În ultima perioadă, în mai multe zone ale orașului Chișinău persistă un miros intens de fum. Conform ultimului raport de monitorizare a calității aerului, publicat în data de 27 decembrie de către Agenția de Mediu, nu există depășiri privind nivelul de poluare a aerului atmosferic în orașul Chișinău. Cu toate acestea, șefa laboratorului pentru calitatea aerului din cadrul Agenției de Mediu, Natalia Platon, a declarat pentru #diez că mirosul de fum ar putea proveni de la casele private care utilizează materiale necorespunzătoare sau deșeuri pentru încălzire.
Datele din buletinul publicat miercuri, 27 decembrie, indică faptul că în ultimele 24 de ore influența sectorului cald, vântul îndeosebi slab și prezența straturilor de reținere au contribuit la acumularea unor poluanți în aer. „Atunci când se formează straturile de reținere, masele de aer se mențin la suprafața solului și nu le permite să se disperseze în atmosferă”, menționează Natalia Platon.
O altă cauză semnalată de către reprezentanta Agenției de Mediu este diferența de temperatură înregistrată în orașul Chișinău. Natalia Platon a precizat că diferența dintre temperaturile înalte din timpul zilei și valorile negative atestate pe parcursul nopții ar putea duce la acumulări mai mari de concentrații ale poluanților în aerul atmosferic. Asemenea semnalări au existat și anul trecut, în aceeași perioadă.
Șefa laboratorului pentru calitatea aerului din cadrul Agenției de Mediu spune că situațiile respective au fost investigate și la fel s-a stabilit că temperaturile înalte au dus la formarea unei inversii în sol, care a cauzat producerea poluanților în aerul atmosferic și într-un final a dus la apariția mirosului de fum. De asemenea, începând cu ora 19.00, până dimineața, putem simți un miros înțepător de fum care se acumulează pe parcursul nopții. „În timpul zilei, când temperaturile cresc din nou, acești poluanți se dispersează în atmosferă.”
„Am observat că acest fenomen se produce mai des și în orele de vârf. Îndeosebi, a fost sesizat în momentul în care în unele zone staționează mai multe unități de transport, deoarece în timpul staționării cel mai mult se elimină emisii din țevile de eșapament”, precizează Natalia Platon.
Acest fenomen ar putea dispărea în momentul în care temperaturile din timpul zilei și cele din timpul nopții se vor echivala și vor fi cel puțin asemănătoare. Și anul trecut, specialiștii au observat că această concentrație a poluanților din aer a scăzut după revelion.
Specialista precizează că acest fenomen nu este o situație îngrijorătoare și face parte din categoria celor uzuale, care se atestă deseori în această perioadă a anului din cauza condițiilor climaterice nefavorabile. Pe de altă parte, Organizația Mondială a Sănătății atenționează că aproximativ 2,4 miliarde de oameni își încălzesc casele cu combustibili poluanți și în fiecare an 3,2 milioane de oameni mor prematur din cauza poluării aerului casnic.
Principalele surse ale carbonului negru, denumit uneori și funingine, sunt din arderea incompletă a combustibililor fosili, a biocombustibililor și a biomasei. Poate fi emis atât din surse antropice (vehicule cu motor eliptic, sobe cu biomasă), cât și din surse naturale (de exemplu, incendii). Expunerea pe termen scurt și lung la carbonul negru a fost asociată cu efecte asupra sănătății cardiovasculare și cu mortalitatea prematură.
Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerului Mediului pe 3 ianuarie 2023, se arată că la acea dată nivelul de poluare a aerului în municipiul Chișinău era unul ridicat. În primele zile ale noului an s-au înregistrat concentrații sporite pentru particulele în suspensie PM10mkm, limita fiind depășită de 2,8 ori.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat informează că în ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să-i depășească după amploare pe cei naturali, căpătând un caracter global. Emisiile în atmosferă afectează în mod negativ sănătatea umană. Specialiștii în medicină și ecologie au stabilit o legătură directă între degradarea mediului și creșterea numărului de persoane care suferă de alergii, astm, cancer și alte boli. Poluanții principali care acționează negativ asupra organismului uman sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul troposferic, monoxidul de carbon, aldehida formică, fenolii, pulberile în suspensie.
