Ai citit vreodată o postare a unui prieten sau cunoscut care ți-a trezit un sentiment neexplicat de îngrijorare? Sau poate ai auzit la știri cum un tânăr a decis să manifeste un comportament violent față de semenii săi? Ori poate, pur și simplu, în viața de zi cu zi, te-ai întâlnit cu oameni care par triști, singuri, detașați de lumea din jurul lor? De cele mai multe ori, toate acestea pot fi consecințele unor stări depresive sau a unei depresii. Am vorbit cu psihologa Natalia Vlasov Pîrlog și am aflat despre semnele unei „lupte interioare” pe care posibil o duce o persoană și cum am putea să o ajutăm.
Dacă sunteți prieteni buni, atunci îți poate spune direct că nu se simte bine
Primul și cel mai important semnal în identificarea unei stări depresive este schimbarea bruscă și radicală a comportamentului. Spre exemplu, dacă persoana era foarte vorbăreață, glumeață, pusă pe șotii și activă, apoi, la un moment dat, a devenit brusc tăcută, comunică mai puțin și nu socializează, atunci ne putem gândi că ceva se întâmplă.
La fel, poate fi și invers. De exemplu, persoana întotdeauna era foarte tăcută, liniștită, mai puțin comunicabilă și mai puțin sociabilă, iar la un moment dat a devenit foarte entuziasmată de toate, deschisă să comunice cu toată lumea și să socializeze mai mult decât îi era caracteristic, atunci, foarte probabil, acesta este și el un semn mare că ceva se întâmplă în viața acelui om.
În cazul în care sunteți cunoscuți buni sau prieteni, persoana îți poate spune direct că nu se simte bine și că în viața ei se întâmplă ceva.
De asemenea, dacă ai reușit pe parcursul vieții să-ți creezi o deprindere prin care întrebi frecvent și sincer oamenii din jurul tău despre cum se simt și ce se întâmplă în viața lor, atunci șansele să afli mai repede despre o posibilă stare de depresie sunt mai mari.
La fel, dacă ești suficient de apropiat de acel om, mai există două schimbări importante în comportamentul acestuia care îți pot sugera că trebuie să fii mai atent(ă) la starea lui.
Vorbim despre alimentație și somn.
Dacă persoana mânca foarte mult și brusc a încetat și mănâncă mai puțin, atunci această schimbare trebuie să-ți atragă atenția neapărat. De asemenea, în cazul alimentației poate fi și invers. Până la un moment, persoana mânca aproape nimic și brusc a început să mănânce tot și nu se satură.
Acesta, la fel, este un semnal de alarmă.
Somnul. Dacă persoanei îi plăcea să doarmă în mod obișnuit șapte-opt ore și brusc a început să doarmă foarte puțin – e semn de îngrijorare! La fel e și invers. Dacă persoana doarme 24 din 24 (metaforic vorbind) și într-un moment nu se mai poate sătura de somn, atunci iarăși suntem martorii unui semn de alarmă că ceva se întâmplă în viața acestui om.
Astfel, pe lângă schimbările bruște de dispoziție, aceste două schimbări sunt semne clare că ar trebui să începem să ne facem griji.
De asemenea, mai există un semnal clar, dar el este precis atunci când cunoști detalii mai personale despre om. Aici discutăm despre relațiile sexuale regulate și mai exact despre absența libidoului.
În acest caz, dacă în viața persoanei brusc lipsește relația sexuală mai mult de șase săptămâni, în contrastul în care relațiile îi erau suficient de prezente, atunci putem să percepem asta ca un semnal. În acest caz nu discutăm despre niște posibile stări de alertă temporală care ar putea determina unele pauze, dar mai mult despre o neadaptare la contactul intim cu alt om.
Ce poți face în momentul în care identifici aceste semne
În primul rând, întrebi persoana cum poți să o ajuți. La fel, este important de reținut că o persoană poate singură să-ți spună cum o poți susține, iar opțiunea „eu văd că tu ești trist(ă) și vreau să te înveselesc” nu funcționează. În acest caz, mai eficient este să spui; „Eu văd că tu ești trist(ă) și la tine ceva se întâmplă, așa că dacă ai nevoie, eu sunt gata să te ascult!”.
Dorința arzătoare de a-l face pe omul trist să se bucure nu întotdeauna este cea mai bună idee. O alternativă ar fi să-i dăm voie să-și exprime singur(ă) emoțiile. Să-i spunem: «Eu sunt gata să ascult», «Eu sunt ok cu ceea ce o să-mi povestești». Astfel, îl (o) facem să înțeleagă că suntem toleranți și indiferent ce o să ne spună suntem gata să-i accept stările.
Natalia Vlasov Pîrlog
Dacă persoana nu este receptivă spre o astfel de conversație sinceră cu tine, atunci poți să-i menționezi că știi un specialist (în cazul în care într-adevăr cunoști pe cineva) și poți să vorbești cu el ca s-o ajute, căci se poate întâmpla așa că persoana să se confrunte cu probleme financiare, de exemplu, iar tu cunoscând pe cineva care o poate consulta, o susții mai mult decât crezi.
De asemenea, poți să-i spui: „Dacă îți este frică să suni singur(ă) sau să mergi singur(ă) la o terapie, pot să merg cu tine. Nu neapărat voi sta în cabinetul unde o să vorbești, dar sunt gata să te însoțesc”.
Ce ar putea provoca o stare de depresie și care este diferența dintre depresie și starea de depresie
Dacă persoana se află într-o stare depresivă, orice întâmplare îi poate afecta starea de bine sau îi poate declanșa o depresie din „aceea bună”.
