Sună clopoțelul, semn că ora de matematică deja a început. Vinerea trecută, elevii clasei a VIII-a au avut o evaluare sumativă, fiindcă au terminat să studieze capitolul „Asemănarea triunghiurilor”. Profesoara a reușit să verifice lucrările în timp util și acum ar trebui să treacă notele în catalogul școlar. Ia lucrările și una câte câte una anunță notele. „Cebanu – 8, Mardari – 9, Sîrbu – 6. Nu m-am așteptat să iei 6, tu care mereu ai numai 9 și 10. Sunt dezamăgită.” Râsetele se aud chiar și din ultima bancă.
Fragmentul pe care l-ai citit mai sus este o situație care zi de zi se întâmplă în școlile din Republica Moldova. Cauza acestora nu este alta decât notele, fie ele mai mari, fie mai mici. Nu ar fi prea greu ca, imaginându-ne aceste situații, să înțelegem că elevii cu 6 și cu 10 au fost supuși unui public shaming sau, în română, umilinței publice. Mai grav e că această umilință nu vine doar din partea școlarilor, ci și din partea profesorilor, care ar trebui să fie primele persoane care combat acest fenomen. Astfel, de multe ori, cadrele didactice devin sursa unor umilințe fără a se gândi la consecințele pe care le pot trăi victimele.
În cele ce urmează, vom explora acest subiect explicând ce este public shaming-ul, cum se manifestă în instituțiile școlare, care sunt cauzele și consecințele pe care le pot trăi elevii care au fost umiliți din cauza notelor.
Ce este public shaming?
Shaming (în limba română „umilirea”) este acțiunea sau activitatea de a supune pe cineva la rușine, dizgrație, jenă sau discreditare. Aceasta se manifestă în special prin expunere publică și îl face pe omul care trăiește această emoție să se simtă prost și să creadă că a greșit. Rușinea pe care o poți simți în urma umilinței este cea mai frecventă și cea mai puternică emoție pe care o poate trăi o persoană. Ea induce ideea că „tu ești greșit” și se manifestă printr-un sentiment sau o convingere de nevrednicie sau de lipsă de valoare.
Dacă e să vorbim despre reușita școlară, public shaming-ul, face referire la tendința de a rușina sau intimida public un elev pentru notele sale. Umilirea este o formă de manifestare a bullyingului, cel din urmă fiind un termen mai larg, care include orice formă de lezare a personalității copilului. Un studiu din 2023 demonstrează că 24 % dintre elevii din Moldova au fost expuși la bullying, pentru că au note foarte bune la școală. Nu este specificat câți dintre elevi au fost cel puțin o dată umiliți din cauza notelor mici, însă acest fenomen este și el destul de întâlnit.
Psihologa Anna Comendant precizează că atunci când elevului îi sunt atribuite scoaterea în fața clasei, așezări în „banca rușinii”, etichetări, insulte față de toți colegii, abțibilduri sau alte farse din partea colectivului, copilul primește daune emoționale.
Prin asocierea notelor cu emoții negative vom întârzia progresul academic al elevului. Învățarea sau răspunsul va concura mereu cu emoția de anxietate și frică.
Anna Comendant
Cine sunt mai vulnerabili
Public shaming-ul nu ar trebui să se manifeste nicicum la niciunul dintre etapele de învățământ. Totuși, dacă apare ca forma de pedeapsă sau și mai camuflat „să-l învețe minte”, e recomandat să sesizăm și să combatem astfel de intenții.
Specialista spune că indiferent de faptul că mereu cauzele sunt individuale, cele mai vulnerabile categorii de elevi în fața umilirii publice la școală sunt:
# copiii care niciodată nu au fost expuși înjosirilor acasă;
# copiii care, din contra, sunt obișnuiți cu asemenea atitudine de educare;
# copiii cu profil izolat, tăcut, retras;
# copiii cu stare precară a sănătății;
# copiii care au starea emoțională de moment nu prea bună.
Cauze și consecințe
Potrivit Annei Comendant, printre cele mai răspândite cauze ale manifestării public shaming-ului se regăsesc:
# dorința de a educa prin rușine;
# lipsa altor abilități de stimulare și de motivare a elevilor, pe care ar trebui să le dețină profesorii;
# glume proaste din partea colegilor.
Psihologa consideră că evenimentul e traumatizant în sine, deoarece elevul este „dezgolit public”. În rezultat, orice apreciere cu note va fi însoțită de factorul fricii și al rușinii, iar aceste aliate în învățătură nu sunt binevenite.
Frica mereu va genera greșeli în scriere, expunere, calcul, astfel rezultatul școlar va rămâne sau va scădea și mai mult. Rușinea nu e un factor motivațional de lungă durată.
Anna Comendant
Ce pot face profesorii
În primul rând, toate notele, indiferent că sunt la evaluări, proiecte, lucrări individuale, trebuie anunțate confidențial și privite ca rezultat al însușirii materiei. Profesorii ar trebui să încurajeze elevii să învețe indiferent de rezultate și să fie deschiși spre corectarea notelor, răspunsuri individuale.
De asemenea, stimularea elevilor de a se compara cu ei însuși este foarte importantă. Profesorii ar trebui să manifeste deschidere și curiozitate față de factorii care au stat la baza nereușitei elevilor, și nu să-i intimideze.
Ce pot face părinții
Pentru că părinții sunt cei care își susțin copiii în primul rând, aceștia ar trebui să accepte că rezultatele academice nu sunt echivalentul valoric al copilului.
Mențineți o relație deschisă și sănătoasă cu propriul copil pentru ca acesta să aibă deschidere și încredere în a vă comunica toate incidentele școlare.
Anna Comendant
De altfel, este important ca elevii să înțeleagă că e absolut normal să își exprime starea emoțională trăită în situațiile școlare. Sunt binevenite frazele precum „mă simt prost”, „nu este corect să mă insultați”, „e doar o notă”, „atitudinea dumneavoastră nu mă susține”, „mă simt atât de rău, încât nu mai vreau să vă văd vreodată”, „mă simt singur(ă) și neîndreptățit(ă)”, deoarece astfel, pot vorbi despre ceea ce simt și știu că se pot apăra.
În acest articol îți spunem despre cum temele pentru acasă și stresul școlar, care pot deveni sursele unei stări de burnout la elevi. Precizăm care sunt primele semne și cum am putea oferi o mână de ajutor. De asemenea, în materialul respectiv explicăm care este volumul de teme pentru acasă admisibil în Republica Moldova, când nu se dau teme pentru acasă și dacă elevii trebuie să primească note pentru realizarea acestora.
Totodată, dacă te interesează cum sunt apreciate performanțele elevilor în clasele primare și cum îi afectează tranziția de la descriptori și calificative la note, citește acest material.
