În contextul acestei realități demografice, există regiuni rurale care ies în evidență și evoluează într-un ritm diferit, oferind localnicilor oportunități de distracție la petreceri cu ritmuri house și techno și posibilitatea de a-și modela propriile programe și evenimente.
Similar altor persoane, activista civică și lucrătoarea culturală Rusanda Alexandru a plecat din satul ei natal și s-a mutat la Chișinău. După o perioadă îndelungată, a decis că are nevoie să revină acasă, respectiv a adus cu ea cunoștințe, experiențe și conexiuni care au produs un lanț de schimbări în satul Hârtop. „Casa de cultură din Hârtop ar deveni un model elocvent al felului în care aceste instituții pot funcționa eficient”, lămurește cu entuziasm tânăra.
Rusanda a absolvit studiile în Teatrologie și Management Cultural și activează în acest domeniu din anul 2012. De atunci și până în prezent, și-a dedicat cariera proiectelor culturale, contribuind astfel la inițiative notabile în Chișinău, cum ar fi ArtaAzi, Festivalul Internațional de Dramaturgie Contemporană „Verbarium” și școala de dramaturgie contemporană. Printre proiectele sale se numără și Remote Chisinau.
„Satul nu se termină acolo unde se termină gardul tău”
În 2019, simțindu-se pregătită să extindă impactul în mediul rural, Rusanda a inițiat proiectul Informa(l). Acesta a constat într-o serie de activități educaționale ce combină arta, educația civică și ecologia, cu accent pe crearea unui model de programă școlară inovatoare. Ea a propus lecții susținute de practicieni în diverse domenii artistice și civice. La una dintre lecții a venit Sergiu Bejenari și, împreună cu elevii, a scris un demers la primărie pentru aducerea internetului în spațiul public. Pandemia din 2019 și 2020 a impus o tranziție la activități online, iar Rusanda, din inerție, a continuat să dezvolte proiecte concentrându-se asupra comunității din Hârtop. Printre acestea se găsesc inițiative precum „Bethoven în Mahala” și „Artă în Mahala” (edițiile I și II), precum și alte proiecte pentru comunitatea locală.
Rusanda spune că revenirea în comunitate reprezintă un factor esențial în declanșarea schimbărilor, fiindcă cei care se întorc la rădăcini doresc să-și satisfacă interesele și creează oportunități.
Trăind în sat, am nevoie de consum cultural, am nevoie de o comunitate implicată, am nevoie ca lucrurile să se schimbe la nivel de guvernanță, la nivel de bugete, la nivel de comunicare, la nivel de implicare a comunității, pentru că eu sunt acolo. Aceste nevoi sunt motoarele care te mișcă. Tu ești acolo, prin urmare, tu vrei să ai acces la artă, vrei să ai proiecții de filme, vrei să te aduni cu oamenii să discuți cum putem rezolva o problemă. Satul nu se termină acolo unde se termină gardul tău. Este un bun comun care trebuie guvernat împreună și asta se întâmplă destul de anevoios, căci oamenii sunt obișnuiți cu faptul că unde se termină gardul, se termină toate capacitățile mele.
Rusanda Alexandru
Situația caselor de cultură și rolul acestora
În Republica Moldova există 1 194 de case și cămine de cultură, însă Rusanda subliniază că acestea nu sunt gestionate corect și locuitorii satelor de multe ori trebuie să se mulțumească cu lipsa de evenimente culturale care corespund necesităților omului contemporan.
Acum se investește destul de mult în renovarea caselor de cultură, dar nu există personal calificat care să poată gândi programe pentru aceste instituții. Problema caselor de cultură este în programul pe care îl oferă, care este mai mult despre conservarea patrimoniului imaterial, folclor, chestii clasice și nu vin cu programe care să pună în discuție teme relevante în contextul contemporan. Eu am lucrat în casa de cultură de la șase ani, deoarece mama mea a fost acolo directoare artistică. Era formatul clasic de concerte, concert însemnând un program din cântece populare și dansuri. Colectivele de artiști amatori aveau evenimente de Anul Nou, 8 Martie și Paște.
Rusanda Alexandru
Potrivit Rusandei, dezvoltarea caselor de cultură și descentralizarea culturii este un aspect care nu ar trebui neglijat. Accesul uniform la cultură este egal cu accesul la pluralism de opinii, la spații de producție, la interacțiune cu diferite tipuri de artiști.
Accesul la artă, am repetat în nenumărate rânduri, formează coeziune socială, pentru că oamenii au spațiu de întâlnire unde își pot dezvolta gândirea critică prin recepționarea discursurilor alternative. Cultura influențează toate aspectele vieții ale persoanei, fiindcă prin intermediul culturii omul își regândește modul în care interacționează cu familia și cu societatea, își regândește modul în care interacționează cu mediul, își regândește modul în care se implică guvernarea acelei comunități, își regândește modul în care se poate implica în producerea artistică.
