Estonia are cele mai multe start-upuri pe cap de locuitor din Europa
Raportul State of European Tech 2023 evidențiază poziția de lider a Estoniei ca fiind cea mai antreprenorială țară europeană în ceea ce privește start-upurile tehnologice.
Chiar dacă nu-i cea mai mare țară din Europa, cu o populație de 1,3 milioane de locuitori, Estonia este un jucător major în ecosistemul tehnologic european. Țara își consolidează poziția de lider în fiecare an. Având o populație de două ori mai mică decât în Republica Moldova, în Estonia sunt aproximativ de 1 500 de start-upuri și 10 unicorni. În Moldova sunt înregistrate oficial aproximativ 250 de start-upuri.
Estonia are cei mai mulți unicorni pe cap de locuitor din Europa
În Estonia au fost fondate unele dintre cele mai recunoscute start-upuri la nivel mondial, care între timp au devenit unicorni: Skype în 2005, Playtech în 2007, Wise în 2015, Bolt în 2018, Pipedrive în 2020, Zego, ID.me și Gelato în 2021, Veriff și Glia în 2022. Asta înseamnă 7,7 unicorni la un milion de locuitori. Respectiv, Estonia rămâne liderul european în ceea ce privește numărul de unicorni pe cap de locuitor.
Unicorn – termen care se atribuie acelor start-upuri care ating valoarea capitalului de 1 miliard de dolari. Acest termen a fost atribuit încă în anul 2013 de către Aileen Lee, fondatoare a unui fond de investiții cu capital de risc, celor 39 de companii care au avut la acel moment o valoare de peste 1 miliard de dolari, iar această metaforizare a fost folosită pentru a pune accent pe raritatea unor astfel de start-upuri.
Estonia joacă un rol important în crearea start-upurilor cu statut de unicorn. Cel mai apropiat concurent al Estoniei este Luxemburgul, cu 3,1 unicorni la 1 milion de locuitori, iar Germania se apropie de media UE de 0,6 unicorni la 1 milion de locuitori.
Estonia este lider în Europa în ceea ce privește investițiile pe cap de locuitor
În anul 2022, Estonia a strâns cel mai mare număr de investiții pe cap de locuitor dintre toate țările din Europa. Țara a ridicat un nivel de investiții de 3,6 % din PIB. Singura altă țară din categoria „peste 1 % din PIB” în ceea ce privește nivelurile de investiții a fost Croația.
Estonia, una dintre cele mai mici țări din regiune, conduce întreaga Europă în ceea ce privește investițiile de capital de risc pe cap de locuitor, precum și crearea de start-upuri noi – 1 967 de euro pe cap de locuitor strânși și un start-up la 1 048 de persoane.
În 2022, piața tehnologică a trecut printr-o transformare radicală, iar Estonia a atins în această perioadă un nivel de 1 056 de dolari investiți pe cap de locuitor, depășind media europeană de 140 de dolari. Cei mai apropiați concurenți ai Estoniei sunt țările nordice: Islanda (543 de dolari) și Suedia (477 de dolari).
Care este secretul Estoniei
Eve Peeterson, director al Startup Estonia, explică în revista Life in Estonia că, în ciuda populației relativ mici a Estoniei, de aproximativ 1,3 milioane de locuitori, țara are o capacitate digitală avansată și a creat un mediu favorabil antreprenoriatului. De fapt, Estonia este țara semnăturilor digitale și a comunicării fără hârtii, fiindcă 99 % dintre serviciile guvernamentale sunt disponibile digital.
Același lucru ni l-a confirmat și Erika Piirmets, consilieră pe probleme de transformare digitală la Centrul de Informare e-Estonia.
„Ce înseamnă Estonia digitalizată astăzi? Aproape toate serviciile guvernamentale sunt digitalizate, cu excepția unui singur serviciu – divorțul. Căsătoriile pot fi realizate online, dar divorțurile încă nu. Până la sfârșitul acestui an, statul își propune ca toate procesele să fie digitalizate 100 %.”
În Estonia, poți crea online un start-up în 15 minute și să depui toate declarațiile fiscale necesare în același moment, cu doar câteva clickuri.
„Avem peste 100 000 de companii străine care sunt înregistrate în Estonia prin intermediul serviciului e-residency. Acest program costă statul aproximativ 5 milioane de euro anual pentru a fi menținut, iar veniturile din taxele acestor companii, care intră în bugetul statului, au fost de aproximativ 60 de milioane de euro anul trecut. Acesta este un program foarte benefic pentru stat, care ne arată cum poți obține creștere economică de la companiile străine care se înregistrează în Estonia”, menționează Erika Piirmets.
Mai mult decât atât, ea a menționat că unele start-upuri cu statut de unicorn au fost create în Estonia la fel prin intermediul serviciului e-residency.
221 de cetățeni din Republica Moldova folosesc serviciul e-residency din Estonia, iar dintre aceștia 73 și-au înregistrat propriile companii acolo.
„Poți deveni e-resident în Estonia chiar dacă locuiești în Moldova. Acest serviciu îți oferă posibilitatea să-ți înregistrezi businessul în Estonia foarte ușor. Asta înseamnă că vei avea un business oficial înregistrat în UE. De asemenea, îți oferă acces la întreaga piață din UE, nu doar la cea din Estonia”, ne spune Erika Piirmets.
Estonia Startup Visa
În 2017, Estonia a lansat un nou program – Startup Visa. Programul a avut scopul de a le permite fondatorilor de start-upuri să își mute afacerile în Estonia și să beneficieze de întreaga gamă de avantaje ale Estoniei – rezidența electronică și votul electronic. În plus, acest program de vize facilitează procesul de angajare de talente din afara Uniunii Europene în cadrul start-upurilor estoniene.
