Jocurile Olimpice este una dintre cele mai importante competiții care este urmărită de întreg globul pământesc. Toți așteaptă cu nerăbdare să vadă cum va evolua țara sa la acest turneu, dar și cele mai neașteptate sau frumoase victorii. Astfel, noi am decis să adunăm câteva dintre cele mai curioase informații despre participarea Republicii Moldova (ca stat independent) la Jocurile Olimpice. Deci, dacă vrei să știi cine este cea mai tânără sportivă sau cel mai vârstnic atlet, câte medalii sau alte curiozități despre participarea țării noastre, te invităm să citești articolul de mai jos.
Dacă vrei să știi cine e cel mai vârstnic participant și cea mai tânără participantă, câte descalificări a avut Moldova, câte medalii a câștigat, când au fost cele mai multe sportive, ia-ți un ceai și pregătește-te de incursiunea în evoluția Republicii Moldova la Jocurile Olimpice.
# Prima participare a Moldovei la Jocurile Olimpice
Lotul Republicii Moldova a participat pentru prima dată la Jocurile Olimpice ca stat independent în anul 1994 la ediția de iarnă de la Lillehammer, Norvegia. La această ediție, țara noastră a fost reprezentată de doi sportivi – Elena Gorohov și Vasile Gherghi –, ambii la proba biatlon.
# Cei mai mulți sportivi și sportive din partea Republicii Moldova la o singură ediție
La cele 14 ediții a Jocurilor Olimpice la care a participat Republica Moldova au participat 232 de persoane, dintre care 166 de sportivi și 66 de sportive. Cei mai mulți sportivi și sportive participante la o ediție au fost în anul 1996. La Jocurile Olimpice de Vară de la Atlanta din partea țării noastre au participat 41 de sportivi și sportive.
# Cei mai puțini sportivi
În Republica Moldova sporturile de iarnă sunt mai greu de practicat, iar din acest motiv la Jocurile Olimpice de Iarnă țara noastră are mai puțini sportivi și sportive care participă. Cel mai mic număr a fost înregistrat la două ediții. La Jocurile Olimpice din Nagano (1998) și la Jocurile Olimpice de Iarnă din Pyeongchang (2018) din partea Republicii Moldova au fost câte doi reprezentanți.
# Ediția cu cele mai multe sportive participante
La Jocurile Olimpice, ca stat independent, din partea țării noastre s-au calificat la această competiție 66 de sportive. Cel mai mare număr de participante la o ediție de JO a fost în anul 2020. La Jocurile Olimpice de la Tokyo în lotul țării noastre au fost fost 11 sportive și nouă sportivi.
# Cel mai vârstnic sportiv la Jocurile Olimpice din partea Moldovei
Cel mai în vârstă sportiv care a reprezentat Moldova la Jocurile Olimpice a fost Ghenadie Lisoconi. Sportivul avea 43 de ani și 353 de zile când a participat ultima dată la Jocurile Olimpice.
# Cea mai tânără sportivă
Anna Dulce a debutat la Jocurile Olimpice din Tokyo la vârsta de 14 ani și astfel sportiva este cea mai tânără participantă din partea Moldovei la această competiție. Anna Dulce are acum 18 ani și anul acesta ar putea obține a doua calificare la Jocurile Olimpice. Dacă vrei să o cunoști mai bine pe Anna Dulce și să afli despre pasiunea ei pentru tir, citește acest interviul realizat de echipa #diez.
# Medalii
Sportivii moldoveni au cucerit șase medalii, dintre care două de argint și patru de bronz.
În cadrul Jocurilor Olimpice de Vară din 1996 au fost cucerite două medalii. Nicolae Juravschi a obținut medalia de argint la proba canoe dublu 500 de metri, iar Serghei Mureico – medalia de bronz la proba lupte greco romane.
La ediția din anul 2000, Republica Moldova a cucerit la fel două medalii. Oleg Moldovan a cucerit medalia de argint la proba tir armă-pneumatică 10 metri, iar Vitalie Gușan a câștigat medalia de bronz la box.
Jocurile Olimpice de la Beijing au adus în palmaresul Moldovei o nouă medalie. Veaceslav Gojan a câștigat medalia de bronz la box.
Ultima medalie obținută de sportivii moldoveni a fost cea din anul 2020. La Jocurile Olimpice de la Tokyo, Serghei Tarnovschi a câștigat medalia de bronz la canoe 1 000 de metri.
# Descalificări și retragerea medaliilor
De la începutul participării Republicii Moldova ca stat independent, trei sportivi au fost descalificați și le-a fost retrasă medalia pentru dopaj. Sportivii descalificați sunt: Cristina Iovu și Anatolii Cîrîcu (ambii la ediția Jocurilor Olimpice de Vară din 2012 de la Londra) și Serghei Tarnovschi (Jocurile Olimpice de Vară din 2016 de la Rio de Janeiro).
