Ți-am povestit anterior că burnoutul este o stare de epuizare fizică, mentală și emoțională asociată cu stresul cronic și prelungit legată de o anumită activitate (loc de muncă, școală, universitate). Persoanele care trec printr-un burnout resimt oboseală intensă, pierderea interesului sau a motivației pentru munca lor și o scădere semnificativă a performanței profesionale. Acest fenomen poate afecta nu doar starea de bine la locul de activitate, ci și viața personală.
Maxim Croitoru este student în anul II la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială, specializarea Psihologie. Chiar din primul an s-a avântat să lucreze în domeniu la un centru de terapie. A început cu mult entuziasm, dar pe parcurs acesta s-a transformat într-o stare de burnout. Într-o discuție sinceră, tânărul ne-a povestit ce a trăit și cum studiile în psihologie l-au ajutat să treacă mai ușor peste epuizare.
De la entuziasm la burnout: context
Tânărul s-a angajat în luna martie a anului 2023 la un centru de terapie pentru copii. Avea deja experiență după practica de specialitate și a mai urmat câteva cursuri de perfecționare pentru a putea lucra cu copiii cu autism. A început cu un copil, câte trei ore pe zi. „Inițial, eram foarte entuziasmat, chiar dacă nu primeam un salariu motivant. Îmi reușea să combin orele de la facultate cu munca și mă simțeam foarte bine.”
După sesiunea de examene, pentru că era în vacanță, programul său de muncă a crescut la 10 ore pe zi. O sesiune de terapie dura două ore, respectiv, avea câte cinci ședințe pe zi. „Mă motiva că vedeam rezultate la copiii cu care lucram. Spre exemplu, primul copil avea trei ani și nu vorbea. După mai multe ore de terapie a început să vorbească și acest fapt îmi dădea de înțeles că este bine ceea ce fac.”
Începutul lunii iulie a anului trecut a fost momentul în care și-a dat seama că nu se simte ok. Cu toate acestea, a continuat să lucreze. „În august, totuși mi-am luat concediu, dar când am revenit la muncă oricum mă simțeam epuizat. De la ora 10.00 până la ora 20.00 aveam ședințe, care la un moment dat au devenit obositoare.”
Conștientizarea și primele semne
Maxim a realizat că se îndreaptă spre epuizare emoțională când a început să mănânce compulsiv. Acest tip de comportament este un efect al burnoutului. De asemenea, relațiile sale cu oamenii s-au înrăutățit și astfel și-a pierdut toți prietenii. „Am devenit irascibil și apatic. Mă deranja orice mișcare. Nu vorbeam nimănui despre ce simțeam. Chiar dacă de fire sunt extrovertit, am dezvoltat o anxietate socială. Trăiam un amalgam de emoții pe care îmi era foarte greu să îl gestionez.”
De asemenea, își amintește că atunci când mergea spre casă își punea căștile și inconștient asculta muzică tristă. „Astfel de piese accentuează mai mult starea ta, deci nu recomand.” Alte simptome ale burnoutului au fost apariția migrenelor (dureri de cap severe) și a tremuratului necontrolat, chiar dacă el nu se vedea în exterior.
Relația cu facultatea
În septembrie 2023, a început facultatea și a redus volumul de lucru la patru ore pe zi, de la 16.00 la 20.00. Maxim povestește că atunci când se apropia ora 16.00 își dădea seama că nu vrea să meargă la muncă. „Nu mai aveam entuziasmul de la început. Mă trezeam dimineața și nu mai voiam să ies din casă. Dacă în primul an studiile universitare erau o prioritate, în acea perioadă nu mă mai interesau. Nu mă puteam concentra nici la facultate, nici la job.”
Munceam cu gândul la copii, la viitorul lor și la cum îi pot ajuta să se integreze în societate. La un moment dat, am realizat că nu îmi fac bine treaba, pentru că m-am implicat prea mult și am uitat de mine. Nu poți să îți îndeplinești sarcinile calitativ dacă nu ești bine cu tine.
Maxim Croitoru
Cauzele apariției burnoutului
Chiar dacă recomandă ședințele de terapie în astfel de momente, tânărul a decis să încerce să se descurce singur. Ținând cont de cursurile de la facultate și de cunoștințele dobândite, Maxim s-a gândit că este un moment potrivit pentru a le pune în aplicare.
