Republica Moldova se află pe locul 15 în topul țărilor cu cei mai profesioniști infractori cibernetici din lume. Clasamentul a fost realizat de o echipă internațională de cercetători în cadrul studiului „Indicele mondial al criminalității cibernetice”. Astfel, pe primul loc s-a poziționat Federația Rusă, urmată de Ucraina, China, SUA, Nigeria și România.
Datele care stau la baza studiului au fost colectate în urma unui sondaj realizat în rândul a 92 de experți în domeniul criminalității cibernetice din întreaga lume. În cadrul cercetării, experții au fost rugați să ia în considerare cinci categorii majore de criminalitate cibernetică, să nominalizeze țările pe care le consideră a fi cele mai importante surse ale fiecăreia dintre aceste forme de criminalitate cibernetică și apoi să clasifice fiecare țară în funcție de impactul, profesionalismul și competențele tehnice ale infractorilor cibernetici.
Cele cinci categorii de criminalitate cibernetică evaluate în cadrul studiului au fost:
#1. produse/servicii tehnice (codarea de programe malware, accesul la botnet, accesul la sisteme compromise, producția de instrumente);
#2. atacuri și șantaje (criptarea de date personale);
#3. furtul de date/identitate (piraterie, înșelăciune electronică, compromiterea conturilor);
#4. escrocherii (solicitarea unor avansuri, compromiterea e-mailurilor de afaceri);
#5. încasarea/spălarea de bani (călăuze de bani, platforme ilicite de monedă virtuală).
Prin urmare, rezultatele studiului indică faptul că un număr relativ mic de țări găzduiește cele mai mari amenințări criminale cibernetice, mai exact – 15. Vedeți mai jos lista acestora.
Studiul „Indicele mondial al criminalității cibernetice” constituie rezultatul a trei ani de cercetări și a fost publicat pe 10 aprilie 2024. Acesta a fost elaborat în cadrul unui parteneriat comun între Universitatea din Oxford și UNSW și a fost finanțat de CRIMGOV, un proiect sprijinit de Uniunea Europeană. Printre coautorii lucrării se numără profesorul Ridhi Kashyap de la Universitatea din Oxford și profesorul Nigel Phair de la Universitatea Monash.
