Luna iunie e una provocatoare și stresantă pentru absolvenții treptei liceale. De regulă, aceștia au de susținut patru sau cinci examene de bacalaureat, în funcție de profilul de studiu ales sau a tipului instituției unde au învățat. Fiind nevoie de cunoștințe ample pentru susținerea examenelor, elevii își organizează logic timpul în scopul unui proces de pregătire intens.
Bacalaureatul la geografie rămâne a fi în topul preferințelor când e vorba despre examenul la solicitare. Indiferent de profilul de studiu, testul are aceeași structură și același conținut al itemilor pentru toți elevii. Astfel, pentru obținerea rezultatelor dorite, candidatul se responsabilizează să însușească informația predată pe parcursul celor trei ani de liceu. Vezi câteva idei și sugestii despre cum ai putea să te organizezi și la ce ar trebui să atragi atenția pentru o pregătire mai eficientă pentru examenul de bacalaureat la geografie.
#1. Rezolvă testele din anii precedenți
Studiu aprofundat asupra temelor menționate mai sus necesită și o confirmare. Astfel, candidatul își poate face o proprie evaluare a cunoștințelor rezolvând testele puse la dispoziție pe site-ul ance.gov.md. De asemenea, în informația din programa de bacalaureat se regăsesc exemple de itemi și teste, precum și baremul de apreciere a răspunsurilor.
#2. Cercetează informația din atlasele școlare
Un avantaj al bacalaureatului la geografie sunt atlasele școlare, care sunt permise în cadrul examenului. Acestea vin ca o sursă de informație pentru a putea rezolva unele exerciții din testul de bac. Studiindu-le în prealabil, elevul își poate stabili reperele și subiectele care ar putea oferi un răspuns în baza informației din atlase. La rândul lor, atlasele trebuie să cuprindă hărți, statistici, semne convenționale bazate pe geografia fizică, umană și a mediului.
#3. Actualizează-ți regulat cunoștințele
Pentru un rezultat îmbucurător la examenul național e necesară pregătirea treptată. Studierea, analiza și exersarea materialului didactic predat în cursul celor trei ani necesită timp, care ar fi riscant să se stabilească începând cu luna mai. La dispoziția elevilor sunt puse manualele online la geografie, astfel oferindu-le posibilitatea recapitulării temelor: manual clasa a X-a, manual clasa a XI-a, manual clasa a XII-a.
#4. Studiază programa de bac
Începând cu anul 2022 a fost modificată structura examenelor de bacalaureat la toate materiile. Acestea au fost revizuite și ajustate pentru un maxim de 100 de puncte valabile la fiecare disciplină. Datorită programei pentru examenul național, elevul poate consulta și preciza temele, noțiunile și informațiile pe care să se focuseze în procesul de pregătire. În ghidul respectiv sunt prezentate atât detaliile necesare din fiecare capitol studiat, cât și exemple de itemi după care este alcătuit și testul final.
