O bună parte dintre cetățenii Republicii Moldova sărbătorește astăzi Crăciunul sau Nașterea Domnului Iisus Hristos. Cu părere de rău, și această sărbătoare aduce dezbinare în societatea noastră, iar asta, din păcate, pare să fie o adevărată schismă. Apropo, inclusiv Marea Schismă posibil că joacă un rol secundar în drama legată de Crăciun, însă în roluri principale îi avem pe „domnul” Echinocțiu de Primăvară, pe Iulius Cezar și pe Papa Grigore al XIII-lea.
În ce an și în ce zi s-a născut Iisus Hristos?
Cu toții știm că era noastră începe cu anul 1, căruia i se mai spune „anul 1 după Hristos”. Dar ai știut că nimeni nu știe exact în ce an s-a născut Iisus Hristos? Conform calculelor, se presupune că Mântuitorul s-ar fi născut în anul 6 sau 4 înaintea lui Hristos, chiar dacă asta sună ciudat. Păi dacă nu se știe cu exactitate anul în care s-a născut, cum se poate ști ziua? Apoi află că data nașterii lui Iisus Hristos a fost estimată, deci nu se cunoaște sigur, în baza echinocțiului de primăvară.
Ce legătură are echinocțiul de primăvară (pentru emisfera nordică) cu data de 25 decembrie?
Nu îți mai explic ce înseamnă echinocțiul de primăvară, mai ales că avem deja câteva articole despre acest eveniment astronomic. Dacă e un eveniment astronomic, oare asta nu înseamnă că e legat strict de știință, de soare, de mișcarea de revoluție a pământului? Ce are asta cu religia?
De fapt, ziua de 25 decembrie a fost aleasă din motiv că se împlinesc nouă luni de la echinocțiul de primăvară, adică de la Buna Vestire (sărbătorită pe 25 martie pe stil nou și pe 7 aprilie pe stil vechi). Rezultă că în loc să dezbatem când e Crăciunul, trebuie să ajungem la un consens când e echinocțiul de primăvară. Or, acest lucru îl stabilește știința, nu religia sau preotul din sat.
Este interesant faptul că și Paștele este calculat în baza echinocțiului de primăvară, doar că acolo se mai consideră faza satelitului natural al planetei noastre (luna) și Paștele evreiesc.
Deci, când vine vorba despre două cele mai importante sărbători creștine, inclusiv ortodocșii de rit vechi apelează la astronomie, deși când e vorba de corectarea unor erori ce vizează același echinocțiu, ei le sfidează. Când calculează Paștele, toate bisericile ortodoxe sunt de acord că echinocțiul e în jurul datei de 20 martie, bazându-se pe calendarul gregorian, iar când sărbătoresc Nașterea Domnului, pentru cei de rit vechi deja calendarul gregorian nu mai este bun.
E de menționat aici că anume echinocțiile demonstrează cel mai bine că a trecut fix un an, mai exact un an tropic.
„Ai scris mai sus «25 decembrie», însă în opinia mea Iisus Hristos s-a născut pe 7 ianuarie”
Dacă ești de părere că bisericile creștin-ortodoxe de rit vechi consideră anume data de 7 ianuarie ca singura adevărată a Nașterii Mântuitorului, atunci află că te înșeli. Ca să te convingi de asta, deschide orice calendar ortodox de rit vechi și vei vedea că Nașterea Domnului Iisus Hristos e sărbătorită pe 25 decembrie pe stil vechi (iulian), atunci când pe stil nou (gregorian) e 7 ianuarie. Pentru tine abia azi este 25 decembrie. Tu încă nu ai intrat în noul an.
De ce avem două calendare?
În lume există zeci, dacă nu sute de calendare, iar cel mai răspândit este cel gregorian. După acesta ne conducem oficial, nu religios, și noi, și chiar Federația Rusă. Rusia l-a adoptat după Revoluția din Octombrie, care, conform noului calendar, se aniversează deja în noiembrie.
Din cauză că Rusia bolșevică a adoptat noul calendar în 1918 sărind efectiv peste primele 13 zile ale lunii februarie, însă biserica ortodoxă rusă, care deja începuse să fie persecutată de revoluționari, nu a făcut-o, Crăciunul s-a mutat pe 7 ianuarie conform calendarului nou, însă tot rămânea a fi 25 decembrie conform bisericii. Au urmat vreo 80 de ani în care Crăciunul, Paștele și „opiumul pentru popor” [conform renumitului citat al lui Lenin] au fost interzise în URSS.
În anul 1923, Congresul pan-ortodox de la Constantinopol a îndemnat trecerea la calendarul gregorian, și anume aici o mare parte dintre ortodocșii est-europeni au refuzat să o facă. Motivul vom încerca să îl deslușim la sfârșit.
