Greșelile pe care să le eviți atunci când vrei să lansezi un start-up

Start-upurile aflate la început de drum se află în faza în care „sămânța” ideii a început să prindă contur sub forma unui produs minim viabil (MVP). Pentru a evita greșelile comune pe care le-au comis alții la început, mai jos vă prezentăm care sunt acestea.

Lipsa de planificare

Procrastinarea nu-i deloc bună, dar să începi ceva fără să planifici este și mai rău. Fiecare start-up trebuie să aibă planuri pe termen scurt și pe termen lung, care să conțină obiectivele pe care dorește să le atingă.

Trebuie să existe obiective măsurabile pentru fiecare trimestru sau an al start-upului, cu ajutorul cărora să se poată măsura creșterea. Dacă un start-up face la întâmplare următorii pași fără niciun scop, va fi greu să își dezvolte propria cultură și să stabilească o creștere constantă.

Produsul/serviciul nu rezolvă necesitățile stringente ale consumatorilor

Un produs sau un serviciu, ca să fie de succes, trebuie să rezolve sau să simplifice problemele primordiale ale unui grup de persoane. Atunci când produsul sau serviciul nu transmite clar cu ce poate ajuta consumatorii, acesta va rămâne neobservat și, în cele din urmă, va dispărea.

Aceasta este una dintre greșelile pe care le fac multe start-upuri la început de drum și care trebuie evitate, deoarece pot reduce veniturile. Drept soluție, trebuie efectuată o analiză a necesităților consumatorilor și să fie găsite modalități prin care soluțiile pentru aceste probleme să fie comunicate în mod eficient.

Ignorarea parametrilor-cheie, KPI

Fără parametrii KPI (indicatori-cheie de performanță), fondatorii de start-upuri nu vor cunoaște impactul și nu vor putea măsura performanța echipei. Drept rezultat, nu vor ști cât de mult sau cât de puțin progresează. Aceasta este o greșeală frecventă pe care o comit mulți fondatori. Aceștia se concentrează mult pe operațiuni fără a înțelege eficiența acestora. Atunci când indicatorii de performanță sunt ignorați, nu se pot forma strategii și obiective clare de atins. De asemenea, KPI-ul mărește șansele start-upului de a convinge investitorii să ofere finanțare.

Evitarea contractelor

Chiar dacă start-upul se află la început de drum, evitarea întocmirii contractelor cu investitorii, membrii echipei și cofondatorii poate crea anumite probleme pe măsură ce start-upul se dezvoltă. Relațiile se pot înrăutăți din cauza unei comunicări sau neînțelegeri greșite.

De aceea, pentru a evita problemele juridice și financiare, nu trebuie să existe dependența de angajamentele verbale. Documentația și rolul fiecăruia trebuie să fie trecut pe hârtie.

Munca nu este delegată

Când start-upul se află la început, fondatorii tind să aibă mai puțină încredere în altcineva. Din acest motiv, practic toată munca o iau asupra lor. Totuși, construirea unui start-up implică mai multe sarcini care trebuie să fie repartizate conform abilităților fiecăruia. În primul rând, fondatorul trebuie să-și aleagă sarcina la care se pricepe cel mai bine, iar restul responsabilităților sunt delegate altor persoane. De obicei, directorul general este persoana care are o viziune de ansamblu și care controlează direcția, viziunea și cultura companiei.

Nu este o surpriză că unul dintre cele mai frecvente motive pentru eșecul start-upurilor este faptul că fondatorul nu a format echipa potrivită. De aceea, echipa de bază cu seturi de competențe diferite îmbunătățește șansele de succes a start-upului.

Strategie de angajare greșită

Angajarea persoanelor potrivite pentru a ajuta la conducerea start-upului într-o direcție corectă este mult mai dificilă decât pare la început. De aceea, este nevoie de o echipă bine pregătită care să facă față tuturor obstacolelor.

Câteva greșeli pe care le fac angajatorii la început:
# nu reușesc să găsească candidați corespunzători;
# nu reușesc să convingă specialiștii buni să se alăture echipei lor;
# se bazează prea mult pe lucrul cu freelancerii;
# cheltuiesc mai mult pe salarii decât își pot permite.

