Potrivit Circle Economy Foundation, în 2023 doar 7,2 % din economia globală este circulară, ceea ce înseamnă că peste 90 % din materiale și produse sunt irosite sau pierdute, contribuind la poluarea planetei.
În Moldova, interesul crescut pentru economia circulară se reflectă prin proiecte, inițiative și susținerea entităților care adoptă principiile acesteia. De exemplu, elevii din proiectul Verde Play studiază verticala economiei circulare și se pregătesc să dezvolte propriile soluții inclusiv în această direcție.
Pentru a evalua potențialul economiei circulare în Moldova, am discutat cu Victoria Iordachi, doctor conferențiar la Institutul Național de Cercetări Economice, membră a proiectului „Dezvoltarea mecanismului de formare a economiei circulare în Republica. Moldova” și autoarea ghidului „ABC-ul reciclării: ghid pentru pici”, care conține o poveste ecologică și principii de colectare selectivă adaptate pentru copii.
Ce este economia circulară?
Economia circulară este un model de producție și consum care implică reutilizarea, repararea, reciclarea și renovarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil, cu scopul de a le prelungi ciclul de viață.
De ce e complicat să înțelegem și să implementăm economia circulară?
El pare a fi un concept complex pentru producători, deoarece implică adoptarea unei abordări ecologice încă de la faza de proiectare a produsului. Este esențial să ne gândim încă de la început să-l constituim astfel încât să fie reutilizabil și să aibă un ciclu de viață cât mai lung posibil.
Însă, din perspectiva societății, trebuie să conștientizăm că rezervele pe planetă se epuizează; deja producem într-un ritm mult mai rapid decât putem extrage resursele. Savanții au făcut niște estimări, arătând că, dacă vom continua să producem în acest ritm rapid, vom avea nevoie de resurse echivalente cu 2.5 planete.
Astfel, nu mai este o întrebare dacă să trecem la un model de economie circulară sau nu; deja este o necesitate care trebuie implementată dacă dorim să continuăm să existăm pe acest pământ.
Ce exemple de succes sunt la nivel global din care ne putem inspira?
Municipalitatea din Oslo adoptă o abordare sustenabilă, folosind o stație cu biogaz pentru a transforma deșeurile organice în bio fertilizanți. Acești bio fertilizanți sunt apoi utilizați în spațiile verzi ale orașului, fiind apreciați de fermieri și populație pentru grădinile lor. În Suedia, un alt exemplu de practică ecologică este încălzirea unui oraș prin procesarea deșeurilor.
În Republica Moldova, câteva școli adoptă aceleași principii, instalând sisteme de colectare a apei de ploaie pentru a o utiliza în necesitățile școlilor.
Care este statutul economiei circulare în Moldova la moment?
Avem progrese în ceea ce privește colectarea selectivă a anumitor tipuri de deșeuri; totuși, rata de reciclare rămâne redusă, între 10-12 %.
Actualmente, ne confruntăm cu o situație nefavorabilă, având acumulată o cantitate de aproape 4 milioane de metri cubi de deșeuri. Pentru a ilustra dimensiunea problemei, această cantitate poate fi comparată cu volumul celei mai mari piramide din Egipt.
De asemenea, în comparație cu suprafața parcului Valea Morilor din Moldova, suprafața totală a poligoanelor autorizate pentru deșeuri este de două ori mai mare.
Cum putem sprijini economia circulară în rândul societății?
Ne străduim să reducem deșeurile, evitând pungile de plastic și optând pentru alternative durabile. Reutilizăm recipiente sau le donăm, iar hainele le reutilizăm sau le donăm. Practicăm achiziții prudente și gătim strict cât avem nevoie pentru a minimiza risipa alimentară.
Observăm că în sate, buneii gestionează eficient deșeurile organice, utilizându-le pentru hrănirea animalelor sau încălzire. Aceste practici arată că, prin eforturile noastre, putem contribui la reducerea aruncării deșeurilor și la adoptarea unor soluții durabile.
Ne putem inspira din experiența Liublianei, primul oraș cu principiul zero deșeuri, ilustrează fezabilitatea schimbării prin adoptarea colectării selective și reducerea frecvenței ridicării deșeurilor non reciclabile. Inițial, autoritățile au întâmpinat rezistență, dar un exercițiu a arătat că peste jumătate din conținutul tomberoanelor erau deșeuri reciclabile.
Participarea comunității și campaniile media au avut un rol esențial în sprijinirea acestei schimbări, iar rezultatele după 14 ani includ o scădere cu 15 % a generării totale de deșeuri, o creștere la 68% a mediei deșeurilor reciclate/compostate și o reducere cu 95% a cantității de deșeuri aruncate.
Cum poate un elev contribui la promovarea economiei circulare?
Elevii pot contribui la promovarea economiei circulare în diverse moduri. De exemplu, utilizarea bicicletelor sau trotinetelor pentru a ajunge la școală, susține un stil de viață eco-friendly. În plus, conștientizarea privind reciclarea hârtiei poate fi încurajată prin utilizarea containerelor dedicate pentru cărți și caiete vechi.
Reducerea risipei alimentare în cantinele școlare prin transformarea deșeurilor în compost este o practică educativă și utilă. Elevii pot învăța cum să facă compost la orele de biologie și să folosească rezultatul în grădina școlii sau într-o seră. Astfel, aceste practici nu doar reduc deșeurile, ci și implică elevii în procesul de înverzire a școlii și fertilizare a solului.
Ce mesaj cheie trebuie să cunoaștem cu toții?
Este important să începem cu organizarea în propriile case și să fim conștienți de alegerile noastre de consum. În țările avansate, societatea examinează și selectează produsele în funcție de criterii ecologice, cum ar fi amprenta de carbon. Companiile sunt evaluate în privința prieteniei față de mediu, iar această atitudine devine un trend global. Noi, ca societate, avem puterea să influențăm producătorii și să cerem produse sustenabile.
Proiectul „Verde Play” este lansat sub egida Ministerului Educației și Cercetării, susținut de Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, Orange Moldova, Kaufland Moldova, ProCredit Bank, MoldControl, Acceleratorul de Inovații și Antreprenoriat „Dreamups” și Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului”.
