Cât de multe lucruri se pot schimba în decursul unui an? Multe! Totul depinde de ritm, motivație, determinare și responsabilitate în raport cu misiunea înaintată. Pentru UTM-iști aceasta este inovarea, modernizarea, digitalizarea sistemului de învățământ la nivelul standardelor europene. Muncim cu îndrăzneală, dedicație și conștiinciozitate, iar rezultatele frumoase pe care le obținem sunt cartea de vizită pentru a noastră universitate.
Invitatul special în platoul Agro TV Moldova, la emisiunea „Actualitatea la raport”, a fost Viorel Bostan. El a prezentat fără evaziuni, concret și cu date pertinente starea de lucruri în urma reformei învățământului universitar, aprobată prin Hotărârea de Guvern Nr. 485 din 13.07.2022, cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării, care durează mai bine de un an, timp în care UTM a demonstrat că oamenii harnici și profesioniști reușesc să accelereze schimbări de anvergură, în competiție cu ritmul trepidant al vieții. Ca urmare a acestei reforme, în calitate de jucător important, implicat în acest subiect, Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a absorbit Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM) și trei institute de cercetare: Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D.Ghițu”, Institutul de Energetică, Institutul de Microbiologie și Biotehnologie.
Ce s-a întâmplat în acest scurt interval de timp? Cum au derulat lucrurile? Ce reușite a înregistrat UTM? Ne spune cu franchețe dl rector, Viorel Bostan, prezentându-ne un bilanț contrastant, înainte și după, ce reflectă adevărul indubitabil.
„În primul rând, cifrele care erau vehiculate cu privire la numărul studenților, de la fosta UASM nu corespundeau realității. Am găsit la acea universitate 2200 de dosare, multe incomplete, ca în final doar 1 700 în luna septembrie, anul trecut, să vină fizic să semneze contractele de studiu. Dintre acești 1 700 cam vreo 200-300 după prima sesiune au plecat sau s-au transferat în altă parte. Pe de altă parte, am găsit multe probleme ce țin de managementul patrimoniului, multe clădiri erau în litigiu sau deja au fost luate. Universitatea nu avea nici măcar un hectar de loturi experimentale, iar un mic lot care era adiacent acelui teritoriu era în paragină. Blocurile de studii nu erau încălzite sau erau încălzite parțial, geamuri din anii ‘70 neschimbate, temperatura medie pe timpul iernii era 14-15 grade, în cel mai bun caz. Multe contracte de locațiune neconforme, cu tarife mici, deși au fost multe probleme, inclusiv probleme ce țin de organele de anchetă, care probabil este în desfășurare, dar asta nu voi comenta”, a spus Viorel Bostan.
Ce vedem acum?
„Ce vedem acum? Da, a fost un an destul de complicat de integrare a acestei universități. Am găsit oameni extraordinari. Dintre cele șase facultăți care le avea universitatea au rămas doar două, în urma unei restructurări: Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului și Facultatea de Medicină Veterinară, cu programe de studiu cu formațiuni foarte mici, programe divizate, fără o concordanță între ele. Majoritatea studenților care învățau în fosta Universitate Agrară învățau la drept și economie, care au fost transferați la programele respective din cadrul Facultăților UTM”, a explicat rectorul UTM.
„Am început un program amplu de integrare, inclusiv să le punem la dispoziție toate sistemele noastre informaționale pe care le avem. Astăzi, procesul de studii este conform standardelor înalte organizaționale ale UTM. Au acces atât cadrele didactice cât și studenții fostei Universității Agrare la toată suita de facilități pe care o oferă UTM. Am demarat un program amplu de reparații. În 3 blocuri de studii deja au fost schimbate toate geamurile termopan, peste 600.
Se schimbă integral sistemul de termoficare încât în această iarnă, eu asigur, că toată lumea va avea o temperatură conformă desfășurării studiilor.
Deja e aproape finalizată construcția unei sere din campusul Mircești. Marți, deschidem oficial “Agrotech Arena”, complex de cercetare și dezvoltare a Tehnologiilor Inovaționale în Agricultură, împreună cu partenerii de dezvoltare, unde vor fi prezente marile companii, prestatori de servicii și tehnologii digitale în agricultură, ceea ce va constitui o mai bună corelare cu planurile de studii, ceea ce se predă în sala de curs, cu ceea ce au nevoie agricultorii astăzi, în special în utilizarea tehnologiilor moderne, digitale, automatizări fie că vorbim de agricultori sau zootehnicieni sau medici veterinari, ne informează dl rector.
Am accesat mai multe proiecte care acum sunt în implementare, inclusiv așteptăm răspunsul Băncii Mondiale, unde Medicina veterinară și Agronomia au devenit eligibile pentru finanțare suplimentară.
Vedem transformarea campusului din strada Mircești, acolo unde se afla fosta UASM, într-un HUB inovațional, într-un parc, unde să se întâlnească toți actorii implicați și institutele de cercetare, și partenerii privați și mediul academic, inclusiv și cei care vor iniția viitoarele afaceri în domeniul agriculturii.
