Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând aproximativ două treimi din exporturi (în creștere de la o treime în anul 2000).
În ultimii trei ani, din cauza mai multor crize, economia Republicii Moldova spre finele anului 2022 și-a temperat semnificativ evoluția, fiind înregistrată o descreștere a PIB de circa 5,9 % în termeni reali față de anul precedent, și o valoare nominală de 272,6 miliarde de lei.
Anual în Republica Moldova sunt înregistrate circa 2 000 de întreprinderi noi, în 2021 numărul acestora ajungând la 60 305, fiind în creștere cu circa 6 % față de anul 2019. Ponderea întreprinderilor active este una constantă și constituie aproximativ 64 % din numărul total de întreprinderi înregistrate.
Producția industrială s-a diminuat cu 5,0 % în anul 2022. Conform estimărilor, în anul 2023 economia Republicii Moldova își va reveni treptat, recuperând scăderea din anul precedent, și va fi un an de relansare a activității industriale, prognozându-se o creștere de circa 4-4,5 %.
În anul 2022 exporturile de mărfuri au constituit 4,3 miliarde dolari SUA și s-au majorat cu 38 % față de anul precedent. Majoritatea mărfurilor – 59 %, au fost exportate în țările Uniunii Europene (România, Italia, Germania, Bulgaria, Polonia, Cehia etc.), 24 % către țările CSI (Ucraina, Federația Rusă, Belarus etc. ), iar 17 % către alte țări (Turcia, Elveția, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, etc.).
Evoluția exporturilor în anii 2017-2022, (mil.dolari SUA)
Provocările și oportunitățile antreprenorilor din Moldova
Conform Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității în anii 2023-2027, printre provocările antreprenorilor din țară se numără:
# birocrația excesivă;
# accesul limitat la finanțare;
# lipsa forței de muncă;
# infrastructură slabă și tehnologie învechită;
# economie slab diversificată;
# acces limitat la know-how și servicii de consultanță în afaceri;
# digitalizare limitată;
# acces limitat la piețe de desfacere;
# nivelul redus de implementarea soluțiilor sustenabile, de responsabilitatea socială și bună guvernanță în contextul integrării europene;
# nivelul scăzut al culturii antreprenoriale.
Pe lângă provocările enumerate, antreprenorii din Moldova pot beneficia de mai multe oportunități:
# integrarea europeană oferă oportunități de acces la piețele europene și de dezvoltare a afacerilor în conformitate cu standardele europene. Există oportunități de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltarea afacerilor;
# Moldova are acorduri comerciale cu diverse țări și organizații regionale, ceea ce oferă oportunități pentru exportul de produse și servicii;
# sectorul tehnologic și al inovării are un potențial de creștere în Moldova. Antreprenorii pot aborda domenii precum tehnologia informației, inteligența artificială, tehnologia verde și alte sectoare inovatoare pentru a dezvolta produse și servicii de ultimă generație;
# Moldova are un sector agricol important, oferind oportunități pentru dezvoltarea afacerilor în agricultură, prelucrarea alimentelor și agroturism;
# investițiile în energie solară, eoliană și alte surse de energie verde pot aduce beneficii economice;
# dezvoltarea infrastructurii turistice și a serviciilor de ospitalitate poate atrage turiști și poate crea noi oportunități pentru antreprenori;
# Moldova dispune de un sector IT în creștere și de o forță de muncă calificată în acest domeniu, ceea ce oferă oportunități pentru dezvoltarea de noi produse și servicii inovatoare, precum și pentru exporturile de servicii IT.
Veronica Arpintin, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), precizează că întreprinderile din Republica Moldova vor beneficia nu doar de fonduri de preaderare la UE, dar și de alte programe de susținere: participarea la expoziții, conferințe, posibilitatea de a trimite angajați la instruiri etc.
Acest lucru este la fel de important ca și fondurile. Dacă vinzi un produs, de exemplu mierea, și nu înțelegi cine îl consumă, atunci nu vei avea un produs care să fie relevant intereselor consumatorilor. Este foarte important schimbul de experiență dacă vrei să lucrezi pe o piață nouă. Ceea ce ține de fondurile europene – în colaborare cu delegația UE, care ne ajută foarte mult, vom crea surse informaționale pentru antreprenorii din Republica Moldova.
