Curentul literar este o mișcare în literatură care reprezintă un anumit set de idei, tehnici sau stiluri care sunt caracteristice pentru o anumită perioadă sau pentru un grup de scriitori. Aceste curente literare pot fi influențate de evenimente sociale, istorice, politice sau culturale și pot avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt scrise și percepute operele literare.
Fiindcă ne dorim să scrii examenul de bacalaureat cât mai bine posibil, am discutat cu profesoara de limba și literatura română Liliana Miu de la Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Fălești, care ne-a relatat în detaliu despre curentele literare.
Romantismul:
# primează sentimentele și emoțiile creatoare;
# face apel la imaginație, privită ca o forță creatoare;
# cultivă subiectivismul, individualismul (cultul eului, egoismul artistic);
# promovează tendința de a evada din realitatea concretă în vis, în mister, în fantastic, în lumea artei, în natură, în trecut/istorie;
# se caracterizează prin amestecul genurilor și speciilor;
# natura este văzută ca expresie a eului liric (natură empatică);
# glorifică pasiunea pentru libertate;
# descrie personajele și locurile ca fiind excepționale;
# susține idealuri utopice în scopul transformării vieții sociale și politice.
Tipologii umane specifice: visătorul, geniul neînțeles, inadaptabilul romantic, răzvrătitul
Reprezentanți din literatura română: Mihai Eminescu, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu
Realismul:
# reflectă veridic, fără a idealiza, realitatea;
# analizează fenomenele sociale și critică realitatea burgheză;
# se caracterizează prin tendința de a prezenta realitatea sub toate aspectele;
# descrie trăsăturile personajului realist tipic în împrejurări tipice, conturat de propria experiență și de mediul social;
# utilizează tehnici ale analizei psihologice, tehnica detaliului.
Tipologii umane specifice: parvenitul, avarul, țăranul etc.
Reprezentanți din literatura română: Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu
Modernismul:
# cultivă tendințe inovatoare, desprinzându-se de tradiție;
# este preocupat de marile probleme ale cunoașterii;
# acordă întâietate universului citadin pentru complexitatea acestuia;
# se caracterizează printr-un vocabular neobișnuit;
# permite existența versului alb, strofele fiind absente (inegale);
# valorifică miturile autohtone sau greco-romane;
# are limbaj ambiguu;
# impune estetica urâtului;
# intelectualizează poezia.
Tipologii umane specifice: intelectualul
Reprezentanți din literatura română: Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Lucian Blaga, Camil Petrescu
Simbolismul:
# respinge retorica romantică, iar accentul se pune pe stări sufletești nedefinite, neclare, vagi;
# abordează teme și motive specifice: tematică citadină, iubirea, tristețea, golul, sentimentul morții, nevroza, plânsul, cavoul, toamna etc.
# cultivă cei trei S: simbolul, sinestezia, sugestia;
# face obsesie pentru culori, simboluri noi, întemeiate pe fantezie poetică;
# valorifică muzicalitatea versurilor.
Reprezentanți din literatura română: George Bacovia, Ion Minulescu, Alexandru Macedonski
Expresionismul:
# respinge lumea artificială, prin întoarcerea la origini, spre timpurile primordiale;
# promovează explozia sentimentului, confirmarea libertății absolute a spiritului, starea dionisiacă;
# promovează căutarea originalului, ineditului prin reîntoarcerea la universul mitic;
# valorifică limbajul violent, șocant;
# promovează miticul, fantasticul.
Reprezentanți din literatura română: Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi.
Neomodernismul:
# mizează pe expansiunea imaginației, pe fantezie, pe orientarea spre mit;
# este caracterizat de spiritul ludic, ironic și parodic, de inovația prozodică;
# valorifică ambiguitatea, expresivitatea și abstractizarea limbajului artistic;
# face abstracție de normele de punctuație și ortografice;
# caracterizează autenticitatea trăirii prin ermetism.
Reprezentanți din literatura română: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Ana Blandiana
Postmodernismul:
# valorifică intertextualitatea, parodia, ironia;
# mizează pe jocuri de cuvinte, pe jocul intertextual, pe mutația sensului;
# transformă caracterul ambiguu, fragmentar al textului într-o premisă a multitudinilor de interpretări posibile;
# exclude adesea ortografia și punctuația;
# adoptă un limbaj apropiat de existența cotidiană;
# utilizează pluritatea limbajului, a stilurilor și a punctelor de vedere în textul literar.
Reprezentanți din literatura română: Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu, Simona Popescu, Gheorghe Crăciun
Autoare: Veronica Rurac
