De la începutul perioadei electorale și până în prezent, experții Promo-LEX au înregistrat mai multe încălcări, inclusiv: creșterea numărului de cazuri ce pot fi calificate drept abuz de resurse administrative, neraportarea deplină a cheltuielilor de campanie de către concurenții electorali și utilizarea discursului de ură, care în acest scrutin este interzisă și sancționată (pentru prima dată în istorie).
Situația problematică a alegătorilor din comuna Corjova
MO Promo-LEX atenționează cu privire la situația de excludere din listele electorale a unui număr mare de alegători, care de facto locuiesc în comuna Corjova, însă în actele de identitate au domiciliul stabilit/atribuit în orașul Dubăsari.
„Constatăm că dreptul de vot al cetățenilor Republicii Moldova care domiciliază în comuna Corjova ar putea fi încălcat, dacă aceștia nu vor fi admiși să voteze pe motiv că nu sunt incluși în listele electorale de bază”, menționează experți Promo-LEX.
Totodată, aceștia afirmă că printr-o eventuală neadmitere a unui număr atât de mare de alegători la vot ar putea fi afectată valabilitatea scrutinului și/sau influențate semnificativ rezultatele alegerilor.
Alegeri competitive, cu un număr mare de candidați înregistrați
Observatorii organizației au înregistrat câte cel puțin 15 cazuri de respingere a cererilor de înregistrare a candidaților la funcția de primar și la cea de consilier. În cele mai multe dintre acestea, motivele respingerii au fost:
# interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică;
# numărul insuficient de semnături colectate.
Mai mult, au fost raportate 30 de cazuri de înregistrare a listei de candidați la funcția de consilier cu nerespectarea cotei minime de reprezentare de 40 % pentru ambele sexe, inclusiv un caz de nerespectare a poziționării candidaților după formula minimum patru candidați de același sex la fiecare 10 locuri.
Implicarea funcționarilor publici în campanie și abuz de resurse administrative
În perioada monitorizată a fost constatată și o creștere semnificativă a cazurilor ce pot fi calificate drept abuz de resurse administrative.
De la începerea oficială a campaniei electorale, numărul acestor cazuri s-a majorat de aproape trei ori și a ajuns la cel puțin 43:
# utilizarea autorităților publice în scopul promovării inițiativelor electorale – patru cazuri (Guvernul – Satul European Expres; Comitetul executiv al UTAG, Consiliul Orășenesc Taraclia și Consiliul Raional Orhei – adaos lunar de 1 000 de lei la pensiile mici, promis de Ilan Șor);
# implicarea în activitățile de campanie a persoanelor care dețin funcții publice – 18 cazuri (PAS);
# atribuirea de către candidații electorali a meritelor pentru lucrările/serviciile de uz public efectuate din bani publici – 11 cazuri (șase – PAS, două – PS, două – MAN, unul – LOC);
# organizarea întrunirilor electorale în cadrul instituțiilor publice, cu angajații instituțiilor respective, în timpul orelor de lucru ale acestora – nouă cazuri (cinci – PSRM, două – PAS, unul – CUB și unul – PCRM).
De asemenea, a fost înregistrat un caz cu potențial de corupere a alegătorilor, care se referă la oferirea plicurilor cu bani în cadrul unui eveniment public organizat de guvernatoarea UTAG cu sprijinul Fundației „Miron Șir”.
Totodată, au fost observate cel puțin 14 cazuri de distribuire a publicității electorale cu încălcarea prevederilor legale (șase – PAS, trei – PSRM; două – PSDE; două – PDCM; unul – PR) și șase cazuri în care publicitatea electorală era distribuită concomitent cu cea politică (patru – PAS, unul – PSDE și unul – PSRM).
