De cele mai multe ori, personalitățile publice reprezintă modele de urmat pentru o mare parte dintre oamenii care le urmăresc. Fie vorba despre lideri politici, artiști, sportivi, fie de alți indivizi care atrag atenția publicului prin realizările lor, carisma sau influența lor în diferite domenii, aceștia ar trebui să fie responsabili de ceea ce afirmă în public și de impactul pe care-l pot avea declarațiile lor (inclusiv cele despre violența sexuală și victimele acesteia) asupra unor anumite categorii de persoane. Aceasta e concluzia la care am ajuns în urma discuției cu Ștefan Popov, psiholog, psihoterapeut și președinte al Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie. Cum mai exact poate afecta o frază spusă pe negândite concepțiile și comportamentul persoanei care a auzit-o, dar și cum poate fi evitat impactul acesteia, aflați în continuare.
În contextul cazului ex-ministrului din Kazahstan, care și-ar fi omorât soția, dar și al cazului tinerei Ana-Maria, care a fost răpită și omorâtă la mijlocul lunii aprilie, în mediul online au fost redistribuite secvențe video dintr-un podcast realizat și publicat în anul 2022, cu participarea rapperului kazah Jah Khalib. Atunci, interpretul a susținut ideea unui interlocutor de-al său care a declarat că „85 % dintre femei sunt violate din motiv că se află în locul nepotrivit în momentul nepotrivit și că sunt îmbrăcate în haine nepotrivite”. Tânărul a accentuat în special partea privind hainele nepotrivite, motiv pentru care concertele sale din țara de baștină au fost anulate. Prestația artistului în cadrul Summer Fest 2024 tot a fost anulată după ce mai mulți lideri de opinie și organizații care luptă pentru drepturile femeilor le-au cerut organizatorilor festivalului să-l elimine din listă.
Potrivit psihologului Ștefan Popov, gestul simbolic al echipei organizatorice subliniază ideea că asemenea declarații sunt inacceptabile și pot fi taxate: „Deși pe acest tânăr poate să nu-l deranjeze sau să-l afecteze foarte mult această decizie, ea poate fi un semnal pentru alți artiști, ca să fie mai responsabili de ceea ce zic în public și să se alinieze valorilor care se promovează tot mai mult în prezent”.
De ce oamenii blamează victimele hărțuirii sexuale
Adoptarea unui discurs misogin și blamarea victimelor hărțuirii sexuale ține de convingerile tradiționale ale unui individ, iar motivele pentru care acesta verbalizează anumite idei nesănătoase pot fi diferite: iresponsabilitate pentru propriile declarații, inconștiență de impactul pe care acestea pot să-l inducă asupra publicului, imaturitate, ignoranță totală a posibilelor consecințe sau chiar dorința de a promova concepțiile personale. „E una când cineva își expune părerea privind asemenea subiecte în cercul său de prieteni și alta când, fiind persoană publică, prezinți viziunile tale despre viață altor oameni, străini ție. Când ești artist, om politic sau persoană influentă în societate, trebuie să fii foarte atent la ceea ce vorbești în public, deși crezi că ai dreptate.”
În general, persoanele care normalizează sau minimalizează gravitatea hărțuirii și violenței sexuale, cele care au deja formată din copilărie ideea că victima este vinovată de ceea ce s-a întâmplat cu ea singure sunt capabile să recurgă la violență mai devreme sau mai târziu. Același lucru este valabil și în cazul persoanelor care adoptă principii similare în timp, fiind influențate de prieteni sau de artiștii favoriți: „Din momentul în care aderă la asemenea convingeri, persoanele respective se scuză anticipat de potențialele lor comportamente abuzatoare”.
Impactul declarațiilor misogine ale persoanelor influente asupra publicului
Odată ce oamenii urmăresc și apreciază activitatea unei persoane publice, aceștia găsesc inspirație în tot ceea ce face și zice ea, preiau anumite valori, idei, principii de viață, comportamente, obiective și chiar scopuri. Cu toate acestea, este important să-și amintească de faptul că și acel artist favorit sau influencer tot este om, cu virtuți și defecte, cu opinii și perspective subiective. De aceea, toată informația pe care el o transmite trebuie privită critic, analizată din mai multe puncte de vedere, verificată în mai multe surse și doar apoi, dacă e cazul, aliniată valorilor și principiilor personale.