Am introdus noi programe de studii, demarând procesul de modernizare a acestora.
În ceea ce privește numărul studenților, dacă anul trecut, 2022, la medicină veterinară au venit 26 de studenți, în acest an avem peste în jur de 50. Din numărul studenților străini: anul trecut pentru prima dată au venit 50 de studenți din Israel, să-și facă studiile, aici, la Chișinău, anul acesta sunt peste 70 de cereri, dar în urma unei situații tensionante din Israel, o parte din ei încă întârzie să vină la studii, dar ne-au confirmat că vor veni, declară dl Bostan.
La Facultatea Științe Agricole, Silvice și ale Mediului anul trecut au venit în total 60 de studenți, la peste 10 programe de studii, atât la zi, cât și la frecvență redusă, anul acesta sunt deja 100+. Dinamica arată bine, dar încă mai sunt multe de făcut. Trebuie să investim în laboratoare, fiindcă astăzi o agricultură performantă nu poate exista fără laboratoare performante. Pregătim o serie de proiecte și de cercetare. Procesul de integrare se desfășoară bine, dar nu înseamnă că noi am câștigat mai mulți bani. În principiu, este nevoie de o finanțare mult mai mare ca universitățile noastre să facă față acelei competiții care există nu atât la nivel regional, dar și european. Competitorii noștri sunt și universitățile mari din UE, România, alte țări, fiindcă piața educațională este o piață foarte dinamică. Republica Moldova astăzi se află într-o zonă gri, din cauza războiului pe care l-a declanșat Rusia în Ucraina, se află într-o zonă de dezvoltare economică slabă, iar acest lucru sigur își are amprenta sa”, a enumerat Viorel Bostan
Despre atragerea tinerilor la studii
„Învățământul dual ne oferă posibilitatea de a avea o relație mult mai strânsă cu companiile. În acest sens, avem două programe de studii: robotică și mecatronică, care se desfășoară perceptual. Ieșind în afara acestui format de învățământ dual, este foarte important ca orice program de studiu să fie ajustat la cerințele mediului de afaceri. În acest sens avem discuții foarte bune cu mai mulți agenți economici și acolo unde acest dialog este deschis și este în ambele direcții, rezultatele se simt.
Exemplul palpabil în acest sens este Asociația Companiilor private din IT. Dialogul inițiat încă din 2012-2013, care la momentul dat s-a finalizat cu centrul Tekwill, primul centru de excelență în domeniul ICT, iar rezultatele le putem vedea deja, fiindcă în anul acesta, doar la specialitățile cu profil IT și comunicații, la Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică, au venit 1200 de studenți, cu 200 mai mult decât anul trecut”, a spus rectorul UTM.
Despre admiterea din acest an și parteneriatele cu industriile
„Referindu-se la admiterea din anul acesta, dl rector a menționat că este una surprinzător de bună, fiindcă am avut o creștere de peste 25 de procente față de cifrele din anul trecut, care tot nu s-au lăsat mai prejos, înmatriculând peste 3000 de studenți, dar ne interesează nu doar domeniu IT, care este unul foarte cerut de către studenți, dar și alte domenii prioritare, fiindcă țara are nevoie de asemenea și de ingineri mecanici, și de proiectanți, și de ingineri constructori, nu doar de arhitecți sau game designeri, subliniază dl rector.
În acest sens, un rol important îl joacă anume acele parteneriate pe care le facem cu industriile respective. Vorbind despre succesele înregistrate de UTM la capitolul parteneriate a menționat colaborarea inițiată de către UTM cu mai mulți agenți economici, structuri guvernamentale din domeniul energetic. Astfel, anul acesta s-a văzut o creștere de 30 % la Facultatea de Energetică și Inginerie Electrică. Grație inclusiv și acelor finanțări, pe care le obținem de la partenerii de dezvoltare, și faptului că energetica a devenit un domeniu cheie, prioritar în RM, în urma crizei declanșate de războiul din Ucraina, astfel lucrurile par să se miște”, a declarat Viorel Bostan.
Despre orientarea profesională și eforturile UTM la acest capitol
„Avem nevoie de o mai bună orientare profesională, în special în gimnazii, apoi și în licee. Noi depunem eforturi considerabile în limita finanțărilor pe care le avem, mergem practic în fiecare liceu, școală, colegiu. Astfel încât să povestim despre oferta educațională de la UTM și în special, să încercăm să convingem copiii să vină în inginerie și nu doar, pentru că UTM este o universitate comprehensivă, avem și domeniul agriculturii, medicină veterinară sau economie.
Cât privește domeniul agricol și medicină veterinară, mă bucură atitudinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în legătură cu proiectelor pe care le înaintează, fiindcă urmează mult mai multe investiții în acest domeniu. Vorbim despre zootehnie și medicină veterinară sau despre învățământul agricol, a remarcat dl Bostan.