Atunci, Basarabia era în componența României Mari. România a trecut oficial la calendarul gregorian în anul 1919, când data de 1 aprilie a devenit oficial 14 aprilie. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar în 1923, însă unii ierarhi s-au împotrivit deciziei și au continuat să utilizeze calendarul iulian. Totuși, în perioada interbelică, cu excepția celor patru ani între 1919 și 1923, România sărbătorea oficial Crăciunul pe 25 decembrie.
Calendarul iulian
Iulius Cezar a adoptat calendarul solar în detrimentul celui lunar în anul 46 î.Hr., iar la 1 ianuarie 45 î.Hr. noul sistem a intrat în vigoare. Atunci încă nu exista Crăciunul, nici Fecioara Maria încă nu se născuse. Acest calendar a încercat să elimine dificultățile și multiplele erori ale vechilor calendare și a încercat să corespundă perfect cu o mișcare de revoluție a pământului în jurul soarelui.
Ce nu se știa atunci este că din start calculele nu au fost precise. Din acest motiv, peste sute de ani, oamenii de știință au observat că echinocțiile prea mult decalează, iar în privința asta trebuie făcut ceva.
Calendarul gregorian sau cel civil
Abia în 1582, deja în era noastră, evident, Papa Grigore al XIII-lea a decis să facă ordine în decalajul echinocțiilor și, deși se aștepta la o nemulțumire din partea tuturor, totuși a hotărât să adopte un calendar și mai nou, care corespunde realității astronomice.
Cum era de așteptat, nu toți au trecut imediat la calendarul gregorian, dar peste câteva secole, întreaga Europă deja se conducea după noul sistem.
Noile calcule astronomice au arătat că anul este puțin mai scurt (cu 0,0075 zile) decât se considera pe timpul lui Iulius Cezar, iar în rezultat calendarul iulian „câștiga” o zi în plus la fiecare 128 de ani.
Din anul 45 î.Hr. și până în 1582 d.Hr. trecuseră 1 627 de ani, ceea ce însemna că deja pe vremea Papei Grigore al XIII-lea se acumulaseră vreo 11 zile în plus, adică echinocțiul de primăvară, în loc să se petreacă în jurul zilei de 20 martie ca acum, ajunsese să aibă loc în jurul zilei de 11 martie. Pe termen mai lung, de exemplu, în anul 3000, dacă mai păstram calendarul iulian, echinocțiul de primăvară s-ar fi petrecut cam pe 28 februarie. Datorită faptului că acum folosim calendarul gregorian, echinocțiile și solstițiile variază foarte puțin și sunt corectate cu fiecare an bisect și de trei ori la 400 de ani, ceea ce ne permite să afirmăm că orice aniversare este celebrată aproape în fiecare an în ziua potrivită.
Prin ce se deosebește calendarul gregorian/civil de cel iulian
Calendarul gregorian are o singură deosebire față de cel iulian – elimină trei zile o dată la 400 de ani pentru a corecta calendarul față de echinocțiu. Cum o face? Simplu! La trei din patru ani ce marchează intersecția dintre secole nu mai adaugă ziua de 29 februarie. Adică, deși anul 1700 a fost bisect conform calendarului iulian, el nu a fost bisect conform calendarului gregorian. La fel și anul 1800, și anul 1900. Norocul nostru că anul 2000 a fost bisect în ambele calendare, căci altfel în anul 2001 ortodocșii de rit vechi ar fi fost nevoiți să sărbătorească Nașterea Domnului deja pe 8 ianuarie civil, care tot 25 decembrie s-ar considera pe stil vechi. Însă asta se va întâmpla în 2101 dacă vom mai exista atunci.
Reiterez pentru cei care se bat cu pumnul în piept că singura dată corectă a Nașterii Mântuitorului este 7 ianuarie: după anul 2100 deja veți sărbători pe 8 ianuarie conform calendarului civil, după anul 2200 – pe 9 ianuarie, iar după 2300 – pe 10 ianuarie.
Când a apărut sărbătoarea Crăciunului și cine primul a adoptat-o
Cea mai veche atestare a sărbătoririi Nașterii Domnului datează din anul 354. Cronograful din Imperiul Roman scrie că evenimentul are loc pe 25 decembrie, în ziua când romanii obișnuiau să marcheze solstițiul de iarnă sau peste exact nouă luni de la cel mai recent echinocțiu de primăvară. Anume romanii au hotărât că Buna Vestire a avut loc într-o zi de 25 martie. Pe atunci, romanii erau creștini, însă nu și catolici, deoarece Marea Schismă din anul 1054 încă nu avuse loc. Atunci, romanii foloseau calendarul iulian.