Ce ar trebui să facă atunci start-upurile? Cea mai simplă cale este să se asocieze cu parteneri de outsourcing¹ (din exterior) sau să încheie un contract cu una dintre companiile de dezvoltare MVP (produs minim viabil). Acest lucru permite împrumutul specialiștilor sau chiar a echipelor bine pregătite care vor ajuta ca proiectele să fie duse până la capăt cu succes.

¹ – acord prin care o companie angajează o altă companie pentru a fi responsabilă de o activitate pe intern

Împrumuturile și datoriile

Asistența financiară este necesară pentru ca un start-up să se extindă și pentru a-și transforma planurile în realitate. Totuși, prea multe împrumuturi și acumulări de datorii, în condițiile în care nu se obține profit pentru a le acoperi, vor crea probleme.

Atunci când fondatorii de start-upuri nu-și analizează necesarul de fonduri și obțin mai multe împrumuturi decât au nevoie, ajung să cheltuiască banii pe lucruri care nu-s necesare, iar întoarcerea banilor cu întârziere scade din credibilitate, ceea ce reduce și mai mult posibilitatea de obține alte credite sau finanțări în viitor.

În cele din urmă, pentru a rambursa un împrumut, proprietarul start-upului este obligat să ia un alt împrumut, ceea ce duce la un cerc vicios.

Scalarea prematură

Fiecare start-up își propune să crească cât mai rapid și să devină unicorn. Totuși, în creșterea rapidă există și o parte mai puțin plăcută – extinderea accelerată înainte de termen se poate solda cu multe provocări necunoscute cărora va fi foarte dificil de făcut față.

Statisticile sondajului Startup Genome arată că peste 70 % dintre start-upuri au eșuat din motiv că au făcut o scalare prematură. În graba de a crește și de a servi milioane de clienți, fondatorii, în special cei aflați la prima experiență, fac pași îndrăzneți, dar care se transformă în greșeli costisitoare.

Primul impuls de creștere nu înseamnă un progres garantat în continuare. În acest caz, start-upul are nevoie de strategii bine planificate și de tehnici sustenabile.

Cheltuielile inutile

Multe start-upuri au probleme cu controlul cheltuielilor. 29 % dintre start-upuri eșuează din cauza lipsei de bani. Desigur, este valabil faptul că trebuie de cheltuit pentru a câștiga ceva, dar nu până când se epuizează toate resursele.

Lucrurile pe care start-upurile își cheltuiesc banii și care ar putea fi evitate sau amânate pentru etape ulterioare:
# spații de birouri mari;
# impozitele neplanificate;
# angajarea unui număr prea mare de persoane;
# software scump;
# petreceri frecvente. (Da, fenomenul de petreceri, inclusiv la birou, este des întâlnit în start-upuri.)

Chiar și pentru directorii generali cu experiență poate fi o provocare să tragă linia și să stabilească un buget adecvat pentru a dezvolta eficient un start-up. Totuși, este necesară o strategie cu privire la resursele disponibile care să fie înmulțite.

Subestimarea concurenței

Fondatorii pot veni cu idei nișate foarte bune care până acum nu au mai fost pe piață. Totuși, trebuie să fie realiști și să realizeze că vor avea cel puțin un concurent în acea nișă sau că va apărea unul în viitor. Nu poate exista o idee unică care să nu fie preluată de alții.

Recomandarea specialiștilor este crearea unei liste cu produsele concurenților, unde să fie identificate punctele lor slabe și forte, care vor ajuta la crearea unui produs propriu mult mai bun.

Cu siguranță, lansarea unui start-up este într-adevăr o aventură. Este nevoie de motivație, de mult timp și efort pentru a investi în dezvoltarea acestuia. Totuși, fără o planificare minuțioasă, fără o analiză detaliată a necesităților clienților și a schimbărilor de pe piață, precum și fără o echipă bine pregătită, multe start-upuri nu reușesc să supraviețuiască. Acei fondatori care iau decizii bazate pe date și învață din eșecurile altor start-upuri au șanse mai mari să obțină succes.

Surse cercetate pentru realizarea acestui material: CB Insights Research. „463 Startup Failure Post-Mortems”, studiul Embroker, Faylory: First-Hand Lessons from 80+ Failed Startups, FasterCapital.