Cum e să participi la două olimpiade internaționale în aceeași lună? Ce înseamnă o tabără de pregătire a olimpicilor? Ce ar putea să facă profesorii pentru a încuraja elevii să studieze științele reale? Cu răspunsuri la aceste întrebări, și nu doar vine Bianca-Sofia Leahu, medaliată cu bronz la Olimpiada Internațională de Chimie și cu mențiune de onoare la Olimpiada Internațională de Biologie în anul 2023. Participarea la cele două concursuri a însemnat pentru ea nu doar validarea cunoștințelor, ci și interacțiuni cu elevi internaționali și călătorii în Emiratele Arabe Unite și în Elveția.
Bianca-Sofia povestește că de mic copil a fost o fire curioasă și își adresa multe întrebări despre lumea înconjurătoare. Uneori, citea enciclopedii din propria inițiativă, chiar dacă nu știa ce înseamnă biologie sau chimie. Pe parcursul anilor de școală, și-a descoperit pasiunea pentru științele reale, iar părinții au fost cei care au susținut-o să meargă pe această cale.
Pentru că atât biologia, cât și chimia au mai multe subdomenii, eleva lămurește că cel mai mult o interesează să studieze chimia fizică, mai exact termodinamica, dar îi place și chimia organică, fiindcă are tangențe cu biologia. De asemenea, este interesată de biochimie, care se ocupă cu studiul moleculelor din organism. „Este un proces complicat, dar foarte captivant, deoarece afli cum au loc toate procesele biologice în cormul uman. Astfel, am găsit și o cale de mijloc între cele două domenii.”
Partea I: primele concursuri și primele rezultate
Primul concurs la care a participat a fost iChemist în clasa a VII-a, iar profesoara sa a fost cea care a încurajat-o. „Luasem locul trei și eram foarte mândră de mine. Atunci am început să descopăr frumusețile chimiei.”
În clasa a IX-a, în anul 2021, tânăra a participat și la Olimpiada de științe pentru juniori, care implică biologia, chimia și fizica. Datorită performanțelor de la etapa republicană, Bianca-Sofia a reușit să se califice la etapa internațională, unde a fost premiată cu medalia de bronz. „Mi-am dat seama că biologia și chimia au fost cele care mi-au captat atenția și am decis să mă aprofundez în ele.”
Odată cu participarea la aceste concursuri, eleva s-a arătat interesată să meargă la olimpiadele de sector la cele două discipline. Astfel, a ajuns și la olimpiadele municipale, ulterior la cele republicane. Anume procesul de pregătire profundă, dincolo de manualele școlare și de ceea ce se predă în clasă, i-a alimentat dorința de a cunoaște mai mult.
Partea II: participarea la olimpiadele internaționale
Rezultatele de la olimpiadele republicane au ajutat-o să se califice la testul de baraj – o probă la care se selectează elevii care vor face parte din lotul olimpic al republicii Moldova. La probă, care este alcătuită din partea teoretică și partea practică, trebuie să participe toți deținătorii locurilor I, II și III de la etapa republicană. Este un singur test pentru toți elevii, indiferent de clasa în care învață (a IX-a, a X-a, a XI sau a XII-a). „Scopul este de a alege patru elevi (în cazul olimpiadelor la biologie și chimie) cu cele mai mari performanțe.”
Taberele de pregătire pentru olimpiade
După selectarea lotului național, în luna iunie se desfășoară tabere de pregătire care durează două săptămâni. În cadrul acestor tabere, atât elevii care fac parte din lot, cât și cei care nu au reușit să treacă de proba de baraj sunt antrenați de către profesori universitari. „Materia pe care trebuie să o cunoști pentru olimpiadele internaționale diferă și este mult mai complicată decât cea care se predă la școală. Din acest motiv, este necesar ca profesorii de la universitate să ne ghideze.”
Participarea la cele două olimpiade internaționale a fost destul de provocatoare, căci s-au desfășurat la un interval scurt de timp una de alta. „Din fericire, nici taberele și nici olimpiadele nu s-au suprapus și, astfel, am avut posibilitatea să fiu prezentă la ambele. Dar a fost destul de obositor, deoarece în primele două săptămâni din iunie am fost la o tabără, restul lunii la alta și apoi au început concursurile.”
Cum are loc procesul individual de pregătire
Tânăra explică faptul că pregătirea sa pentru o olimpiadă internațională are lor pe parcursul întregului an, pentru că temele pentru cele două discipline nu pot fi învățate timp de o lună. „Pentru mine este important ca studiul să fie răspândit pe parcursul anului. Învăț în fiecare zi câte puțin integrând în orarul de la școală activitățile extrașcolare și timpul liber. Este foarte importantă învățarea individuală, doar că trebuie să ții cont de responsabilitate și disciplină.”