Startup Visa a avut un impact semnificativ asupra ecosistemului de start-upuri în țară, deoarece 25 % dintre fondatorii de start-upuri estoniene sunt acum de cetățenie străină. Doar în anul 2022 au aplicat la programul Startup Visa 667 de start-upuri.
Ce avem în Moldova
Dacă Estonia este bine poziționată pe harta europeană, dar chiar și globală, în ceea ce privește oportunitățile de care beneficiază start-upurile înregistrate acolo, Moldova face abia primii pași în această direcție.
Un pas ambițios pe care l-am observat inclus în Strategia Națională de Transformare Digitală pentru anii 2023-2030 sună așa: „Primele start-upuri din Republica Moldova ajung la statutul de unicorn”. Autoritatea responsabilă de acest obiectiv, de apariția primilor doi unicorni în țară până în anul 2030, este Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).
MDED ne spune că într-adevăr există un astfel de „obiectiv ambițios”, dar rolul lor în apariția unicornilor este de a asigura condițiile necesare, și anume cadrul normativ. De asemenea, MDED nu a putut preciza care sunt pașii concreți ce se întreprind pentru a facilita apariția primelor două start-upuri cu statut de unicorn în Moldova.
„Implementarea Strategiei de Transformare Digitală este un efort comun, al tuturor stakeholder-ilor (persoană sau organizație care are un interes direct sau indirect în succesul sau eșecul unei organizații, al unui proiect sau al unei inițiative), inclusiv al mediului privat, care identifică oportunități, dezvoltă idei inovatoare și construiește afaceri de succes. Apariția unicornilor depinde de o serie de factori, nu doar de cadrul normativ”, se arată în răspunsul oferit de MDED pentru #diez.
De asemenea, MDED precizează că, pentru a atinge obiectivele stabilite pe termen lung, strategia se va realiza prin intermediul următoarelor programe:
# Programul de Dezvoltare a Societății Digitale;
# Programul de Dezvoltare a Sectorului TIC și a Economiei Digitale;
# Programul de E-Transformare a Sectorului Public.„Aceste programe sunt în proces de dezvoltare și nu pot fi încă menționate activități concrete aprobate de Consiliul Național pentru Transformare Digitală, care să fie direcționate spre dezvoltarea start-upurilor.”
Din punct de vedere statistic, dintre 82 de start-upuri care câștigă fonduri în mărime de 1 milion de euro, doar un singur start-up ajunge la etapa în care devine unicorn. Adică șansa este de 1,2 %. Mihai Stipanov, fondator la Dreamups și Mozaic, a explicat că aceasta este matematică pură.
„Dacă vrem să avem un unicorn în Moldova, atunci avem nevoie de 82 de start-upuri care vor strânge fonduri în mărime de cel puțin 1 milion de euro fiecare. După calculele pe care le-am făcut, pentru a avea 82 de start-upuri care vor strânge fonduri în mărime de cel puțin 1 milion de euro, vom avea nevoie de 1 000 de start-upuri. 8 % dintre aceste start-upuri ar trebui să colecteze cel puțin 1 milion de euro”, menționează Mihai Stipanov.
Respectiv, pentru a avea primul unicorn în Moldova, ar trebui să dezvoltăm inițial cel puțin 1 000 de start-upuri. Oficial în Republica Moldova sunt înregistrate acum aproximativ 250 de start-upuri.
Totuși, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării ne spune că pe parcursul timpului au avut loc mai multe întâlniri cu comunitatea de start-upuri, organizate de Startup Moldova, Dreamups și Artcor, unde se discută problemele pe care le întâmpină fondatorii de start-upuri și se încearcă a găsi soluții în baza cărora ministerul să implementeze ulterior reforme.
De asemenea, am întrebat ministerul dacă colaborează cu Estonia pe anumite dimensiuni pentru a dezvolta ecosistemul de start-upuri de la noi din țară. Autoritățile noastre spun că au un dialog „strâns și constructiv”, dar fără acțiuni concrete.
„Dialogul nostru cu partenerii estonieni este strâns și constructiv, facilitând schimbul de idei și bune practici între membrii ecosistemului. Cu toate acestea, în prezent, nu există o listă comună de acțiuni sau experiențe pe care urmează să le adoptăm. Astfel, continuăm să explorăm noi oportunități de colaborare în acest sens”, se arată în răspunsul MDED pentru #diez.
Erika Piirmets a venit cu un îndemn pentru autoritățile noastre, și anume să colaboreze mai strâns cu sectorul privat, să asculte sfaturile specialiștilor din domeniu și să fie deschiși către noi propuneri.
„Noi am început digitalizarea țării chiar în anii 1960, când a fost creat institutul cibernetic. Un lucru important pe care l-am făcut și care ne-a ajutat să avansăm digital este că am combinat eforturile sectorului public cu cel privat, nu le-am separat. Lucrurile s-au întâmplat nu datorită faptului că politicienii noștri sunt niște genii ale tehnologiei, ei sunt politicieni obișnuiți, dar ceea ce fac corect este că ascultă diferite sectoare. Ei ascultă specialiștii. Politicienii noștri nu sunt neapărat familiarizați cu soluțiile digitale, dar sectorul privat este, și acesta este auzit. Lucrurile nu s-au schimbat într-un an sau doi, este o transformare continuă care și până în prezent se desfășoară.”
Realizarea acestui material a fost posibilă datorită organizației PractNet Estonia și Uniunii Europene.