„Majoritatea oamenilor nu filtrează ideile pe care le preiau, fiind influențate de emoții, de imaginea persoanei care le-a expus, de numărul de persoane care rezonează cu acestea. În societatea noastră și așa predomină convingerile tradiționale, dar atunci când există validări suplimentare din partea unor persoane cu un anumit statut într-un domeniu sau altul, se creează impresia că așa gândire este corectă și sănătoasă, ceea ce nu e adevărat”, menționează Ștefan.
Potrivit psihologului, doar cei care înțeleg principiul reciprocității, al egalității, al responsabilității personale și deja sunt formați în această cultură, bazându-se pe idei sănătoase, nu vor fi influențați de opiniile cuiva. Ei vor avea reziliența necesară, chiar dacă va fi vorba despre o persoană pe care o apreciază și o consideră drept model demn de urmat.
Totodată, victimele hărțuirii și violenței sexuale expuse la mesaje cu tentă negativă despre ele se vor simți neprotejate, neînțelese, blamate și învinovățite în continuare: „În asemenea cazuri, impactul psihologic asupra victimelor este major, cu riscul de dezvoltare a unor tulburări emoționale de diferite tipuri”.
De obicei, prima reacție a victimei este una preponderent egală cu situația prin care a trecut, aceasta confruntându-se cu senzația de nedreptate, de revoltă și de furie, până când cineva dintre apropiați sau persoanele pe care le admiră îi sugerează ideea că victima este vinovată. „În asemenea moment, persoana care a fost supusă violenței începe să se autoblameze, nu mai caută dreptate, crede că ceea ce spun cei din jur este corect și că într-adevăr vina e doar a ei. În plus, îi scade încrederea de sine, începe să se îndoiască în propriile gânduri, să se autoînvinovățească. În aceste condiții, victima trebuie să înțeleagă de ce există asemenea convingeri în societate, să înțeleagă că aceste idei care se propagă rapid convin bărbaților abuzatori și că ele, de fapt, nu au la bază niciun temei psihologic. Contează să fie suficient de informată și să-și reafirme dreptul la libertate, inclusiv la libertatea de a se îmbrăca și de a se comporta așa cum dorește, iar ulterior să riposteze, să evite persoanele care au blamat-o și au învinovățit-o”, sugerează psihologul.
Soluții
Deși în societate se vorbește că ar fi bine să separi ideile de persoană și astfel problema va fi soluționată, din punct de vedere psihologic nu prea funcționează așa. Dacă tinerii nu au dezvoltată o gândire critică, nu prea au șanse să contracareze și să combată mesajele la care sunt expuși, pentru că nici nu sunt conștienți de necesitatea acestor acțiuni. Ei sunt foarte ușor de influențat și de manipulat, și chiar dacă încerci să le demonstrezi contrariul, ei oricum nu ascultă și nu-și schimbă părerea, fiind influențați și de propriile convingeri. Pe de altă parte, cei care analizează critic ceea ce văd și ce aud în jurul său au capacitatea de a separa ideile misogine de cele valoroase și de a nu le prelua.
Familia este primul loc în care copiii învață și își formează valorile și principiile de bază. Prin intermediul interacțiunilor cu părinții și ceilalți membri ai familiei ei încep să înțeleagă ce este important și să își dezvolte propriile convingeri. Astfel, promovarea valorilor sănătoase în familie poate avea un impact major asupra dezvoltării lor. Ulterior, școala are un rol la fel de important în acest sens. Tocmai acolo se formează caracterul și gândirea critică a copiilor, se deprind abilități sociale și competențe de viață, de aceea promovarea ideilor sănătoase și plasarea accentului pe dezvoltarea gândirii analitice este esențială. Educația primită acasă și la școală îi ajută pe cei mici să devină adulți responsabili, capabili să navigheze într-o lume complexă și să nu se lase influențați de declarațiile unor persoane publice iresponsabile.
Totodată, promovarea ideii că fiecare persoană poate face ce vrea și se poate bucura de o libertate deplină atâta timp cât nu afectează libertatea altcuiva, cu accent pe faptul că violența sexuală este o încălcare gravă a libertății unei persoane, poate influența persoanele care se află abia la faza de formare în mod pozitiv, contribuind la educarea tinerilor în privința importanței consimțământului și a respectului față de integritatea și drepturile celorlalți. Respectiv, cu pași lenți, dar siguri, se poate ajunge la o schimbare de mentalitate în ceea ce privește comportamentele sociale și relațiile interpersonale, se poate preveni violența sexuală și se poate crea o cultură a respectului reciproc. Ceea ce e important e ca aceste idei și valori să fie transmise în mod repetat și coerent, mai mult decât sunt transmise cele nesănătoase și negative.
