Am fi putut începe acest articol cu o ditamai „noutate” eronată despre faptul că bacalaureatul a fost anulat sau că în școlile din Moldova vor fi instalate 30 000 de camere de supraveghere. Am fi putut pune la începutul titlului, cu litere majuscule și trei semne alarmante de exclamare, cuvântul „ATENȚIE!!!” sau măcar un „breaking news!”. Și, pe final, pentru a-i atrage chiar și pe cei care nu au nicio legătură cu școala, ca imagine principală am fi selectat cum plânge un copil, nu din cauza bacului, ci din cauza camerelor. Să curgă vizualizările!
Ați fi intrat în articol și… surpriză! „Felicitări cu 1 aprilie! Trimite «noutatea» unui prieten, expediaz-o în grupul clasei”, ca, la urma urmei, să afle toți despre „groaza” celor 30 000 de camere. Ingenioasă idee, nu? Probabil ar fi fost, cel puțin considerând că în ultimii ani fake news-urile au devenit un element insistent ce tot mai des face parte din rutina noastră zilnică, iar în lipsa atenției și precauției, 1 aprilie este practic în fiecare zi.
Astăzi, vom încerca să vă explicăm ce trebuie să faceți pentru a evita știrile false și cum puteți verifica dacă videoclipul de pe TikTok coincide total cu realitatea din jur.
Titlul unui articol ne-ar putea spune suficientă informație despre calitatea sa
Să începem cu primul lucru pe care atunci când deschidem un articol de pe Facebook sau de pe YAMNews – titlul și imaginea simbol. De obicei, presa calitativă nu creează clickbait-uri, nu folosește la începutul titlului „semne de exclamare”, adică cuvinte menite să atragă atenția, dar nici elemente care v-ar putea crea emoții, în special într-un context negativ. Printre aceste elemente se numără:
# descrierile șocante: „O femeie suspectată că a omorât o fetiță de opt ani a fost ucisă în bătaie de o mulțime furioasă, sub ochii polițiștilor dintr-un oraș mexican”;
# citările de prost gust: „«A fost ucisa cu brutalitate.» Un bărbat și-a omorât iubita în bătaie și apoi a mers la poliție să îi raporteze dispariția”;
# formulările stereotipice: „Accident rutier în centrul Capitalei. La volan era o femeie”.
De asemenea, evitați titlurile care conțin atacuri directe la o persoană sau care relatează un subiect ce nu v-ar interesa în mod normal. Diminuarea conținutului nociv de pe platforme începe de la fiecare dintre noi, iar atâta timp acesta va primi clickuri, creatorii de conținut vor continua să folosească titluri șocante pentru a vă face să deschideți orice tip de produs.
E ușor să cădeți în plasa dezinformării atunci când acordați insuficient timp consumului de știri. Tocmai de aceea este necesar să nu vă lăsați mințiți de titlul unui articol, dar să îl deschideți și să îl citiți integral. Adesea, informația prezentată în titlu nu corespunde cu cea din corpul știrii sau este insuficientă.
Totodată, nu vă lăsați duși în eroare nici de fotografia principală a articolului. Adesea, ea poate fi ruptă din context sau este pur simbolică. E bine să știți că oricare portal de știri calitativ indică sursele imaginilor și videoclipurilor care apar la ei pe site.
„Am citit și titlu, și conținutul! Înseamnă că sunt informat?”
Desigur că dacă citim întreg conținutul unui articol, care poate a avut chiar și un titlu decent, nimeni nu ne garantează că informația pe care am consumat-o este adevărată. În acest sens, trebuie să ținem cont de mai mulți factori.
# Autorul articolului. Cea mai mare parte dintre persoanele care publică știri false se află mereu în umbră. La urma urmei, nu-i un lucru cu care cineva s-ar mândri. Tocmai de aceea încercați să identificați numele și prenumele persoanei care a scris știrea. Majoritatea mass-mediei calitative își indică autorii sub fiecare articol.
# Cine sunt angajații și proprietarii redacției. Totuși, dacă autorul lipsește – unele redacții preferă să nu indice autorii articolelor de actualitate sau comerciale –, identificați pe portalul de știri informații despre echipa sa și proprietarii lui. Dacă aceste informații lipsesc, atunci sunteți pe un portal care mai devreme sau mai târziu vă va „servi” cu știri false și rău intenționate, cum ar fi propaganda politică.
# O știre bună nu înseamnă o sursă bună. Un site aflat în buzunarul politicianului X sau Y nu poate republica doar mesajele de pe Facebook ale acestui politician. Printre știrile publicate zilnic vor predomina și articole obișnuite la prima vedere, care au drept scop să vă creeze falsul sentiment al neutralității acestui portal. Ba mai mult, printre acele articole s-ar putea strecura, foarte rar, și mesajele adversarilor politicianului X, doar că raportul dintre opiniile exprimate de aceste persoane va fi de 1 la 10.