În comparație, Rusia Kieveană a fost înființată în 882, iar în 988 a adoptat creștinismul. Respectiv, nu slavii sau rușii au decis când să sărbătorim Crăciunul, mai ales că și ei au preluat sărbătorile creștine de la romani. Din secolul al X-lea și până la căderea Imperiului Rus, Crăciunul a fost sărbătorit pe 25 decembrie, niciodată pe 7 ianuarie.
Ziua ta de naștere
Să presupunem că te-ai născut pe 1 ianuarie, chiar de Anul Nou! Uau! Bravo!
Când vei sărbători ziua de naștere peste un an, doi, 10, 100, 500? Presupun că tot pe 1 ianuarie, deoarece pentru tine contează anume data și ca să treacă fix un an tropic. Și dacă peste mulți, mulți ani (ești nemuritor/nemuritoare) vei observa că de ziua ta, de 1 ianuarie, nu mai este frig, ci destul de cald sau că durata zilei nu este la fel de mică precum era în tinerețea ta, iar specialiștii ar observa și ei asta și ar introduce unele corectări, atunci nu vei mai considera ziua ta tot 1 ianuarie, deși parcă din nou e frig și ziua e la fel de scurtă ca în tinerețe după aceste ajustări? Adică greșeala a fost corectată. Vei sfida calculele specialiștilor și vei sărbători ziua ta deja primăvara doar din cauză că în calendarul tău vechi scrie 1 ianuarie?
Același lucru s-a întâmplat cu ziua pe care cu toții am convenit să o numim Crăciun și să o sărbătorim pe 25 decembrie în fiecare an.
Un posibil motiv pentru refuzul unor biserici ortodoxe de a adopta calendarul gregorian
Ce îi deosebește pe Iulius Cezar de Papa Grigore al XIII-lea? Doar amândoi au condus din același oraș. Problema, pentru ortodocșii de stil vechi, este că Papa Grigore al XIII-lea a fost catolic, iar pe timpul lui Iulius Cezar încă nu exista așa termen, căci încă nu avusese loc Marea Schismă (1054 d.Hr.), creștinismul încă nu era adoptat în Imperiul Roman. Și de ce s-ar lua după un catolic, pe când mai bine să considere liturgic calendarul păgânului Cezar?
Am urmărit reportaje, interviuri și emisiuni în care preoți ortodocși de rit vechi spun că nu trebuie să confundăm calendarul liturgic cu cel civil (gregorian), deoarece doar acela vechi corespunde tradițiilor. Însă acest calendar a fost creat de romani – care încă nu erau creștinați – cu o inexactitate care afecta mult, doar că pe termen lung, un reper atât de important pentru creștini – echinocțiul de primăvară.
„Sărbătoresc Nașterea Domnului pe 7 ianuarie, fiindcă așa ne sunt tradițiile”
Hai să aflăm ce spun tradițiile! Crăciunul în Basarabia, de-a lungul istoriei, s-a sărbătorit:
# în timpul Imperiului Țarist (1812-1916): pe 25 decembrie, oficial (exista un singur calendar – cel iulian);
# în Republica Democratică Moldovenească (1917): pe 25 decembrie, oficial (exista un singur calendar – cel iulian);
# în România Mare (1918): pe 25 decembrie, oficial (exista un singur calendar – cel iulian);
# în România Mare (1919-1922): probabil pe 7 ianuarie conform calendarului gregorian (existau două calendare, iar biserica încă nu trecuse la cel gregorian);
# în România Mare (1923-1939 și 1941-1943): pe 25 decembrie, oficial (conform calendarului gregorian; în mare parte exista un singur calendar);
# în URSS (1940-1941 și 1944-1991): nu s-a sărbătorit oficial;
# în Republica Moldova (1992-prezent): pe 7 ianuarie, oficial (conform calendarului gregorian).
În Republica Moldova pentru prima dată în anul 2013 ziua de 25 decembrie a fost declarată zi de sărbătoare și a fost inclusă în lista zilelor de odihnă. Totuși, de la independență încoace, aproape întotdeauna elevii din Republica Moldova deja se aflau în vacanța de iarnă pe 25 decembrie.
Așadar, cel mai mult de-a lungul istoriei, moldovenii au sărbătorit Crăciunul când statul considera că oficial e ziua de 25 decembrie. Astăzi, anume guvernarea ne spune că e 7 ianuarie, însă biserica ortodoxă de rit vechi ne spune că e 25 decembrie.
Crăciun fericit, dacă astăzi te crezi în data de 25 decembrie!