În cazul în care vorbim despre persoanele care se află într-o poziție de risc, există fenomene mai specifice care ar putea să-i afecteze starea psihologică, așa precum decesul cuiva drag, declanșarea unui război, pandemia, un divorț, pierderea locului de muncă, schimbarea locului de trai, chiar și nașterea. Însă, în general, orice fenomen petrecut în viață ar putea genera o stare depresivă sau o depresie.
Persoana care are stări depresive și merge pe o muchie de cuțit și i-a rămas poate puțin până să se întâmple ceva până ca depresia ei să se declanșeze în totalitate, îi este suficient să se întâmple și ceva nesemnificativ. Spre exemplu, cineva poate să facă o glumă pe seama lui și asta poate fi suficient.
Natalia Vlasov Pîrlog
Nu este corect să facem o generalizare și să spunem că dintr-un motiv specific o persoană a făcut depresie. De obicei, există o multitudine de factori.
Depresia este o boală. Creierul nostru se îmbolnăvește exact așa cum se îmbolnăvește stomacul, ficatul sau cum îți rupi o mână. Același lucru se întâmplă cu creierul nostru atunci când avem depresie. Zona cerebrală care are funcția să producă hormonii fericirii se stinge, de parcă ar face un scurt circuit electric.
Specialiștii afirmă că, în cazul unei depresii, omul fără ajutorul unui tratament antideprisant nu poate singur să producă acești hormoni. Prin urmare, recomandările de tipul „du-te la shopping” ori „du-te la spa” nu ajută.
Depresia este o tulburare de sănătate a creierului care se tratează!
Starea depresivă este un sentiment sau o stare în care persoana se simte golită, însă creierul încă nu și-a pierdut totalmente abilitatea de a produce acești hormoni ai fericirii. Astfel, persoana încă se află într-o fază când singură ar putea să se oblige să iasă din această stare.
Situația din Moldova
După pandemia din 2020 și războiul declanșat în țara vecină, tinerii din Republica Moldova au început să se adreseze mai frecvent la specialiștii în psihologie.
Noi am simțit pe propria noastră piele (psihologii) cum odată cu începutul epidemiei și al războiului foarte mult s-au înmulțit cazurile de anxietate la adolescenți. Aceste două fenomene au devenit factori de stres pentru toată lumea, mai ales pentru adolescenți, a căror nevoie de bază este comunicarea. Aceștia au fost lipsiți de ocazia de a comunica cu semenii.
Natalia Vlasov Pîrlog
Lista necesităților unui adolescent, în lipsa cărora acesta s-ar putea simți anxios și care i-ar putea genera o stare depresivă sau chiar depresie:
# nevoia de afecțiune (să fie iubit și să dăruiască iubire);
# nevoia de afirmare (să simtă că are o valoare, o autoritate);
# nevoia de autodezvoltare și cunoaștere (să se descopere pe el și pe cei din jur);
# necesitatea explorării propriului corp din aspectul sexual [să simtă că este dorit(ă)].
Cum procedăm atunci când o postare a unei persoane te îngrijorează
Dacă vorbim despre moarte prin suicid, atunci orice cuvânt, insinuare, metaforă trebuie să ne îngrijoreze. De asemenea, în momentul în care persoana începe să vorbească deschis despre o posibilă moarte prin suicid, la fel este un semn de îngrijorare.
Și nu contează dacă într-adevăr o vor face, intenționează sau manipulează cu asta. Manipularea în cazul morții prin suicid este un strigăt de ajutor.
Natalia Vlasov Pîrlog
Persoana trebuie abordată și nu trebuie să ne fie teamă să întrebăm direct „tu te-ai gândit la moarte prin suicid?” sau „tu te-ai gândit să-ți faci ție rău?”.
De asemenea, este important ca atunci când oferi aceste întrebări să nu o faci cu un amuzament, dar să arăți o sinceră îngrijorare: „Am văzut că ai postat și ai spus că ar fi mai ușor dacă tu nu ai fi. Eu vreau să știu dacă poți să fii sincer(ă) cu mine și dacă te gândești la moarte prin suicid?” ori „Pot să te ajut cu ceva, vrei să mergem împreună la un specialist?”.
Când omul este pregătit să-i facă rău altcuiva, tu nu ai cum să știi. De obicei, se întâmplă că persoanele foarte apropiate de atacator nu cunosc nici ele ce are acesta de gând să facă. În acest caz, este necesar să fii foarte atent(ă) la schimbările bruște care se întâmplă cu cei din apropiere.
Dacă vrei să abordezi o persoană apropiat, dar să nu o întrebi direct despre aceste lucruri, poți să începi de departe: „Dar cum dormi noaptea?”, „Cât visezi? Dar despre ce sunt visele tale?”, „Cât de repede adormi? Dar cât de bine dormi?”, „Dimineața, când te trezești, ești odihnit(ă) sau obosit(ă)?” sau „De câte ori mănânci? Ce mănânci?”.
De regulă, dacă există schimbări la nivelul somnului și tulburări alimentare, plus schimbările de dispoziție, atunci cu siguranță în viața acestei persoane ceva se întâmplă.
Natalia Vlasov Pîrlog este psihologă în cadrul centrului Youth Klinic Strășeni.
Dacă te-ai regăsit în una dintre aceste caracteristici sau cunoști pe cineva cu astfel de semne, atunci poți suna la numărul de telefon 080080022, unde vei primi consiliere psihologică.
Mai multe informație despre această linie fierbinte găsești în acest material.