„Cum pot afla dacă știrea citită este falsă sau adevărată?”
Pentru a verifica veridicitatea știrii, este necesar să verificați prima sursă. Portalurile calitative oferă link direct către ea. Dacă prima sursă nu există sau este una ce nu inspiră încredere, evitați să credeți în informația din acel articol. De obicei, sursa principală se indică în primul aliniat. Dacă sursa este prezentă, dar articolul vă pare exagerat, mergeți și citiți singuri ce a spus sursa citată.
Totuși, acest lucru nu este nicidecum suficient. Un al doilea pas este să căutați cine a mai scris despre acest subiect. Dacă au scris mai multe redacții, atunci verificați felul în care au făcut-o.
Căutați contextul știrii și lucrurile care au dus la săvârșirea ei. Dacă vorbim în special despre politicieni, declarațiile acestora pot fi destul de populiste și manipulatorii, iar unele portaluri de știri le vor prezenta așa cum sunt, fără a pierde timp cu contextul și analiza lor. În acest caz nu trebuie să vă faceți o concluzie rapidă. Așteptați reacția opusă, opinia unor experți politici de încredere sau alte articole mai complexe la acest subiect.
Un procedeu care lucrează destul de bine în lumea dezinformării este oferirea parțială a informației. În acest caz, autorii vă prezintă un fapt real pe care îl puteți verifica, dar mai adaugă detalii eronate. Inconștient, cititorul va percepe întreaga informație ca fiind adevărată. În acest caz, soluția este din nou verificarea surselor inițiale și informarea din mai multe surse veridice.
Rumegați critic ceea ce vedeți pe TikTok și nu doar
Spre deosebire de site-urile de știri, unde informațiile false circulă mai rar și se popularizează mai greu, rețele de socializare sunt cu totul altceva. Un cont de TikTok sau Instagram este o sursă ieftină cu ajutorul căreia puteți deveni ușor populari, în special dacă aveți bani și puteți sponsoriza postările. De acest lucru și beneficiază persoanele rău intenționate.
Fie că sunt distribuite pentru a ataca anumite persoane sau pentru a le spăla imaginea, fie că sunt distribuite pentru a strânge vizualizări, zilnic pe rețelele sociale circulă mii de surse cu conținut fals. Cum le identificăm? Pentru început, căutăm dacă în mass-media s-a scris despre acest subiect. Dacă nu, atunci informația cu caracter șocant, cel mai probabil, e falsă. Nu poate să știe nenea de pe TikTok că politicianul X a furat atâtea milioane, iar presa să nu cunoască despre acest lucru. De asemenea, secretele de stat nu circulă pe la Piața Centrală și nu le știe cumătrul. În general, cumătrul nici măcar nu lucrează la Președinție.
Dacă totuși în mass-media este prezentă o informație care v-a atras atenția, atunci citiți-o din mai multe surse, în special din surse veridice care ar putea să o combată. Adesea, există site-uri rău intenționate care vor prelua materialele virale de pe rețelele sociale. Astfel, informația falsă va fi redistribuită mai departe, în loc să se combată.
Comentariile nu reprezintă opinia maselor. Este foarte important să nu vă lăsați manipulați de comentariile de sub un videoclip. Adesea, ele pot fi scrise de boți și persoane rău intenționate pentru a spori popularitatea unei știri false sau pentru a schimba opinia oamenilor.
Efectul de turmă, cunoscut și sub denumirea de „efect de leming”, este un fenomen psihologic în care oamenii sunt influențați să adopte comportamente sau opinii similare celor ale majorității sau ale unei mase.
Nu distribuiți și nu apreciați lucrurile de care nu sunteți siguri.
Raportați orice știre falsă administratorilor.
Cum pot evita știrile false fără a pierde prea mult timp?
Cu părere de rău, nu există o formulă exactă și nici posibilitatea ca în feed-ul tău să nu apară niciodată știri false. Pentru a fi corect informați, este necesar să investiți timp în educația digitală. Înțelegerea mediului online și a modului în care informațiile sunt prezentate și distribuite pe internet vă vor oferi în timp posibilitatea să detectați ușor știrile false.
De asemenea, după ce ați cercetat mai multe portaluri de știri, ați putea să selectați vreo trei-patru portaluri veridice, care au autori și nu au prezentat informații false și să le urmăriți deja în permanență. Acest lucru nicidecum nu înseamnă că acele portaluri vă vor oferi mereu informații veridice. Se întâmplă ca și jurnaliștii să greșească. Se întâmplă ca unele redacții se își schimbe reporterii, iar altele – proprietarii. Tocmai de aceasta, din când în când, citiți surse noi și părăsiți zona de confort.
Gândiți critic și nu uitați că astăzi este 1 aprilie, o simplă zi în care știrile false circulă la fel de mult ca în fiecare zi. Doar sunteți în stare să schimbați sau nu fila din calendar, apoi și din calendarele altora. Distribuiți DOAR știri veridice.