Cheltuieli neraportate de aproape 1 milion de lei
Experții Promo-LEX afirmă că rapoartele financiare din campanie sunt publicate cu depășirea termenului și în format ce nu corespunde principiului datelor deschise. În plus, potrivit lor, până la lansarea raportului de observare a alegerilor (19 octombrie 2023), pe pagina web a autorității electorale nu a fost publicat nici un raport financiar al candidaților independenți.
În perioada 6-13 octombrie 2023, 14 formațiuni politice au raportat venituri în sumă totală de 14,6 milioane de lei, dintre care 14,1 milioane de lei – mijloace financiare și 555 mii de lei – donații materiale.
79 % din totalul veniturilor declarate au fost raportate de patru partide politice, după cum urmează:
# PAS – 33 %;
# PSRM – 23 %;
# PN – 12 %;
# MAN – 11%. Celorlalte 10 partide politice le revin doar 21 % din veniturile raportate.
Totodată, cele 14 partide politice au raportat cheltuieli în sumă totală de 11 milioane de lei, dintre care 10,5 milioane de lei au fost în bani și 555 mii de lei din donații materiale. Cele mai multe cheltuieli au fost raportate de PAS – 41 %.
MO Promo-LEX informează că în urma monitorizării civice a estimat o sumă totală neraportată la CEC de cel puțin 953 228 de lei pentru activități de campanie desfășurate de 22 de concurenți electorali.
În funcție de destinația cheltuielilor estimate, cele mai multe au fost pentru materialele promoționale – 74 % urmate de recompensele agitatorilor – 12 %.
Incertitudinea aplicării unor restricții a dreptului de a fi ales
În acest scrutin a fost observată și o incertitudine din partea autorităților privind aplicabilitatea interdicției de a ocupa funcții de răspundere, ca urmare a actului de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), rămas definitiv. Această stare de incertitudine a fost creată în raport cu circa 20 de persoane, în privința cărora, prin actul de constatare a ANI, a fost stabilită interdicția de a ocupa funcții elective, însă acestora nu li s-a ridicat mandatul.
În opinia Promo-LEX, această categorie de persoane nu trebuiau admise în scrutinul electoral. În caz contrar, odată cu validarea noului mandat de primar, în rezultatul alegerilor din 5 noiembrie 2023, mandatul de primar anterior încetează și, astfel, intervine, în mod automat, sancțiunea de decădere din dreptul de a mai exercita o funcție publică și/sau o funcție de demnitate publică. Altfel spus, ar urma să fie organizate și desfășurate alegeri locale noi.
„În perioada de observare, Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a Hotărârii Parlamentului din 21 septembrie 2023 privind prelungirea stării de urgență și a Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale din 04 octombrie 2023 prin care s-a decis că în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023 nu vor putea participa anumite categorii de persoane”, se arată în raportul Promo-LEX.
Discursul de ură continuă să fie utilizat în campania electorală
În perioada 29 septembrie – 12 octombrie 2023 au fost identificate cel puțin nouă cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare și alte forme de manifestare a intoleranței. Cele mai multe cazuri au fost identificate pe rețelele de socializare (trei cazuri), presa scrisă și online (trei cazuri).
Deseori, la baza discursurilor de ură au stat următoarele criterii:
# apartenența politică – patru cazuri;
# orientarea sexuală/identitatea de gen –două cazuri;
# sex/gen – două cazuri;
# sănătate – două cazuri.
Astfel, principalele grupuri afectate de acest tip de discurs rămân a fi politicienii (cinci cazuri), persoanele LGBT (două cazuri) și femeile (două cazuri).
Cele nouă cazuri de discurs de ură au fost vizualizate de peste 126 de mii de ori și distribuite de peste 700 de ori.
Potrivit Promo-LEX, actualul scrutin este primul în care folosirea discursului de ură de către competitorii electorali, inclusiv prin intermediul materialelor electorale, este interzisă și sancționată.
Cel de-al treilea Raport al Misiunii de Observare a alegerilor locale generale realizat de MO Promo-LEX acoperă perioada de monitorizare 5-17 octombrie.
