Acum câteva zile am publicat un articol despre procedura de obținere a vizei de studii pentru tinerii admiși în România. Deoarece am primit în mare parte feedback pozitiv, am decis să împărtășesc și experiența mea de obținere a permisului de ședere. Permisul de ședere este un act care atestă dreptul unei persoane de ședere în România și îl puteți obține de la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuiți. Pentru obținerea permisului de ședere, veți depune personal o serie de documente cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză. Așadar, zic să începem și această călătorie care promite a fi mult mai scurtă, dar utilă, sau cel puțin așa sper eu că va fi.
Acte necesare
În articolul despre procedura de obținere a vizei de studii am explicat în ce situații este necesar să solicităm viza. În cazul permisului de ședere e mai simplu. De permis de ședere vor avea nevoie tinerii care și-au făcut viză (că doar pentru asta ați luptat cu platforma când v-ați programat online pentru depunerea dosarului). Conform regulamentului, dosarul pentru obținerea permisului de ședere trebuie depus cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere în baza vizei. Eu mi-am obținut viza pe 15 septembrie 2023, iar numărătoarea inversă pentru zilele pe care le puteam petrece în România în baza dreptului de ședere acordat de viză a început din 22 septembrie 2023. Așadar, pentru obținerea permisului de ședere am avut nevoie de următoarele acte.
# Cerere. Aceasta poate fi descărcată de aici și trebuie să fie completată cu majuscule. Așa arată cererea.
# Document de trecere a frontierei. Acesta constă din pașaportul biometric cu viza aplicată în original și copii la pașaport, viză și la ștampilele din pașaport care atestă data când ați trecut frontiera.
# Aprobarea de școlarizare. În cazul în care nu ați citit articolul despre procedura de obținere a vizei, mai las o dată un model de aprobare de școlarizare.
# Adeverință eliberată de instituția de învățământ prin care se face dovadă că sunteți înscriși la studii. Aceasta trebuie solicitată de la persoana care v-a expediat aprobarea de școlarizare.
# Dovada deținerii legale a spațiului de locuit. În cazul meu a fost nevoie de contractul de cazare de la cămin. Pentru tinerii care stau cu chirie va fi necesar doar contractul de comodat.
# Adeverință medicală. Aceasta se obține de la policlinica studențească, iar în ziua depunerii dosarului pentru permis de ședere valabilitatea acesteia nu trebuie să depășească 14 zile. Nu este valabilă adeverința medicală din Republica Moldova indiferent de ziua în care ați obținut-o.
Aceste acte sunt necesare și tinerilor admiși la buget fără bursă, iar cei admiși la taxă vor trebui să mai ofere dovada mijloacelor de întreținere, dovada achitării taxelor de studii, dar și a taxelor pentru permisul de ședere.
Marți. Ziua I. Am fost prima dată la IGI Timișoara să mă înscriu pe listă
Prima dată am mers la IGI Timișoara împreună cu o prietenă din cămin și ne-am înscris pe aceeași listă împreună cu alte aproximativ 150 de persoane. Studenți internaționali, etnici români de pretutindeni sau străini care încearcă să obțină permis de ședere pentru muncă, toți ne-am înscris numele pe aceeași listă care era păstrată cu mare grijă de Aon, un arab care și-a obținut porecla „boss” datorită faptului că avea grijă să facă prezența în mod regulat și să actualizeze lista. M-am înscris pe listă în jurul orei 12.30 și tot în aceeași zi a trebuit să revin la IGI Timișoara pentru prezență. Eram a 91-a persoană de pe listă. Așadar, la ora 19.00, când Aon a strigat numele meu, a trebuit să strig din toată puterea ca să mă fac auzită printre cei 150 de oameni. „I’m here!”, am strigat eu și pentru prima dată am început să mă întreb dacă nu există alternative pentru a obține permisul de ședere. Prezența s-a făcut și s-a decis ca ziua următoare să venim pentru prezență la ora 7.0.
Așa arată o listă de prezență. Oamenii ale căror prenume sunt tăiate nu s-au prezentat la ora stabilită și au fost eliminați din listă.
