Cu doi ani în urmă, Olivia Budeanu îmi spunea de ce a ales România pentru continuarea studiilor universitare. Astăzi, tânăra se apropie cu pași grăbiți de absolvire, iar subiectul tezei sale de licență impresionează prin modul de abordare și impact. Ea scrie despre regiunea transnistreană, în special despre construcția identității oamenilor de acolo.
Identitatea Transnistriei după războiul din 1992
Olivia este pasionată de istorie și politică, iar în teza sa de licența a decis să studieze care au fost cauzele izbucnirii războiului de pe Nistrului și cum acest eveniment a influențat oamenii din regiune pe plan cultural, social și politic. De asemenea, Olivia a abordat și subiectul râspândirii propagandei identitare prin canalele media din regiune. Așadar, „Identitatea regiunii transnistrene după războiul din 1992” a devenit titlul tezei de licență al tinerei care absolvește în acest an Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Olivia și-a ales tema pentru lucrarea de licență încă din anul II, respectiv nu a avut nevoie de o listă cu subiecte posibile oferită de profesorii de la universitate. „Am decis că voi aborda acest subiect în timpul unui curs de «Identitate Europeană» unde studiam despre formarea identității popoarelor”, povestește Olivia.
Tânăra a decis să aprofundeze subiectul identității din Stânga Nistrului, deoarece consideră că această regiune, marcată de conflictul transnistrean și de problemele de securitate, reprezintă un studiu de caz ideal pentru înțelegerea dinamicii identităților regionale și a impactului acestora asupra stabilității europene.
Aceasta este o regiune cu o identitate complexă, influențată de factori istorici, culturali și politici variate care îmi oferă oportunități ample pentru cercetare și analiză. Identitatea acestei regiuni este strâns legată de conflictul transnistrean și de securitatea din regiune, aspecte de actualitate și importanță în contextul european contemporan. Din perspectiva studiilor europene și a relațiilor internaționale acest subiect este foarte important.
Olivia Budeanu
Structura tezei de licență
Lucrarea de licență trebuie să cuprindă între 50 și 70 de pagini, însă poate depăși această limită. Textul va fi redactat în font Times New Roman, mărimea 12, cu spațiere între rânduri de 1,5 și aliniere stânga-dreapta. Tânăra își redactează teza de licență în limba română, fiind ghidată de un profesor coordonator pe care l-a ales singură. Totodată, studenta a primit și un ghid de redactare a tezei de licență. Acesta include toate detaliile necesare, de la structura lucrării și numărul de pagini, până la scrierea corectă a notelor de subsol, a bibliografiei și evitarea plagiatului. „Lucrarea de licență trebuie prezentată în perioada 1-7 iulie, sub formă orală. Pentru prezentare voi pregăti un PowerPoint cu opt-15 slide-uri, care va cuprinde aspectele esențiale ale lucrării, imagini și tabele relevante. Prezentarea va dura 15 minute și va fi urmată de o sesiune de întrebări din partea comisiei”, explică Olivia.
În timpul documentării pentru redactarea tezei de licență, Olivia a apelat la foarte multe surse. Ea a răsfoit cărți din bibliotecile din Republica Moldova, documente în format electronic, articole din reviste, ziare, bloguri și portaluri de știri. Printre sursele principale se numără următoarele:
# „Transnistria între Moldova, Ucraina și Rusia”, de Vladimir Zincenco;
# „Omagiu și recunoștință”, de Gheorghe Cojocaru;
# The Transnistrian republic: A case of politicized regionalism, de Pal Kolsto și Andrei Malgin;
# articolele din Ziarul de Gardă;
# „Moldova – Transnistria: Eforturi comune pentru un viitor prosper. Aștepte sociale”.
De asemenea, Olivia a reușit să obțină informații directe de la persoane din regiunea transnistreană: „Ele mi-au oferit o perspectivă unică și valoroasă cu privire la modul de trai, la valorile și principiile oamenilor de acolo”.
„Această propagandă identitară este dusă la scară maximă prin intermediul mass-mediei”
Prin intermediul tezei sale de licență Olivia își propune să aducă o contribuție semnificativă la înțelegerea complexității identității transnistrene și a impactului acesteia asupra stabilității regionale. Ea își dorește să realizeze o perspectivă clară asupra modului în care evenimente istorice majore, cum ar fi războaiele sau perioadele de dominație politică, sunt integrate în construcția identității din Transnistria și cum acestea pot influența relațiile interetnice și percepția prezentului. Totodată, în timpul cercetărilor, tânăra a observat impactul conflictului transnistrean și al altor factori externi asupra evoluției modului în care locuitorii regiunii își percep propria identitate. „Această propagandă identitară este dusă la scară maximă prin intermediul mass-mediei, inclusiv prin discursurile politicienilor”, a punctat tânăra. Ea este recunoscătoare că nu a întâmpinat multe dificultăți în procesul de colectare a informațiilor. Unica problemă a fost obținerea permisiunilor de acces la sursele de date ale statului.