Aceasta are loc prin lectura cărților de specialitate autohtone și universale. De asemenea, rezolvarea testelor din anii precedenți și a problemelor contribuie semnificativ la pregătirea pentru olimpiade. Totuși, cea mai intensă pregătire are loc în lunile mai și iunie, după ce afli dacă ai trecut de proba de baraj.
Bianca-Sofia menționează că un rol aparte l-au avut profesorii săi, care întotdeauna au încurajat-o. „Mă susțin și cred în mine. Îmi predau materiile într-o manieră care mă captivează, iar asta este foarte important.”
În anul 2023 la Olimpiada Internațională de Biologie au participat circa 320 de elevi din 80 de țări ale lumii, Republica Moldova fiind reprezentată de patru elevi și doi profesori. La Olimpiada Internațională de Chimie au participat 340 de elevi din 87 de țări, iar țara noastră la fel a fost reprezentată de patru elevi și doi profesori.
Desfășurarea olimpiadelor și specificul acestora
În anul 2023, Olimpiada Internațională de Biologie a avut loc în Emiratele Arabe Unite, iar Olimpiada Internațională de Chimie – în Elveția. Fiind domenii aplicabile, ambele au fost formate atât din proba teoretică, cât și din cea practică. Cele două probe se desfășoară în zile diferite.
La chimie, olimpiada în sine durează două zile. Etapa teoretică are loc cinci ore, iar cea practică – la fel cinci ore. În total sunt între opt și 10 probleme. „Poate părea mult cinci ore, însă este foarte puțin pentru exercițiile pe care le primești.”
La biologie, în schimb, durează trei zile și este puțin diferită. Proba practică este alcătuită din patru exerciții din patru domenii diferite și durează câte o oră și jumătate, cu pauze. Așadar, aceasta se desfășoară timp de șase ore. Referitor la teorie, are loc în două zile, fiindcă sunt două probe. Concurenții primesc un test cu 30 de întrebări și o întrebare are o pagină sau două. Acestea se bazează mai mult pe analiza unor situații, scheme, grafice, întrebări cu mai multe variante de răspuns, exerciții de tipul „Adevărat” sau „Fals”. „Poate acest format pare simplu, însă trebuie să te gândești destul de mult.”
„Nu avem acces la telefon”
Pe lângă elevii participanți, din lotul olimpic fac parte și doi profesori coordonatori: unul team-leader și altul adept-leader. Până la desfășurarea probelor de olimpiadă, elevii nu au voie să contacteze cu profesorii, deoarece cei din urmă sunt implicați în traducerea testelor. Așadar, participanților li se iau telefoanele până când se încheie ultima zi de probe. „Uneori, în excursii vrem să facem fotografii, dar nu putem, deoarece nu avem acces la telefon.”
Testele sunt scrise atât în limba engleză, cât și în limba de baștină a participantului, astfel încât competitorul să poată primi ambele variante de teste. „E o muncă foarte mare, dar e bine că uneori țările se pot înțelege între ele și, spre exemplu, România ne poate da traducerea unor subiecte, iar noi lor traducerea altor subiecte.
După ce rezolvi exercițiile, a căror soluții le poți scrie în limba pe care o vorbești, profesorii explică rezolvările tale juriului și încearcă să contesteze pentru tine, explicându-le de ce soluția ta este corectă și încercând să obțină cât mai multe puncte pentru tine.
Călătorii și schimburi de experiență
Pentru că evenimentele se desfășoară timp de 10 zile, în perioada rămasă participanții au posibilitatea să participe la diverse activități extracurriculare în care descoperă țara gazdă. Acesta este și cel de-al doilea aspect al olimpiadelor internaționale, care urmărește să conecteze tineri din toate colțurile lumii, să promoveze schimbul de experiență și călătoriile.
„Este foarte curios să vezi tineri din diverse țări ale lumii, să discuți cu ei, să le descoperi culturile, să afli cum are loc procesul lor de selecție la olimpiade sau diverse informații interesante despre sistemul educațional.”
Biancăi-Sofia cel mai mult i-au plăcut excursiile la Berna (Elveția), Dubai și Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite). „Cel mai mult mi-a plăcut totuși în Elveția. Acolo am avut posibilitatea să discutăm și cu reprezentanții diverselor companii farmaceutice. De asemenea, la ambele olimpiade am mers la evenimente unde mai mulți savanți au ținut discursuri.”
Provocări, momente memorabile și premiere
Referitor la provocări, tânăra spune că problemele pe care a trebuit să le rezolve au fost destul de complicate și voluminoase. Spre exemplu, o problemă la chimie poate ajunge la șase-șapte pagini, fiindcă sunt divizate în mai multe sarcini mici și în total sunt între opt și 10 probleme. Cu toate acestea, îi par foarte interesante, pentru că prezintă o problemă din viața reală.