Cristina Iovu a fost medaliată cu bronz în cadrul Jocurilor Olimpice de Vară de la Londra. În anul 2016, Comitetul Internațional Olimpic i-a retras sportivei medalia în urma testelor pozitive la dopaj. Cristina Iovu a mai primit și o descalificare pentru doi ani.
Anatolii Cîrîcu a câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de Vară din 2012 la categoria 94 de kilograme. În iulie 2015, Anatolie Cîrîcu a fost suspendat pe o perioadă de opt ani pentru folosirea substanțelor interzise, fiind depistat pozitiv la un test antidoping efectuat la Campionatele Europene din luna aprilie (2015). În sângele său a fost depistată substanța metenolonă, administrarea căreia crește masa musculară și forța. În noiembrie 2016, Comitetul Olimpic Internațional i-a retras lui Cîrîcu medalia de bronz obținută la Jocurile Olimpice de la Londra.
Serghei Tarnovschi a cucerit prima medalie bronz la Jocurile Olimpice de Vară din 2016 de la Rio de Janeiro la proba de canoe simplu 1 000 de metri. Această medalie a fost prima pentru Republica Moldova în competiție.
În comunicatul de presa din 2 februarie 2017, Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova a constatat că Tarnovschi a fost descalificat de la competițiile de canoe viteză pe o durata de patru ani și toate rezultatele obținute după 8 iulie 2016 i-au fost invalidate. Prin urmare, medalia sa de bronz obținută la Jocurile Olimpice de Vară din 2016 de la Rio de Janeiro i-a fost retrasă.
Această descalificare a survenit după ce s-au depistat urme de dopaj în testele efectuate în a doua zi după ce a cucerit medalia de bronz la proba de canoe simplu 1 000 de metri la Rio. În ambele probe de urină era prezent peptidul hormonului de creștere, o substanță sintetică interzisă de Agenția Mondială Antidoping.
Federația Internațională de Canoe a condus o investigație în cazul de dopaj al lui Tarnovschi și a constatat că acesta într-adevăr s-a dopat și că natura substanței cu care el s-a dopat i-a sporit efectiv performanța sportivă.
Ulterior, sportivul care reprezintă țara noastră a câștigat medalia de bronz la aceeași probă în cadrul Jocurilor Olimpice de la Tokyo. La fel, Srghei Tarnovschi s-a calificat și la Jocurile Olimpice de la Paris.
# Fondarea și primul președinte CNOS
Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova a fost fondat în data de 29 ianuarie 1991. Primul președinte al comitetului a fost Efim Josanu. Acesta a deținut funcția în perioada 1991-2001, după care a devenit președinte de onoare al CNOS. La fel, Efim Josanu a fost membru al Biroului Comitetului de Sport al Consiliului Europei (Strasbourg 1999-2001) și membru al Comisiei Olimpice Europene (1998-2001). A activat în calitate de coordonator-sport la postul public Moldova 1, unde a deținut și funcția de director.
# Prima vizită a președintelui Comitetului Internațional Olimpic la Chișinău
În anul 1992 în Moldova a fost în vizită președintele (din acea perioadă) a Comitetului Internațional Olimpic, Juan Antonio Samaranch. Această vizită reprezintă recunoaștere internațională și susținerea comitetului internațional pentru țara noastră și organizația nou-formată.
# Emblema și imnul Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova
Emblema reprezintă o îmbinare a inelelor olimpice cu coroana domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Autorul primei embleme este Nicolae Ambrosi.
În anul 2024, Comitetul Național Olimpic a prezentat emblema modernizată. Astfel au fost modernizate coroana și textul emblemei.
În anul 2003 a fost aprobat Imnul Olimpic Național. Autorul textului este Ion Hadârcă, iar compozitor – Valentin Dânga.
# Mascota
La data de 10 iulie 2012, Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova a prezentat Mascota Echipei Olimpice – Drăguşor.
Mascota Echipei Olimpice a Republicii Moldova a fost inspirată din simbolistica profundă a Dragonului dacic și reprezintă personificarea lui adaptată la ziua de azi. Mascota este o jucărie nostimă, care poartă numele de Drăgușor, având, la fel ca prototipul său, cap de lup și trup de șarpe. Drăgușor este ornat cu panglici (aripi) tricolore (în cromatica culorilor naționale ale Republicii Moldova). Citește mai multe despre mascotă pe acest link.
Cea de-a 33-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară va avea loc la Paris în perioada 26 iulie – 11 august 2024. La ediția din acest an vor participa 10 500 de sportivi, care vor concura la 32 de probe. Din partea Republicii Moldova la Jocurile Olimpice din Paris s-au calificat șase sportivi: Anastasia Nichita, Irina Rîngaci, Maria Olarașu, Daniela Cociu, Dan Olaru și Serghei Tarnovschi. Vezi mai multe curiozități despre Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris accesând acest link.
