România și Bulgaria intră în spațiul aerian și maritim Schengen. Care sunt principalele beneficii

Începând cu 31 martie, controlul la frontierele aeriene și maritime va fi eliminat, prezentarea pașapoartelor nemaifiind necesară. Decizia a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene în data de 30 decembrie 2023. Acquis-ul comunitar Schengen se va aplica doar la frontierele aeriene și navale ale României. Totuși, în cursul anului 2024, Consiliul ar putea lua o decizie de eliminare a controalelor și la frontiera terestră.

„Ziua de mâine marchează o dată importantă. Acesta este un mare succes pentru ambele țări. Împreună, construim o Europă mai puternică și mai unită pentru toți cetățenii noștri”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cadrele de cooperare lansate la începutul lunii martie de către Comisie împreună cu Bulgaria și România se bazează pe implementarea proiectelor-pilot pentru proceduri rapide de azil și returnare. Cu aceste cadre de cooperare, România și Bulgaria vor contribui în continuare la consolidarea cooperării în materie de frontiere și migrație, precum și la eforturile europene comune de abordare a securității UE la frontierele externe și a provocărilor legate de migrație.

De asemenea, a fost lansată o inițiativă regională privind cooperarea polițienească între statele membre aflate de-a lungul rutei Balcanilor de Vest și a rutei est-mediteraneene, adică între Bulgaria, România, Austria, Grecia, Ungaria și Slovacia. Astfel, țările vor putea căuta împreună soluții durabile la provocări conexe precum criminalitatea transfrontalieră.

Particularitățile intrării în spațiul Schengen aerian și maritim

# Dacă zburați din România sau Bulgaria în statele membre ale UE, unica trecere de frontieră la care se va cere verificarea identității va fi cea de la intrare în țările menționate. Dacă călătoriți pe cale aeriană sau maritimă, după trecerea graniței cu România sau Bulgaria, nu veți mai fi nevoiți să prezentați pașaportul. De exemplu, dacă zburați de la Iași într-un stat membru al UE, atunci nu veți mai fi nevoit să treceți controalele vamale la aeroport.
# Pasagerii care vor călători cu avionul, croaziera sau feribotul nu vor fi supuși controalelor.
# Vizele naționale de scurtă durată emise de România și Bulgaria înainte de 31 martie 2024 nu oferă dreptul pentru a călători în alte țări Schengen.
# Permisele de ședere și vizele pe termen lung eliberate de România și Bulgaria înainte de 31 martie 2024 oferă dreptul la libera circulație în țările Schengen, atâta timp cât permisele sunt valabile.
# Controlul pașapoartelor a rămas valabil pentru zona terestră. Cetățenii care vor trece granițele din Bulgaria sau România pe cale terestră vor trebui să prezinte un pașaport valabil. În cazul României, unele râuri și lacuri situate la granița dintre țări la fel sunt considerate frontiere terestre.

Lista țărilor care fac parte din spațiul Schengen

Spațiul Schengen întrunește 27 de țări europene care și-au lichidat granițele interne pentru circulația liberă și nerestricționată a cetățenilor. Mai multe țări din afara UE, cum ar fi Norvegia, Islanda, Elveția și Lichtenstein sunt membre integrante, în ciuda statutului lor non-UE.

Cele 27 de state din spațiul Schengen sunt:

Încă din 2011, Comisia a confirmat, în rapoartele de evaluare Schengen, că Bulgaria și România au îndeplinit toate cerințele pentru a face parte pe deplin din spațiul Schengen. Discuțiile cu partea austriacă privind aplicarea integrală a acquis-ului comunitar Schengen au fost reluate după 23 august 2023, odată cu întâlnirea dintre ministrul român de interne și ministrul austriac de interne, și au fost continuate constant între cei doi miniștri pe parcursul lunilor care au urmat.

În data de 9 decembrie 2023, partea austriacă a comunicat public în presa austriacă, prin intermediul ministrului austriac de externe, faptul că este deschisă la discutarea aplicării acquis-ului comunitar Schengen la frontiera aeriană a României.

În data de 11 decembrie 2023, în contextul Forumului „Salzburg”, desfășurat la Brdo (Slovenia), a avut loc o nouă rundă de discuții între miniștrii de interne român și bulgar, în pregătirea întâlnirii cu ministrul de interne austriac, care a avut loc o zi mai târziu, în data de 12 decembrie 2023.

Cu ocazia trilateralei miniștrilor de interne România-Bulgaria-Austria de la Brdo (Slovenia), partea austriacă a confirmat oficial acordul pentru ridicarea controalelor la frontiera aeriană, dar, la propunerea părții române, au fost înregistrate și progrese semnificative legate de frontiera maritimă, partea austriacă reiterând, pe de altă parte, faptul că poziția legată de controlul la frontierele terestre va rămâne neschimbată în 2023.

Cele trei părți au convenit continuarea discuțiilor cu obiectivul de a realiza un acord politic și a genera condițiile pentru o Decizie a Consiliului UE privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023. Respectiv, în urma contactelor și reuniunilor online care au urmat, cele trei părți au ajuns la acordul politic din 23 decembrie 2023.

Pentru a se alătura spațiului Schengen, țările trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
# controlul frontierelor externe;
# eliberarea de vize Schengen uniforme;
# cooperarea eficientă în materie de securitate;
# respectarea regulilor Schengen;
# conectarea la Sistemul de informații Schengen (SIS) și Sistemul de informații privind vizele (VIS).

Potențialii membri sunt apoi supuși unei „evaluări Schengen” pentru a-și evalua gradul de pregătire.

Ca urmare a acestui acord politic din 23 decembrie 2023, din data de 26 decembrie 2023 au avut loc discuții bilaterale, trilaterale și multilaterale între partea română, partea austriacă, partea bulgară, Comisia Europeană și Președinția spaniolă, soldate cu un acord asupra Proiectului de Decizie al Consiliului UE – acord la care s-a ajuns în data de 29 decembrie 2023, ora 23.40.

Prin urmare, în data de 30 decembrie 2023, între orele 20.00 și 22.00, Decizia Consiliului UE a fost votată de toate statele membre ale UE.

Ce este Schengen?

Spaţiul Schengen este una dintre principalele realizări ale proiectului european. A început în 1985 ca un proiect interguvernamental între cinci țări UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cea mai mare zonă de călătorie gratuită din lume.

Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, la granița cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și, respectiv, în 1990.

A face parte dintr-o zonă fără controale la frontierele interne înseamnă că țările:
# nu efectuează controale la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor de amenințări specifice;
# efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.

Setul de reguli care guvernează spațiul Schengen se numește Codul frontierelor Schengen.

Astăzi, spațiul Schengen include 29 de țări, ultimele două care au aderat fiind România și Bulgaria,

Care sunt beneficiile Schengen?

Spațiul Schengen permite a peste 400 de milioane de oameni să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră.

Potrivit ultimelor date publicate de către Consiliul UE, în fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec granițele interne pentru muncă sau studiu sau pentru a vizita familiile și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen în timp ce lucrează în alta.

Europenii fac aproximativ 1,25 miliarde de călătorii în spațiul Schengen în fiecare an, ceea ce aduce, de asemenea, un mare beneficiu pentru sectorul turistic și cultural.

În plus, spațiul Schengen aduce beneficii economice tuturor cetățenilor și întreprinderilor din statele sale participante. Este conceput pentru a fi „piatra de bază a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblu”.

Aici găsiți mai multe detalii.