În exclusivitate, dl rector a anunțat că urmează în foarte scurt timp ca UTM să primească înapoi, în administrație, 570 de hectare de pământ arabil din raionul Criuleni, pământuri care cândva au aparținut UASM și au fost luate de la această universitate”, a menționat Viorel Bostan.
Despre Institutele de Cercetare absorbite
„În urma reformei UTM a primit prin fuzionare 3 institute de cercetare: Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D.Ghițu”, Institutul de Energetică, Institutul de Microbiologie și Biotehnologie. Întrebat despre modul în care decurg lucrurile aici, dl rector a menționat:
Două dintre aceste institute aveau deja o colaborare frumoasă cu facultățile de profil: Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D.Ghițu”, Institutul de Energetică, care colaborau extrem de bine cu facultățile de profil din cadrul UTM. La moment, cele 3 Institute se află într-o sinergie. Urmărim ca prin această reformă să nu se mai facă diferența dintre un cadru științifico-didactic și un cercetător. De asemenea, și aici au fost demarate lucrări de reparație, creând condiții favorabile. Vom depune eforturi ca echipele de cercetare să devină comune. Între institute și mediul academic să dispară această contrapunere artificială.
Noi trebuie să le transmitem studenților nu doar ce cunoșteam noi sau ce se cunoștea acum 10 ani. Trebuie să le transmitem noile cunoștințe și capacități, pentru ca să genereze cunoaștere”, a concluzionat Viorel Bostan.
A fost redus numărul personalului în urma fuzionării universităților?
„Acele structuri care se dublau sigur că au fost reduse, nu dând oamenii afară, dar oferindu-le posibilitatea să se încadreze în structurile existente în UTM. În luna septembrie, în jur de 80 de cadre didactice de la UASM s-au văzut în rândul titularilor UTM, ce ține de personalul de la Institute, toată lumea s-a regăsit”, a spus rectorul UTM.
Vrem salarii mari, dar trebuie să cerem și performanță.
„Fără elementul de competiție riscăm să fim din nou într-o zonă de confort, în care eu am un salariu, dar nu mi se cere absolut nimic ca să-l justific. Vrem salarii mari, dar trebuie să cerem și performanță.
Nu ne putem imagina un învățământ modern agricol, fără loturile experimentale. În acest context, dl Bostan a mulțumit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare pentru susținere și eforturi întru resuscitarea învățământului agricol. Investim mult pentru a readuce în folosință edificiile care au fost luate de la fosta UASM, a precizat dl rector. Reiterând nobilele sale intenții privind învățământul agricol, în special, dl Bostan declarat: „Niciun metru pătrat din pământul pe care-l are în administrație UTM nu-și va schimba destinația. Va rămâne pentru educație, cercetare, inovare, în orice formă.” Ceea ce nu s-a realizat în anii trecuți în cadrul UASM”, a menționat rectorul UTM.
Ce va însemna pentru învățământul superior de stat aderarea la UE, atât pentru partea didactică, cât și pentru cercetare?
„O universitate și mai bună, și mai modernă, cu mult mai multe oportunități. Faptul că vom intra în acest proces de aderare înseamnă o muncă titanică, care urmează să o facem în continuare, ca să ajustăm cadrul legal, cadrul reglementoriu, pentru a corespunde cerințelor a ceea ce se numește învățământ european. Inclusiv, să luptăm și cu acel stereotip, precum că învățământul superior din RM nu este european ori dacă mergi în UE vei obține o diplomă europeană, ceea ce nu este adevărat. Este un stereotip, pentru că diplomele din RM sunt la fel de valide d.p.d.v. legal și sunt la fel de europene ca și diplomele de la Oxford sau Sorbona. Suntem semnatarii procesului de la Bologna și creditele transferabile, inclusiv cerințele formulate de ANACEC sunt recunoscute și egale pentru toți. Prin inițierea procesului de aderare se deschid foarte multe oportunități, de care noi sigur o să ne bucurăm, dacă vom fi gata să absorbim acele finanțări, să învățăm și de la colegii noștri din România, care au avut această experiență de preaderare. Astfel, s-au deschis foarte multe oportunități, inclusiv de finanțare pentru universitățile din România, care să corespundă standardelor unui învățământ universitar modern, european. De asemenea vom fi eligibili și pentru alte proiecte, nu doar cele Horizon Europe, de care avem deja implementate sau Erasmus+, în care avem o experiență. Vor fi disponibile și finanțări pe partea de infrastructură, pe partea dezvoltarea resurselor umane și sunt convins că la un moment dat nu va fi nicio diferență între învățământul superior sau cercetare în RM și orice alt stat membru al acestei mari familii europene”, a concluzionat Viorel Bostan.
Acest material a fost scris și redactat de echipa UTM. Informațiile prezentate în acest material nu reflectă nici într-un mod opiniile echipei #diez.