Miercuri. Ziua II
După cum a fost stabilit, la ora 7.0 eram în față la IGI Timișoara. A trebuit să aștept vreo 20 de minute până mi-am auzit prenumele schimonosit și am strigat iar: „I’m here!”. S-a decis să revenim pentru prezență la ora 12.00. Am înțeles că până îmi vine rândul să depun dosarul fizic voi aduna multe absențe la facultate, dar era un fapt inevitabil. La ora 12.00 eram din nou pregătită să-mi confirm prezența. Încă un „I’m here!”, apoi am aflat că tot în ziua respectivă mai avem planificată o confirmare a prezenței la ora 19.00. Evident că am fost prezentă. Iarăși s-a stabilit ca în ziua următoare să venim la 7.0.
Joi. Ziua III
La ora 7.0 eram pregătită să-mi confirm prezența. De data aceasta, prenumele meu se schimbase din „Alpina” în „Albina”, dar asta nu m-a împiedicat să strig iar: „I’m here!”. De data aceasta s-a decis ca următoarea prezență să aibă loc la ora 19.00, fapt care îmi ușura considerabil viața de studentă, deoarece economiseam două ore pe care le pierdeam pe drum. Joi am aflat că eram deja a 67-a pe listă, ceea ce însemna că în câteva zile îmi vine rândul.
Vineri. Ziua IV
Conform tradiției, la ora 7.0 am venit să-mi confirm prezența. Am revenit la IGI abia seara, la ora 19.00 și am aflat că eram a 22-a pe listă. Astfel, șansele să depun luni dosarul erau foarte reale. Este important să menționez că dacă în unele zile reușeau să depună dosarul fizic în jur de 40 de oameni, în altele treceau cel mult cinci din cauza faptului că uneori aveau prioritate oamenii cu programare.
Luni. Ziua V. Am depus dosarul
Luni, la ora 7.0, am venit pentru prezență și de data aceasta n-am mai plecat la facultate sau la cămin. Am rămas acolo și peste aproximativ patru ore am ieșit cu un zâmbet până la urechi din incinta IGI Timișoara. Am depus dosarul fizic și unica problemă mai era certificatul medical pe care trebuia să-l înlocuiesc cu altul din cauza unor probleme de sănătate care mă forțau să duc un certificat medical diferit de cel standard.
Când am depus dosarul, mi s-a spus să revin peste 40 de zile pentru a ridica permisul de ședere. De altfel, așa și am făcut, iar înainte să plec în vacanța de iarnă mi-am luat permisul de ședere. Iată cum arată un permis de ședere.
Ce am învățat din această experiență?
# Trebuie să rămân empatică și să accept faptul că mai sunt oameni care au nevoie la fel de mult ca mine de permis de ședere.
# Niciodată să nu răspund violenței și agresivității.
# Să fiu punctuală indiferent de circumstanțe.
# Contează să am alături pe cineva când mă aventurez în astfel de experiențe.
# Să adresez întrebări oamenilor mai informați, dar să nu fac abuz de bunătatea lor.
# Să continui să studiez limba engleză.
# Când ajung la instituțiile de stat, să aranjez actele din dosar în ordinea în care apar pe site.
Alte informații
# Persoanele care dețin permis de ședere în scop de studii pot fi încadrate în câmpul muncii pe teritoriul României numai cu contract individual de muncă cu timp parțial cu durata muncii de maximum patru ore pe zi.
# Valabilitatea permisului de ședere în scop de studii acoperă termenul ciclului de studii. Așadar, dacă perioada de licența a unui student este de trei ani, permisul de ședere pe care îl va obține acesta va fi valabil timp de trei ani.
# Puteți redobândi permisul de ședere în cazul în care acesta a fost pierdut. De data aceasta va trebui să achitați toate taxele, indiferent dacă ați fost admiși la buget sau la taxă.
# În cazul în care pe parcursul studenției vi se schimbă numele sau prenumele, numărul străzii sau localitatea, conform regulamentului este necesar să modificați și permisul de ședere. La modificarea acestuia, taxa este achitată de toți studenții.
# Nu în toate orașele este necesar să stați la coadă. Recomand să vă programați mai întâi online. Dacă data programării nu este corespunzătoare numărului de zile pe care îl mai puteți petrece în România în baza dreptului acordat de viză, va trebui să stați la rând.