Unități de competență evaluate în cadrul examenului național de bacalaureat
1. Pământul – individualitate în univers:
# noțiuni: gravitație terestră;
# caracteristicile și proprietățile fizice ale Pământului: forma, căldura internă, gravitația terestră;
# mișcarea de rotație și mișcarea de revoluție a Pământului;
# reprezentarea cartografică a spațiului terestru: globul geografic, harta geografică și planul;
# ora pe glob calculată în baza rețelei de grade/hărții fuselor orare.
2. Litosfera:
# noțiuni: litosferă, scoarță terestră, eroziune, alunecări de teren;
# structura internă a Pământului;
# procesele endogene;
# vulcanismul, cutremurele de pământ;
# relieful: clasificarea formelor de relief;
# unitățile majore de relief ale uscatului și ale bazinelor oceanice;
# procesele exogene și tipurile de relief create: gravitațional, torențial, fluvial, carstic, eolian, antropic;
# procesele și fenomenele geografice de risc: cutremure de pământ, erupții vulcanice, alunecări de teren;
# rolul scoarței terestre în natură și pentru societatea umană.
3. Atmosfera terestră:
# Noțiuni: atmosferă, amplitudine termică, ciclon, anticiclon, alizeu, muson, climă;
# compoziția și structura atmosferei;
# temperatura aerului, variația temperaturii aerului pe verticală, repartiția geografică a temperaturii aerului;
# presiunea atmosferică, repartiția geografică a presiunii atmosferice;
# vânturile: tipuri, importanța;
# precipitațiile atmosferice, repartiția geografică a precipitațiilor atmosferice;
# vremea și prevederea ei;
# clima, factorii de formare a climei;
# zonele climatice, tipurile de climă;
# hărțile climatice și climogramele, utilizate în descrierea unei zone climatice;
# procesele și fenomenele geografice de risc: ploile acide, grindina, seceta, smogul;
# rolul atmosferei în natură și pentru societatea umană.
4. Hidrosfera:
# noțiuni: hidrosferă, bazin hidrografic, deltă, estuar, liman;
# circulația și repartiția apei pe glob, componentele hidrosferei;
# Oceanul Planetar: proprietățile chimice și fizice ale apelor oceanice;
# râurile: elementele râului, surse de alimentare, regimul de scurgere, importanța;
# lacurile: clasificare, caracteristici generale, importanța;
# procesele și fenomenele geografice de risc: tsunami, inundații;
# rolul hidrosferei în natură și pentru societatea umană.
5. Biosfera și solul:
# noțiuni: biosferă;
# solul, factorii de pedogeneză;
# principalele tipuri de sol pe Terra;
# procesele și fenomenele geografice de risc: dispariția unor specii ale lumii organice, pandemiile;
# rolul biosferei și al solului în natură și pentru societatea umană.
6. Mediile geografice:
# noțiuni: mediul geografic;
# mediile ecuatoriale și subecuatoriale;
# mediile tropicale și subtropicale;
# mediile temperate;
# mediile subpolare și polare.
7. Harta politică:
# noțiuni: poziție economico-geografică, stat monarhie, stat federal;
# schimbările cantitative și calitative ale hărții politice a lumii în perioada contemporană;
# tipologia statelor lumii.
8. Condițiile și resursele naturale:
# noțiuni: condiții naturale, resurse naturale, resurse agroclimatice, fond funciar;
# condițiile și resursele naturale. Clasificarea resurselor naturale;
# resursele extraatmosferice și ale atmosferei;
# resursele hidrosferei;
# resursele litosferei;
# resursele biosferei, resursele de sol.
9. Populația și așezările umane:
# noțiuni: rată a natalității, rată a mortalității, bilanț natural al populației, tranziție demografică, bilanț migratoriu al populației, exod de intelecte, aglomerație urbană, megalopolis;
# dinamica numerică și mișcarea naturală a populației, politici demografice;
# mobilitatea teritorială a populației: factori de mobilitate, tipizare, importanță;
# repartiția geografică și densitatea populației;
# structura pe grupe de vârstă și pe genuri a populației, speranța de viață la naștere;
# structura socio-economică a populației, resursele umane;
# urbanizarea, formele de aglomerare urbană;
# probleme actuale: îmbătrânirea demografică a populației, urbanizarea falsă, migrația ilegală.
10. Economia mondială:
# noțiuni: economie mondială, produs intern brut, ramură de specializare internațională, balanță comercială, integrare economică;
# structura economiei mondiale, diviziunea geografică internațională a muncii;
# agricultura mondială: factori de dezvoltare, structura pe ramuri;
# cultura plantelor: caracterizarea subramurilor, importanța;
# creșterea animalelor: caracterizarea subramurilor, importanța;
# industria: factori de amplasare, structura pe ramuri;
# caracterizarea ramurilor industriei: materii prime și produse finite, structura pe subramuri, repartiția spațială, importanța;
# sectorul serviciilor: rolul în economie, structura pe ramuri;
# transporturile și comunicațiile;
# turismul: factori de dezvoltare, clasificare;
# marile zone turistice ale globului;
# relațiile economice internaționale: formele principale, importanța;
# principalele organizații de integrare economică (UE, OPEC).
11. Caracterizarea economico-geografică a statelor lumii:
# Europa: Marea Britanie, Franța, Germania, România, Ucraina, Rusia;
# Asia: China, Japonia, India;
# America de Nord: SUA;
# America de Sud: Brazilia;
# Africa: Republica Africa de Sud;
# Australia și Oceania: Uniunea Australiană.
12. Mediul geografic:
# noțiuni: mediu natural, mediu antropizat, mediu antropic;
# componentele mediului geografic: abiotice, biotice, antropice;
# mediul geografic al Republicii Moldova: particularități în context european și mondial.
13. Calitatea, valorificarea și protecția mediului în lume și în Republica Moldova:
# noțiuni: degradarea mediului, efect de seră, monitoringul mediului, patrimoniu natural, patrimoniu cultural;
# calitatea, valorificarea și protecția mediului aerian, acvatic, a vegetației naturale, a lumii animale, a solului;
# conservarea și protecția naturii și a patrimoniului cultural;
# ariile protejate în lume și în Republica Moldova.
14. Problemele globale ale lumii contemporane:
# noțiuni: criză energetică, hazard natural, hazard antropic;
# modificările climatice, despădurirea și deșertificarea la nivel global, regional și local;
# poluarea mediului sub aspect global și local;
# asigurarea societății umane cu resurse naturale la nivel mondial și în Republica Moldova;
# asigurarea cu apă potabilă la nivel mondial și local;
# problema demografică și a migrației populației la nivel mondial și în Republica Moldova;
# problema alimentară la nivel mondial și în Republica Moldova;
# hazardurile naturale și antropice la nivel mondial și în Republica Moldova.
15. Dezvoltarea sustenabilă în lume și în Republica Moldova:
# noțiuni: dezvoltare sustenabilă;
# dezvoltarea sustenabilă: caracteristici generale.
Astfel, studierea informației bazate pe curriculumul școlar crește eficiența și calitatea pregătirii pentru examenul național de bacalaureat la geografie. Echipa diez.md vă dorește succes în procesul de pregătire! Pentru mai multe detalii despre examenele de bacalaureat, vă recomandăm să consultați tagul #BAC 2024.
