La începutul acestei luni, spațiul mediatic al Republicii Moldova din nou și-a concentrat atenția pe știri din domeniul educației: „Două dintre cele mai cunoscute universități din Moldova ar putea fuziona”. Și chiar dacă denumirea „Universitatea din Chișinău” sună destul de interesant, unii dintre voi deja s-au deprins că fuzionările nu întotdeauna se desfășoară întocmai „cu brațele deschise”. De această dată însă, lucrurile par să stea puțin mai diferit, or, inițiativa „vine de jos”, de la administratorii instituțiilor de învățământ superior. De ce este necesară fuzionarea și care ar fi beneficiile ei, vă explicăm în acest articol.
Rectorul Universității de Stat din Moldova (USM), Igor Șarov, și rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, au anunțat despre o posibilă fuzionare a celor două instituții de învățământ superior. În cadrul emisiunii televizate Puterea a Patra, aceștia au menționat că unirea universităților nu va avea loc în acest an, precizând că invită și alte instituții să se alăture posibilei fuziuni. Totodată, rectorii au menționat o multitudine de beneficii de care ar putea profita studenții și universitatea de pe urma fuziunii, punând accent pe faptul că procesul de unire trebuie să fie susținut financiar de stat.
De ce este necesară fuzionarea? Potrivit rectorului USM, Igor Șarov, principalul motiv al fuzionării ar fi scăderea drastică a numărului de studenți în Republica Moldova. În acest sens, o reformă în sistemul de învățământ superior este inevitabilă, ea fiind confirmată în urma realizării a mai multor studii.
Ideile de fuzionări nu sunt noi. Ele au la bază studii. Avem un studiu al Băncii Mondiale, avem un studiu al Fondului Monetar Internațional. În anul 2018, începând cu luna februarie și până în luna octombrie, opt experți ai FMI au făcut o radiografiere a situației în învățământul superior și au venit cu multiple recomandări. […] Realitatea este una, în condițiile scăderii dramatice a numărului de studenți din Republica Moldova, numărul de universități rămânând același, o reformă era inevitabilă.
Igor Șarov
| Anul de studii | 2002/2003 | 2005/2006 | 2008/2009 | 2011/2012 | 2014/2015 | 2017/2018 | 2020/2021 | 2023/2024 |
| Numărul de studenți | ≈ 95 000 | ≈ 126 100 | ≈ 114 900 | ≈ 104 000 | ≈ 89 500 | 65 543 | 59 033 | 56 527 |
Rectorul UTM, Viorel Bostan, a ținut să menționeze că fuzionarea universităților se întâmplă în mod constant peste tot în lume: „Practic în fiecare an se formează universități mai puternice”. De asemenea, rectorul a menționat că Uniunea Europeană (UE) oferă finanțări suplimentare pentru crearea consorțiilor universitare puternice pe continentul european. Acest lucru ar ajuta universitățile din UE să poată concura cu alte instituții de învățământ superior de prestigiu din SUA, spre exemplu.
Alte motive care vorbesc în favoarea fuzionării universităților și menționate de cei doi rectori sunt:
# creșterea culturii calității;
# complimentarea programelor de studii;
# interdisciplinaritatea și multidisciplinaritatea;
# finanțarea și oportunitățile noi.
Dacă în cazul cadrelor științifico-didactice sau a cercetătorilor putem vorbi atât despre avantaje, cât și despre anumite riscuri, riscul nu să își piardă jobul, dar să fie reformatate anumite structuri sau să schimbăm anumite regulamente, în cazul studenților există doar beneficii și nici o pierdere. Studenții vor avea mult mai multe oportunități. Unul dintre scopuri este să creștem calitatea studiilor, competențele pe interior, oportunități de colaborare, să avem acces la infrastructura comună. […] Suntem două universități care ne completăm.
Viorel Bostan
Când va avea loc fuzionarea? La moment, nu este fixată o dată aproximativă a fuzionării celor două universități. Totuși, cert este că aceasta nu se va întâmpla la începutul următorului an de învățământ. Igor Șarov menționează că pentru început este necesar ca acest subiect să fie dezvoltat și înțeles corect de către societate, or, în timpul absorbțiilor din anul 2022, „nu a fost suficientă comunicare”.
„Acum ne referim discuții și ele trebuie să fie inițiate în USM și UTM pe parcursul unui an”, a menționat rectorul USM.
În opinia lui Viorel Bostan, fuzionarea ar putea avea loc în decurs de un an. Totuși, o fuzionare completă ar putea avea loc în decursul a cinci ani.
Dacă e să ne uităm la experiența altor state, întotdeauna a fost un proces pe diverse etape. Patru-șase luni ca inițierea discuțiilor, stabilirea documentelor comune, a calendarului comun. Pe urmă, o perioadă anumită e procesul de integrare și putem spune că în cinci ani vom simți că toți indicatorii au fost îndepliniți. […] Eu cred că e posibil acest lucru de efectuat, în sensul în care va fi deja o universitate comprehensivă cu ajustările și pe regulamente în decursul unui an. Dar iarăși depinde de viteza cu care ne vom mișca.
Viorel Bostan
Dacă va avea loc fuziunea, noua universitate se va numi, cel mai probabil, Universitatea din Chișinău. Ea va avea un singur rector și un singur senat, păstrându-și același număr de profesori.
