„Dacă îl vei scrie pe o notă mică, ne va râde satul!”, „Eu te trimit la școală ca să înveți, nu ca să mă faci de rușine!”, „Dar cum Ionel a putut, dar tu nu ai putut?!”, „Până vei scrie testul pe 10, nu mai vezi telefonul!” și multe alte fraze deloc corecte vin adesea la pachet cu pregătirile pentru Testarea națională, în cazul elevilor din clasa a IV-a, și nu doar. Acestea, potrivit psihologilor, nu fac decât să agraveze situația și să streseze și mai mult copiii, având un efect negativ atât de scurtă durată, cât și de lungă durată.
Cum ar trebui părinții să abordeze corect situația tensionată din preajma Testării naționale și în ce manieră își pot susține aceștia învățăceii, ne-a povestit psihologul Andrei Didenco. Acesta a menționat din start că: „Cel mai mult contează în această perioadă o relație frumoasă între părinți și copii”.
Psihologul afirmă că, în pragul testărilor naționale, mulți părinți, fiind stresați, se întâmplă să „manipuleze copiii sau să îi oblige forțat să învețe”.
„Cu ideea de a-i motiva, părinții îi amenință pe copii cu anumite consecințe: «Dacă nu vei învăța și nu te vei pregăti, apoi vei rămâne clasa, te va râde lumea», lucru care provoacă și mai mult stres copiilor.”
„Asocierea negativă cu Testarea națională riscă să îi însoțească pe parcursul anilor viitori de studiu”
E bine de știut că stresul și asocierea negativă pe care și-o pot crea elevii din clasa a IV-a cu Testarea națională riscă să îi însoțească pe parcursul anilor viitori de studiu.
„Testarea, desigur că, este importantă pentru elevi, dar la fel de important în orice metodă de a stimula copilul este ca părinții să îi transmită clar că: «Am să te accept, am să rămân lângă tine, am să te iubesc», indiferent de nota primită.
Puteți menționa că «poate vom fi supărați» sau ceva de genul, dar totodată trebuie să îi dați copilului de înțeles că voi veți rămâne și în continuare în conexiune cu dânsul, iar el va fi același copil bun, indiferent de nota pe care o are. Într-un context de acceptare, relaxare și armonie, copiii învață mai bine”, menționează psihologul.
E bine de știut că stresul și asocierea negativă pe care și-o pot crea elevii din clasa a IV-a în legătură cu testarea riscă să îi însoțească și pe parcursul celorlalți ani de studiu. Tocmai de aceasta părinții trebuie să fie atenți la felul în care discută cu copiii săi și cum își formulează gândurile.
„Când simt acest stres și presiune, copiii sunt încordați. Da, e posibil ca ei să învețe, dar aceasta e doar un fel de învățare mecanică, ca «nu cumva să pierd dragostea părinților sau să fiu de râsul clasei, al societății sau al familiei». Totodată, copiilor le rămâne o asociere negativă cu testările sau examenele. Pe urmă vine clasa a IX-a, a XII-a și e clar lucru că ei rămân cu o frică mare de examene. La fel, ei rămân convinși că sunt acceptați numai atunci când învață bine, când se conformează unor norme și când fac pe plac adulților”, a spus Andrei Didenco.
Cum motivăm copilul?
Pentru a-și motiva copilul, adulții ar putea să îi spună că aceste examene contează anume pentru dânsul: „Tu urmează să îți evaluezi propriile competențe. Vei pune la bătaie ce ai învățat și ai cunoscut pe parcursul anilor”.
„Părinții pot chiar să îi provoace într-un mod șotios: «Hai să vedem ce va fi. Ai învățat, te-ai dezvoltat, te-ai jucat, acum hai să vedem ce se va întâmpla în momentul acestui examen. Pentru tine e o testare, un moment nou în care vei vedea cum te vei descurca cu acest test care se cere la școală»”, spune psihologul.
Psihologul menționează că elevii ar trebui să fie motivați în așa fel încât lor înșiși să le fie interesant să vadă ce rezultat vor obține, totodată înțelegând că acest lucru le va prinde și lor bine: „Trebuie să fie dezvoltat un interes personal al elevului”.
„Ar fi fain ca adulții să dea de înțeles copiilor că «suntem o echipă în acest examen» și că ei nu sunt singuri: «Noi suntem alături de tine, te ajutăm, repetăm împreună. Suntem un grup».
Probabil cel mai grav pentru un copil este senzația de singurătate: «Sunt singur în acest examen și eu trebuie să îl dau și prin aceasta voi fi aprobat de cei din jurul meu”.
Munca de echipă face un transfer de emoții și de stres. Când omul se simte într-o echipă, atunci trece mai ușor peste o situație de stres, are senzația de apartenență la un grup”, afirmă Andrei.
Psihologul a afirmat că e important ca părinții să înțeleagă că ai lor copii sunt un produs al societății ale căror emoții și cunoștințe depind de „felul în care aceștia au interacționat cu părinții, cum s-au simțit în familie când au făcut temele, fie nu le-au făcut sau cu ce dispoziție au mers la școală”.
Psihologul recomandă părinților să creeze pentru copii momente prietenoase și de recreere în familie: „În prag de examene, părinții i-ar putea scuti pe copii de anumite atribuții sau chiar să iasă cu ei la o plimbare în oraș”. Totodată, în special că în clasele primare programul este mai ușor, părinții ar putea rezolva exercițiile alături de copii.
Stresul provocat de idealism: validarea sinelui
Nu mereu presiunea părinților este una dintre sursele stresului copiilor în preajma testării. Unii elevi, tot din cauza influenței familiei, au tendința de idealism. De obicei, ei sunt elevii care învață destul de bine și își fac mare griji că în loc de nota 9 sau 10 vor avea 6 sau 7.
„În cazul dat se pune accent mare pe validarea sinelui. Se întâmplă ca părinții să nu zică nimic direct, dar elevii singuri se aprobă: «Dacă eu dau bine examenul, înseamnă că sunt bun». Problema dată constă în faptul că elevul se acceptă în funcție de rezultatele sale, dar nu constant”, spune Andrei.
Pentru a soluționa această problemă, psihologul ne-a dat drept exemplu un exercițiu: Cercul eului.
„În mijloc sunt eu [elevul] – acceptarea necondiționată de sine. Sunt un copil care trăiește și se dezvoltă. În jurul cercului am niște atribute: învăț mai repede, mai încet, susțin examenele mai bine sau mai rău, am emoții mai mari sau mai mici, mă descurc mai bine la matematică sau la Limba și literatura română. Cele din urmă sunt lucruri care îmi aparțin, dar nu-s neapărat eu.”
Stresul elevilor e mai mare când copilul se egalează cu rezultatele examenelor. Totuși, atunci când elevul înțelege că „el este el, anume acel copil care se joacă, își trăiește viața și se dezvoltă, având totodată și diferite calități în jurul eului, stresul acestuia poate fi diminuat considerabil”.
În anul de studii 2023/2024, Testarea națională în învățământul primar va începe în data de 15 mai. Prima testare va fi la limba și literatura română pentru alolingvi, urmată de testarea la matematică (17 mai), la limba de instruire (21 mai) și la limba și literatura maternă – ucraineană/bulgară/găgăuză (23 mai).
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai noi oportunități #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalul nostru de Telegram.