Cel mai memorabil moment din cadrul olimpiadelor a fost la chimie în ultima zi, când a avut loc festivitatea de premiere. Atunci, tânăra a reușit să obțină medalia de bronz. „Îmi amintesc cum am urcat pe scenă, eram emoționată. După asta, am avut un eveniment de socializare cu participanții. În cazul olimpiadei de biologie, mi-a plăcut cel mai mult excursia prin Dubai, deoarece este o cultură diferită.”
Mergând la olimpiade, nu a avut așteptări prea mari, dar și-a propus să scrie cât de bine poate și să se concentreze pentru a nu pune presiune pe sine. „Când am participat, nu mi-am pus drept scop să iau vreo medalie sau un număr anumit de puncte. Aflând rezultatul, m-am simțit fantastic. M-am gândit că toată munca pe care am depus-o a fost remunerată.”
Partea III: planuri de viitor și carieră în domeniul farmaceutic
Dacă ar fi să aleagă între biologie sau chimie, i-ar fi foarte greu. „Chiar dacă diferă, sunt domenii interconectate și nu aș putea spune că unul îmi place mai mult decât celălalt. Din acest motiv aș vrea ca viitoarea mea profesie să le îmbine.”
Bianca-Sofia planifică să urmeze studiile universitare peste hotare, deoarece consideră că astfel va beneficia de mai multe oportunități. Domeniul care ar interesa-o este cel farmaceutic, mai exact producția de medicamente. „În acest caz, ar trebui să urmez un program de biochimie sau de științe farmaceutice. Cel din urmă studiază felul în care se poartă medicamentele în organismul uman și pentru mine este ceva foarte interesant.”
Tânăra se vede activând într-o companie farmaceutică sau în cercetare – să descopere medicamente. Planifică să depună actele de înscriere la mai multe universități din Europa, în special din Elveția. „Știu că nu este o țară accesibilă pentru toți, dar mi-aș dori cel puțin să profesez acolo. În domeniul în care îmi doresc să lucrez, la noi în Republica Moldova nu sunt destule posibilități. Poate la un moment dat mă voi întoarce.”
„Se încurajează învățarea pe de rost, nu din plăcere”
Întrebată de ce din punctul său de vedere mulți elevi manifestă o reticență față de științele exacte, tânăra consideră că în școli aceste discipline nu sunt predate într-o manieră care să stârnească curiozitatea elevilor. „Este foarte multă teorie, multe formule și probleme. Este destul de complicat pentru școlari să asimileze atât de multă informație predată de cele mai multe ori neinteresant și monoton. Am observat că se încurajează învățarea pe de rost, nu din plăcere. Astfel, învățarea devine o obligație.”
Un alt motiv care ar putea contribui la nedorința elevilor de a studia științele exacte este faptul că în școli au foarte puține ore practice. „Consider că experimentele, chiar dacă uneori sunt mai dificile, oferă un sens științelor exacte. Și mie îmi este greu uneori să învăț teorie fără a vedea și a înțelege cum unele fenomene au loc în viața reală. Dacă profesorii ar realiza mai multe ore practice, tinerii ar fi mult mai deschiși și orientați spre aceste obiecte, dar depinde foarte mult și de dotarea instituțiilor de învățământ.”
De asemenea, Bianca-Sofia consideră că este important ca profesorii să cultive pasiunea elevilor pentru științe, în special pentru biologie și chimie. „Trebuie organizate excursii la diverse companii și muzee specifice disciplinelor. Astfel, tinerii vor fi mai deschiși să studieze nu doar programa școlară și să descopere lucruri foarte interesante. Știu că nu toți sunt meniți pentru științele reale, dar neapărat fiecare trebuie să găsească acel ceva de care este pasionat și se poate dezvolta.”
Pe parcursul anului 2023 de la concursurile internaționale, elevii noștri s-au întors acasă cu 52 de premii, dintre care șase medalii de argint, 25 de medalii de bronz, 18 mențiuni de onoare, un loc 4 la proba pe echipe și două premii speciale în cadrul concursului de știință și inginerie. Considerăm important și util pentru actualii elevi să discutăm cu câțiva olimpici și câteva olimpice pentru a afla informații importante din culisele desfășurării unui astfel de eveniment internațional.
Aici îți spunem 16 lucruri curioase pe care să le cunoști despre olimpiadele școlare.
Amintim că, la sfârșitul anului 2023, miniștrii au votat o Hotărâre de Guvern care prevede majorarea premiilor oferite olimpicilor, majorarea normelor de remunerare a persoanelor implicate în activitățile de evaluare în cadrul olimpiadelor și concursurilor, dar și majorarea sumelor oferite pentru cazarea participanților la olimpiade.
