Centrul de Informații „GENDERDOC-M” a anunțat că în anul 2023 politicienii de stânga și preoții au fost „campioni” la discursul de ură ațintit asupra comunității LGBT+ din Republica Moldova. Insultele au răsunat pe rețele de socializare, la radio și TV, la dezbateri electorale și chiar de la tribuna Parlamentului. În decursul anului 2023, care a fost și an electoral, GENDERDOC-M a documentat zeci de asemenea cazuri, care au fost incluse în Raportul privind situația drepturilor persoanelor LGBT+ în Republica Moldova pentru anul 2023.
Politicienii moldoveni împotriva Consiliului Europei
Începutul anului 2023 a fost marcat de remarci și comentarii cu privire la cererea Marii Camere a Curții Europene de membre a Consiliului Europei să adopte legislație care să permită cuplurilor de același sex să-și înregistreze oficial relația.
Acest aspect a fost comentat de fostul șef al statului, Igor Dodon, președintele Partidului „Nostru”, Renato Usatîi, dar și de Mitropolia Moldovei.
„Sunt categoric împotriva acestor abordări din partea structurilor externe. Avem propria noastră țară, propriile noastre valori, propria noastră constituție. Vom face tot posibilul să ne asigurăm că așa-zisele valori, străine pentru noi, să nu fie în niciun caz implementate în
Moldova”, a scris Igor Dodon.
„Le voi face cadou mirilor o casă în Italia. Singura condiție este ca ceremonia de căsătorie și înregistrarea oficială a căsătoriei să aibă loc în noul lor loc de reședință, iar ei să ajute cu mutarea în Italia pe termen lung a tuturor celorlalți care doresc să încheie astfel de căsătorii. Avem foarte multe case disponibile!”, a scris Renato Usatîi.
Politicienii moldoveni și-au amintit de școli
După declarațiile colegilor săi, deputatul din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, Alexandr Nesterovschi, a propus includerea pe ordinea de zi a ședinței în plenul Parlamentului a unui proiect de lege care interzice „propaganda” LGBT în școli. Una dintre prevederile proiectului său propunea amenzi pentru „răspândirea în rândul minorilor a informațiilor capabile să-i determine să dorească să-și schimbe sexul”. Proiectul a fost respins de majoritatea parlamentară.
La început de an, un liceul din Chișinău a folosit un formular în care, la secțiunea „mamă” și „tată”, a fost listată opțiunea „părinte 1” și „părinte 2”, din intenția de a nu discrimina familiile monoparentale. Formularul școlii a fost folosit, artificial, de mai mulți politicieni de opoziție, într-un discurs de ură contra comunității LGBT+ din Moldova. Comentarii și insulte au parvenit din partea deputaților Vladimir Odnostalco și Vasile Bolea, ultimul chiar declarând de la tribuna Parlamentului: „Nu legalizați sodomia și relațiile netradiționale”.
Și fostul premier Ion Chicu a „găsit” propagandă LGBT+ în școli, când a „văzut” un curcubeu la careul de ultimul sunet la un liceu din Chișinău. „Unde este Tricolorul Țării, Sandu, Topală? De ce l-ați înlocuit cu al vostru, secături fără elementar obraz?”, a scris acesta pe Facebook.
Marșul Pride
Ca și în anii precedenți, o frecvență deosebită a mesajelor discriminatorii s-a înregistrat în timpul Festivalului Moldova Pride. Pe 17 iunie, membrii partidului Renaștere, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, au ținut un briefing de presă împotriva organizării marșului.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a lansat mai multe declarații cu privire la Marșul Pride, amenințând chiar că nu va permite desfășurarea acestuia, deși nu are o asemenea prerogativă. „Fiecare face ce vrea acasă la el. Dar propaganda pentru copii și nu doar nu cred că este rezonabil”, a spus acesta la o emisiune TV cu două luni înainte de marș.
La scurt timp după Pride, un interviu cu remarci homofobe, dintre Renato Usatîi și Bogdan Țîrdea, fost publicat pe TikTok: „…Când se pupă pe deal doi combainiori arată foarte urât, eu sunt de acord „sto proțentov” (o sută de procente). Dar când se pupă două „padruji” (femei) asta nu poate fi numit o priveliște urâtă. Și, ca să închidem temele astea, eu propun să legalizăm „padrujile” (fetele) separat. Partidul Socialiștilor nu ia în considerare această oportunitate, ca să nu fiu singur?”. „Nu știu, eu demult ziceam că eu sunt lesbian, în sensul că îmi plac femeile. Dar deja ce de legalizat și ce nu de legalizat trebuie de văzut, să ajungem până atunci”, a răspuns Țîrdea.
Homofobia în timpul alegerilor locale
Pe 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova au avut loc alegerile locale generale. În cadrul acestor alegeri, mai mulți candidați au folosit homofobia în campaniile lor electorale. Bunăoară, candidatul PSRM Adrian Albu a avut cel puțin trei declarații homofobe în timpul campaniei electorale, iar candidata PCRM Diana Caraman – cel puțin două ieșiri televizate de același fel. În campania electorală, declarații homofobe au făcut și Renato Usatîi, Vasile Bolea, Bogdan Țîrdea și candidatul PSRM la Primăria Bălți, Maxim Moroșan.
Centrul de Informații „GENDERDOC-M” precizează că, din 2022, în Moldova au intrat în vigoare modificări la legea cu privire la crimele și discursul motivate de prejudecată. Totuși, de multe ori cazurile de discurs de ură nu sunt sancționate. Centrul de Informații „GENDERDOC-M” a depus mai multe plângeri și cereri de chemare în judecată împotriva discursurilor de ură împotriva persoanelor LGBT.
