacă domino cu formule chimice sau de-a „Creta fermecată”. Legat de rapoarte, profesoara spune că, de obicei, rămâne în această perioadă după lecții și le termină de scris. Ea menționează că un mare minus îl constituie inclusiv completarea celor două tipuri de cataloage – electronic și clasic –, astfel făcându-se o muncă dublă.
Acest lucru nu poate fi făcut în cadrul lecțiilor, doar după ore. Trebuie să fie liniște și să te simți liberă. Câteodată ieșim și noaptea din școală.
Ionela Pistrui
Limba franceză
Irina Iurin predă limba franceză la Liceului Teoretic „Ion Luca Caragiale” din municipiul Orhei. Profesoara valorifică ultimele zile de școală și încearcă să capteze atenția elevilor săi prin diferite metode creative și memorabile.
În clasele liceale putem prelua fotografia zilei din ziarele internaționale și îi rugăm pe elevi să facă presupuneri privitor la subiectul articolului de sub această poză. Totodată, realizăm dezbateri pe subiectele alese de elevi. În clasele gimnaziale putem juca «Crocodil» sau jocuri de societate care transformă vocabularul pasiv în cel activ. Clasele primare deseori pun în scenă mici spectacole.
Irina Iurin
Profesoara afirmă că lecțiile, desfășurate într-un asemenea mod, trec ușor în dezbateri și pregătiri. Totodată, subiectele creative, care necesită o pregătire mai amplă, oferă elevilor posibilitatea să combine limba franceză, tehnologiile digitale și creativitatea.
Irina a menționat că măsurile antibirocratice din ultima perioadă a redus din munca profesorilor de la sfârșit de an, totodată punând accent pe faptul că catalogul electronic ușurează semnificativ calculul mediilor.
La moment, instituția noastră implementează de ceva ani catalogul digital. Acest lucru ușurează enorm scoaterea notelor. Totul este calculat automat și se evită greșelile de calcul. Este adevărat că profesorii sunt foarte încărcați cu diverse obligații. Dar nu putem nega faptul că organizarea timpului de lucru și repartizarea sarcinilor ușurează simțitor activitatea.
Irina Iurin
Peste 400 de instituții de învățământ din Republica Moldova (circa 34 %) implementează actualmente Catalogul Electronic din cadrul SIME.
Amintim că, la sfârșitul anului 2023, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat primul pachet de măsuri de debirocratizare în sistemul educațional, menționând că urmează să vină cu noi măsuri de debirocratizare și în anul 2024.
