De ce „toți ochii” sunt pe Rafah? Ce trebuie să cunoști despre situația din orașul palestinian

# Ce este All eyes on Rafah?

Poate ai văzut și tu nenumărate postări cu expresia All eyes on Rafah (Toți ochii pe Rafah). Imaginea, distribuită masiv pe rețelele de socializare, se referă la atacul recent desfășurat în acest oraș din Palestina care a avut un impact dezastruos și asupra unei tabere de corturi unde trăiesc refugiați.

# Ce este Rafah?

Rafah este un oraș situat în sudul Fâșiei Gaza, care a devenit un loc de refugiu pentru un număr imens de persoane din cauza conflictului intensificat din regiune, deși, potrivit ONU, în acest moment, nu există niciun loc sigur în Gaza, inclusiv în Rafah. Aproximativ 1,5 milioane de oameni, inclusiv peste 500 000 de copii, s-au refugiat în Rafah, transformându-l într-unul dintre cele mai populate locuri din Gaza. Aceste persoane au fost forțate să se adăpostească aici, în mare parte din cauza ordinelor de evacuare și a bombardamentelor continue în alte părți ale Fâșiei Gaza​.

# Ce s-a întâmplat?

Pe 26 mai, în timpul nopții, armata israeliană a lansat un atac aerian asupra orașului Rafah, care a fost succedat de altele. În urma atacului, multe adăposturi au luat foc, în timp ce oamenii care locuiesc acolo se aflau înăuntru. Israelul spune că atacul a țintit o grupare Hamas pe care au identificat-o că operează acolo și că au țintit cu muniții de precizie, dar că un rezervor de combustibil din apropiere a dus la incendiul ulterior. Drept urmare, au murit cel puțin 45 de persoane, iar alte 200 de persoane au fost rănite. În ciuda faptului că Israelul se confruntă cu indignarea globală și cu ordinul Curții Internaționale de Justiție (CIJ), care îi cere acestuia să pună capăt operațiunii militare din regiune, atacurile aeriene asupra Rafah continuă.

# Reacții

La începutul lunii, președintele SUA a menționat că va bloca anumite transferuri de arme dacă Israelul va ținti asupra zonelor intens populate din Rafah. Totuși, oficiali SUA au declarat că atacul nu a încălcat acea „linie roșie” despre care a vorbit Biden.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că atacul aerian asupra orașului Rafah, din sudul Gazei, a fost o „greșeală tragică”. Oficialul și-a afișat reacția după ce a fost condamnat global pentru atacul de duminică.

Ministerul de Externe al Arabiei Saudite a învinuit atacurile Israelului asupra corturilor unde trăiau civilii din Rafah și a cerut organelor internaționale să oprească „masacrele genocide comise de forțele de ocupație israeliene împotriva poporului palestinian”.

Antonio Guterres, Secretarul General al Națiunilor Unite, a spus că atacul „a ucis zeci de civili nevinovați care căutau doar adăpost din acest conflict mortal”.

Sima Bahous, directoarea executivă a UN Women, a declarat că peste 10 000 de femei palestiniene au fost ucise în cele șapte luni de război al Israelului împotriva Gaza, inclusiv zeci de femei și copii uciși de aceste atacuri aeriene în timpul nopții de marți în corturile unde trebuia să fie o zonă sigură în Rafah. „Acest război trebuie să se oprească, pentru că femeile și fetele sunt cele mai afectate”, a declarat Sima Bahous.

# Recunoașterea Palestinei

Recunoașterea Palestinei implică acceptarea Palestinei ca entitate suverană și independentă, în special în cadrul granițelor stabilite înainte de Războiul de Șase Zile din 1967, care includea Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est.

Momentan, Palestina este recunoscută în calitate de stat de 146 de țări din întrega lume, Spania, Norvegia și Irlanda fiind țările care au recunoscut Palestina recent, după primul atac aerian asupra orașului Rafah.

La solicitarea Europei Libere, Ministrul de Externe al Republicii Moldova, vicepremierul Mihai Popșoi, a spus că Chișinăul „nu este în poziția de a merge mai departe” cu recunoașterea statului palestinian, dar favorizează încheierea conflictului din Orientul Mijlociu prin soluția celor două state. Țara noastră este una dintre puținele țări din estul Europei care nu recunosc statul palestinian. Majoritatea fostelor țări comuniste l-au recunoscut în 1988, când erau conduse de regimuri prosovietice, prietenoase cu palestinienii și în general ostile Israelului.

# Alte reacții la nivel mondial

În această primăvară, subiectul încetării focului în Palestina a început un val mare de revolte printre studenții din Statele Unite ale Americii, care s-a răspândit și în multe țări din Europa. Protestatarii au fost întâlniți de opoziția poliției, care a efectuat peste 2 000 de arestări în campusurile din întreaga țară. Aproximativ 100 de universități au raportat donații sau contracte din Israel în valoare totală de 375 de milioane de dolari în ultimele două decenii, conform bazei de date a Departamentului pentru Educație. Acest fapt a și stat la baza protestelor masive din SUA, studenții cerând o clarificare și justiție pentru oamenii din Palestina. Mesajul studenților a fost ca universitățile lor să nu mai aibă legături cu Israelul sau cu orice companie care sprijină războiul din Gaza.

În dimineața zilei de 7 octombrie 2023, gruparea Hamas, care controlează Fâșia Gaza, a început să bombardeze masiv Israelul. Conform estimărilor, în ziua respectivă, asupra Israelului au fost lansate peste 2 500 de rachete. Forțele de Apărare Israeliene au declarat stare de război în țară pentru prima dată în ultimii 50 de ani. Pe 8 octombrie, Guvernul Statului Israel a anunțat oficial instituirea stării de război pe întreg teritoriul său. Armata israeliană a mobilizat peste 100 000 de soldați, pornind o ofensivă care continuă și în prezent.

Gaza este o fâșie îngustă de pământ (365 km²) în care locuiesc circa 2,3 milioane de palestinieni. Acesta este un mic teritoriu palestinian autonom care a intrat sub ocupație israeliană împreună cu Cisiordania și Ierusalimul de Est după războiul arabo-israelian din 1967. Gaza a făcut parte din Palestina istorică înainte ca Statul Israel să fie creat în 1948.

De la începutul războiului, numărul total al deceselor a crescut dramatic. Până la ora actuală pe teritoriile palestiniene, peste 36 000 de persoane au fost ucise în urma bombardamentelor și a altor acțiuni militare, iar peste 81 000 – rănite Pe de altă parte, în Israel, peste 1 000 de persoane au fost ucise și peste 8 000 de persoane au fost rănite.