Rusanda Alexandru
Dreptul la petreceri
Locuitorii orașelor mari au acces la diverse modalități de recreere culturală. De la expoziții de artă contemporană până la vizite la muzee, suntem răsfățați cu o varietate de opțiuni pentru a ne îmbogăți trăirile. Vineri seara, avem tradiționala ieșire la o băutură cu prietenii, susținută de un lux adesea trecut cu vederea – posibilitatea de a alege localul preferat și de a selecta tipul de petrecere în funcție de gusturile personale.
Potrivit datelor, cel mai des migrează din sate populația tânără și aptă de muncă. Prin urmare, este un consens din ce în ce mai răspândit că tinerii din zilele noastre nu mai văd satele ca locuri propice pentru a găsi oportunități. „Am plecat din motiv că nu prea ai ce face în sat. De câteva ori pe an poți merge la vreun concert și uneori, dacă vrei să mergi la discotecă, trebuie să găsești pe cineva cu mașina pentru a pleca în satul vecin. Dansurile din satul vecin nu-și merită efortul, întrucât practic tot timpul se încheie cu beții și bătăi”, povestește una dintre colegele mele care s-a mutat la Chișinău pentru studii și nu a mai revenit acasă.
În Hârtop, tinerii au avut de luptat pentru a-și câștiga dreptul la petrecere. Inițial, autoritățile au privit cu scepticism ideea de a organiza discoteci.
A apărut un grup de inițiativă de tineri H-Top Hîrtop, care își organizau petrecerile și făceau proiecții de filme. S-au autoorganizat pentru a avea dreptul la petrecere, deoarece în trecut erau bătăi la discotecă. Primăria și sectorul de poliție erau reticenți față de inițiativa noastră. A trebuit să luptăm pentru dreptul la petrecere, pentru dreptul la cultură.
Rusanda Alexandru
Grupul de tineri, autoorganizat în jurul petrecerilor, s-a transformat într-o echipă activă. Acești tineri nu doar organizează petreceri, ci se implică și în alte activități, cum ar fi expoziții și ateliere. Participă activ la plantarea de pomi și devin cetățeni implicați civic. Potrivit Rusandei, toate acestea s-au întâmplat datorită organizării în jurul petrecerilor și a spațiului de interacțiune oferit.
Rusanda descrie petrecerile drept evenimente cu valoare socio-culturală deosebită, oferind oamenilor din Hârtop nu doar distracție, ci și o modalitate de culturalizare, de dezvoltare a gustului pentru muzică bună într-un cadru organizat. Comunitatea învață arta de a petrece frumos, devenind astfel un aspect esențial.
În cadrul programului Spații Culturale Alternative, am făcut un atelier de DJing și deja văd cum calitatea petrecerilor se schimbă. Tinerii își amenajează spațiile, sunt megaresponsabili. Întâi instalează echipamentul, după care strâng echipamentul. În spațiul nostru, calitatea muzicii a crescut. În 2019, discoteca se organiza de pe un telefon și era undeva într-un loc închis, tu nu puteai să vezi DJ-ul și puteai doar să dai comandă de un cântec. Acum, DJ-ul este un performer, el apare în fața publicului, are consolă de DJ, începe să fie creativ în modul în care gândește un set de muzică, un playlist și această activitate devine o muncă. Este Marius Pleșca (DJ Marius). În fiecare săptămână, el trebuie să pregătească un tracklist de muzică, din motiv că oamenii nu doresc să asculte aceeași muzică la fiecare petrecere. Deja există un plan clar de petreceri și serate în fiecare vineri. Dacă vii vineri la Hârtop, tu știi că acolo se întâmplă ceva.
Rusanda Alexandru
De asemenea, Rusanda subliniază felul în care discotecile aduc în lumină probleme sociale diverse. Se creează o platformă prin care oamenii pot interacționa și pot reflecta asupra unor aspecte importante ale comunității lor.