Astfel, a conștientizat ușor și care au fost cauzele ce au dus la declanșarea stării de burnout. Unul dintre ele a fost că nu și-a setat limite. „Eu am fost foarte dedicat și nu mi-am setat limite. Asta a fost problema mea. Mă implicam prea mult emoțional și, la un moment dat, nu mai aveam spațiu personal, viață în afara orelor de muncă.”
O altă cauză a fost dorința de a face totul perfect. „Mă impuneam să trăiesc doar momentele frumoase și inhibam emoțiile negative. Ajungeam seara acasă obosit, mă culcam obosit și mă trezeam obosit, atât fizic, cât și emoțional. În weekend, îmi amintesc, puteam să dorm mai mult, dar nu mă ajuta deloc.”
Luând aceste aspecte în considerare și faptul că a studiat psihodiagnoza [acțiune de punere în evidență a trăsăturilor sau a tulburărilor de personalitate prin mijloace psihologice, cum ar fi teste sau observație], tânărul a trecut un test de stabilire a nivelului de burnout și a aflat că la el este maxim. Din acest moment a început să acționeze.
Gestionarea stării de burnout
Maxim explică faptul că a început gestionarea stării de burnout prin setarea limitelor. A decis să spună „nu” atunci când simțea că nu are energia necesară pentru a face ceva. Totodată, a făcut o delimitare între lucru, facultate și viață personală.
Este foarte important să înveți să gestionezi corect timpul. Poți începe prin stabilirea unei liste zilnice de activități pe care îți propui să le îndeplinești. Să nu uiți și de ora în care ești doar tu cu tine, în care te gândești doar la tine, la cum te simți și te detașezi de tot ce se întâmplă în exterior. Astfel crește stima și iubirea față de tine.
Maxim Croitoru
În septembrie i s-a oferit oportunitatea de a pleca într-un schimb de experiență. Atunci a decis să se concedieze, cu gândul că se va reangaja când se va întoarce. Pentru că era prea epuizat, a renunțat la schimbul de experiență, dar nici nu s-a întors la acel loc de muncă. „Chiar dacă îmi plăcea foarte mult echipa, ceea ce făceam acolo, mi-am dat seama că implicarea mea exagerată, încă din primele zile de muncă, și epuizarea m-au convins că nu ar fi ok pentru mine.”
Cu toate acestea, peste un timp, Maxim a decis să se implice într-un alt proiect. „Îmi place mult mai mult și simt că sunt motivat și din exterior. Dacă spun că nu pot munci astăzi, din motiv că sunt obosit, oamenii sunt înțelegători și acceptă.”
De asemenea, l-a ajutat și implicarea în viața universitară. „Am început să practic diverse activități de la facultate și extracurriculare, am devenit președinte de consiliu și am participat la conferințe.”
Ce ai putea să faci dacă simți burnout
În cazul în care simți că treci printr-o stare de epuizare, tânărul sugerează următoarele practici:
# să citești;
# să dormi calitativ, nu cantitativ și excluderea gadgeturilor cu două ore înainte de somn;
# să vorbești despre ceea ce simți;
# să pui accent pe proces, nu pe rezultate;
# să nu ai așteptări prea mari de la tine, deoarece și dezamăgirile vor fi astfel;
# să simți emoțiile și să nu le inhibi pe cele negative;
# să nu amâni ședința la terapeut pentru a nu dezvolta și mai mult burnoutul.
Spre final, îți reamintim că nu ești singur(ă) în acest carusel de stări și de emoții, așa că, dacă ai nevoie de ajutor, nu ezita să apelezi la cineva în care ai încredere. Dacă totuși eziți să discuți cu un apropiat, îți recomandăm să mergi la un centru prietenos pentru tineri, unde serviciile sunt gratuite și confidențiale: Neovita (gratuite până la 24 de ani), Consiliere – Biofeedback, Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „Accept”.
Recent, am scris un material despre cum temele pentru acasă și stresul școlar pot deveni sursele unei stări de burnout la elevi. Îți explicăm care sunt primele semne și cum am putea oferi o mână de ajutor.
