Libertatea de exprimare, evoluția fenomenului în contextul agresiunii rusești în Ucraina, dar și actele care garantează și reglementează respectarea acestui drept s-au regăsit printre cele mai importante subiecte de discuții ale Forumului regional al Consiliului Europei „Libertatea de exprimare în vreme de război”, desfășurat la Chișinău.
Aflat la a II-a ediție, evenimentul a reunit la masa de discuții circa 100 de participanți – experți locali și internaționali, autorități și reprezentanți ai mass-media din țările Parteneriatul estic (PaE): Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Inițiativa Consiliului Europei este o platformă importantă pentru analiza aspectelor legate de reformele în desfășurare care abordează provocările pe timp de război, combaterea dezordinii informaționale și a dezinformării, dar și protecția jurnaliștilor și a altor actori media.
„În ultimii doi ani, Moldova s-a confruntat cu multiple provocări – amenințări de securitate, umanitare, economice și energetice. Acestea, la rândul lor, au perpetuat inevitabil vulnerabilitățile deja existente în sectorul mass-media. Observăm că, totuși, în mijlocul acestor vremuri incerte, reziliența Moldovei crește în fața acestor multiple provocări. Cu sprijinul neclintit al comunității internaționale, Moldova înregistrează progrese în abordarea angajamentelor sale. În ultimul an, țara a adoptat o nouă legislație care conține prevederi pentru a preveni concentrarea proprietății mass-media și pentru a asigura transparența în acest domeniu”, a subliniat Hanne Juncher, directoare, Societatea informațională și acțiune împotriva criminalității, Direcția Generală Drepturile Omului și Statul de Drept, DGI, Consiliul Europei.
„Este greu să vorbim despre libertatea de exprimare în vreme de război și cred că pentru țările noaste, chiar și în condiții de pace libertatea de exprimare este un domeniu care are nevoie de îmbunătățire. Este complicat nu doar pentru organele statului, sau pentru organizațiile internaționale care trebuie să promoveze standarde, dar mai ales pentru ziariștii, organizațiile de presă, cele ale societății civile, care lucrează pe domeniul mass-media. Pentru că nimeni dintre noi nu a fost pregătit să lucreze în condiții de război”, a spus Liliana Nicolăescu-Onofrei, președinta Comisiei Parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
Forumul regional al Consiliului Europei, „Libertatea de exprimare în vreme de război”, are loc după ce, la mijlocul acestui an, șefii de stat și de guvern din cele 46 de țări membre ale Consiliului Europei, au lansat un avertisment în privința regresului democratic și au adoptat „Principiile de la Reykjavik pentru democrație”. Actul prevede necesitatea iminentă de a avea noi standarde pentru a proteja drepturile omului în era digitală, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale. La fel, a fost creat Registrul daunelor cauzate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, ca un prim pas către un mecanism internațional de compensare, în condițiile în care infrastructura și piața media ucraineană au fost extrem de afectate.
„Suntem martorii unor vremuri în care libertatea presei este umbrită de conflictele regionale, cu vulnerabilități substanțiale care încă trebuie abordate. Au fost, de asemenea, încercări de a asigura un echilibru delicat între securitatea statului prin măsuri active de contracarare a dezinformării și protejarea libertății mass-media. În cazul Moldovei, probleme precum polarizarea mass-media, controlul politic al presei, lacunele în mecanismele de aplicare pentru identificarea beneficiarilor finali și proprietarilor de canale media, creșterea tulburărilor informaționale și amenințărilor, discursul instigator la ură și lipsa sustenabilității financiare a multor mass-media independente din țară rămân provocări care necesită soluții decisive și durabile, pentru ca Moldova să nu rămână doar „satisfăcătoare” în evaluările internaționale privind libertatea mass-media, ci să promoveze cu adevărat un mediu de pluralism media autentic. În acest scop, Consiliul Europei a fost și va continua să fie un partener de încredere al Republicii Moldova în procesul său de reformare a domeniului audiovizualului și al libertății de exprimare”, a punctat Falk Lange, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.
Reamintim că, în 2022, Comisia Europeană a adoptat Actul European Privind Libertatea Presei – un set inedit de norme menite să protejeze pluralismul și independența media în UE. Regulamentul include garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale și pune accentul pe independența și finanțarea stabilă a serviciilor publice de media, precum și pe transparența proprietății mass-media. Mai mult, adoptarea Legii Privind Serviciile Digitale prevede reglementarea spațiului digital pentru protejarea drepturilor fundamentale ale utilizatorilor în contextul amenințării sistemelor algoritmice care amplifică răspândirea dezinformării și subminează drepturile fundamentale online.
De asemenea, Consiliul Europei și UE sunt în proces de adoptare a noilor standarde care reglementează fenomenul SLAPP (Procese Strategice împotriva Participării Publice). În același timp, la nivelul Consiliului Europei, proiectul de Recomandare a Comitetului de Miniștri către statele membre privind combaterea utilizării SLAPP-urilor se află, de asemenea, în stadiul final al consultărilor.