În cadrul Spațiilor Culturale Alternative, am organizat mai multe petreceri. Una a fost cu grupul de femei «Driadele». Au fost patru femei care au trecut prin ateliere de DJing și acum militează pentru împuternicirea femeilor care doresc să facă muzică. Am avut și o petrecere pentru comunitatea LGBTQIA+ la Queer Café. Am organizat o petrecere cu colectivul de DJ Podval – un grup de muzicieni underground care nu au spații de autoexpresie. Există doar un singur spațiu, barul Pro Sănătate. Ei au avut un performance la Apartamentul Deschis, care este un loc creat pentru astfel de inițiative și artiști subreprezentați. A fost și o petrecere pentru comunitatea romă. Avem dreptul la petrecere, vrem să avem spații de expresie, vrem să avem spații de întâlnire. Există infrastructură publică, case de cultură, centre comunitare care stau nevalorificate, se întâmplă cinci evenimente pe an și au conținut clasic sau folcloric, dar nu sunt spații publice deschise pentru tineri care să vină și să-și organizeze activitatea artistică, sportivă sau civică.
Rusanda Alexandru
Rusanda contribuie la organizarea petrecerilor, a descoperit pasiunea pentru DJing și a învățat să lucreze la consolă, dedicându-și timpul și energia pentru a se perfecționa în această artă.
Arta contemporană în sat
Potrivit Rusandei, lipsa capacității de autoorganizare în comunitate a fost cea mai mare problemă, întrucât oamenii erau obișnuiți cu o ordine sovietică, când doar autoritățile veneau cu inițiative și gestionau procese. Reticența autorităților și localnicilor față de activitatea civică și culturală a impus multe piedici, însă ea ne asigură că acum lucrurile s-au schimbat mult și are o colaborare foarte frumoasă cu casa de cultură. A apărut un grup de femei care vine cu inițiative în domeniul ecologiei, sănătății emoționale și fac petreceri comunitare, campanii de strângere de fonduri pentru Crăciun, activități de autoeducare despre feminism și drepturile femeilor.
Casa de cultură găzduiește evenimente de artă contemporană, ateliere creative cu artiști profesioniști, proiecții de filme, petreceri comunitare, concerte. Publicul este relativ interesat, fiecare expoziție a fost vizitată de cel puțin 50 de persoane din comunitate, având în vedere că în Hârtop locuiesc aproximativ 1 000 de persoane. Prima expoziție a fost deschisă în luna noiembrie a anului 2022, iar în prezent la casa de cultură sunt amenajate expoziții permanente. Fotografului american Hank Baker a petrecut în sat 10 zile și a creat o expoziție în subsolul casei de cultură. Fotografa Maria Guțu a realizat o expoziție despre femeia rurală, iar artistul Maks Graur a venit cu o colecție de ilustrații.
Dat fiind faptul că anterior localnicii aveau parte doar de conținut folcloric și tematici tradiționale, am fost curioasă să aflu care este atitudinea față de arta contemporană, cât de mult tinerii își exprimă necesitatea de a avea acces la discursuri alternative și în ce măsură discursurile alternative răspund intereselor oamenilor din regiune.
E un proces de educare a publicului să vină și să citească arta vizuală, să perceapă și să o considere ca valoare. Gândirea și înțelegerea artei contemporane se dezvoltă în timp și în momentul în care oamenii consumă doar conținut folcloric, normal că nu poți să vezi importanța artei contemporane. Arta contribuie foarte mult la dezvoltarea gândirii critice, la dezvoltarea unui discurs critic față de acțiuni de abuz, față de violența în familie, față de modul în care primăria guvernează banii publici. E nevoie să existe oportunități de educație în a percepe arta contemporană și în a produce, pentru că oamenii din sate nu trebuie să fie doar consumatori de artă contemporană, dar și producători. Trebuie să gândești un program de prezentare a artei contemporane și să pui localnicii în dialog cu tot felul de practicieni. S-ar cere mai mult efort din partea publicului ca să vină la activități, dar și eu îmi dau seama că aceste procese chiar au nevoie de timp. Sperăm să crească generații care deja o să aibă reflexul de a consuma cultură.
Rusanda Alexandru
Casa de cultură din Hârtop este mereu deschisă pentru colaborări cu artiști și activiști civici. Un proiect menit să încurajeze conlucrarea a demarat renovarea mai multor case tradiționale din sat, oferind specialiștilor oportunitatea de a contribui la diverse activități prin șederi în rezidență la Hârtop. Printre cei care au participat se numără Natalia Graur, dramaturgă și autoare, care a organizat ateliere de teatru pentru adolescenți și care a trăit în pitoreștile căsuțe. Sculptorul Alex Medinschi, fotograful Hank Baker, precum și alți specialiști au locuit în Hârtop. Toți cei interesați să aducă contribuții la dezvoltarea satului sunt invitați să locuiască în aceste căsuțe. Rusanda a subliniat că procesul de inițiere a unui proiect se desfășoară la nivel de discuții, evitându-se birocrația excesivă. Puteți lua legătura cu reprezentanții casei de cultură, iar propunerile vor fi evaluate și ajustate pentru a identifica resursele și oportunitățile necesare.