Veronica Arpintin
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, de comun cu Guvernul Republicii Moldova, au identificat trei priorități strategice:
# îmbunătățirea cadrului de reglementare a mediului de afaceri – acesta are drept scop reducerea birocrației pentru întreprinderi, ceea ce va spori eficiența și flexibilitatea operațiunilor lor;
# facilitarea accesului la finanțare și sporirea competitivității produselor/serviciilor locale, inclusiv pe piețele externe – aceasta va consolida poziția pe piață a întreprinderilor locale și va crește exporturile, contribuind la creșterea economiei naționale;
# promovarea culturii antreprenoriale – aceasta va duce la creșterea numărului de noi întreprinderi înființate, ceea ce va genera noi locuri de muncă.
Conform programului de promovare a antreprenoriatului anunțat de Guvern, unele dintre rezultatele preconizate pentru ÎMM vor fi următoarele:
# mediul de afaceri și cel operațional va fi îmbunătățit cu 10 %;
# numărul total al salariaților se va majora cu 35 000 de persoane;
# numărul întreprinderilor create va fi în creștere cu 20 %;
# creșterea cu 1 % a contribuției sectorului ÎMM la PIB;
# creșterea exportului ÎMM pe piața externă cu 5 % anual.
Concurența și fondurile de preaderare
Veronica Arpintin ne spune că multe companii așteaptă aderarea la UE din motiv că pentru ei acest lucru va însemna o creștere majoră. Vorbim despre companii care sunt competitive, care au un produs bun și nișat.
Totuși, ea menționează că există pe piață percepția de concurență și că este firesc pentru companiile din Republica Moldova să vadă un risc în apariția pe piața locală a produselor din alte țări. Dânsa specifică faptul că acestea sunt procese naturale, pentru că așa unele companii cresc și se dezvoltă, iar altele – nu.
Pentru companiile competitive, care au un produs bun și nișat, lucrul cu o altă țară care are altă legislație este o problemă. Aceste companii ar putea să exporte mai ușor în cazul în care n-ar fi fost barierele respective. În același timp, există și companii unde competitivitatea produselor nu este atât de înaltă. În astfel de situații desigur că apare așa o frică precum că o companie din altă țară va face produsele locale mai puțin competitive. Există riscul că unele companii necompetitive (nu neapărat mici) nu vor face față concurenței globale, dar riscul acesta nu este mare, fiindcă și la moment companiile locale concurează cu cele globale. Probabil riscuri există pentru companii care au de lucrat la aspectul de calitate și cel de exterior al produselor. Este un proces firesc. Întotdeauna apar și dispar companii.
Veronica Arpintin
Veronica Arpintin a ținut să menționeze că 70 % din exportul țării care merge în UE este livrat deja de companiile care sunt competitive. Ea a precizat că după ce Moldova va deveni parte a acestei piețe, nu vom mai avea nevoie de un importator, fiindcă nici nu va fi export, dar va fi schimb de mărfuri.
În ce măsură vor beneficia ÎMMM-urile de fondurile de preaderare?
„Conform legislației europene, fondurile de preaderare vor fi disponibile și pentru companiile din Republica Moldova. Noi acum discutăm despre capacitatea și pregătirea companiilor locale pentru a le absoarbe. Aceste fonduri sunt redirecționare doar pentru investiții și dezvoltare, nu-s destinate pentru acoperirea datoriilor pe care le are o companie la moment. Pentru ca o companie să le acceseze, trebuie să aibă o viziune foarte clară ce vrea să facă cu aceste fonduri”, precizează Veronica Arpintin.
Ea ne mai spune că nu dispune de date în privința mărimii fondurilor, dar analizând și experiența României – care este o țară mai mare și mai dezvoltată decât Republica Moldova –, ce nu a putut absorbi în totalitate aceste fonduri, Veronica Arpintin ne asigură că în Republica Moldova statul se va focaliza pe abilitarea companiilor de a elabora planuri de investiții.
Veronica Arpintin spune că natura acestor fonduri este creată în așa fel încât pentru stat nu-i nevoie să urmărească adițional cum sunt implementate de ÎMMM.
Se prezintă un plan de afaceri, el se analizează. Pot fi angajate și companii europene de consultanță sau alte mecanisme. Aici statul este exclus. Ceea ce protejează aceste investiții este și partea de cofinanțare. Antreprenorul vine cu propria contribuție financiară. Asta pe el îl disciplinează mult mai bine decât orice alt control din partea statului.
Veronica Arpintin
Deficitul de cadre
Secretara de stat a MDED ne spune că pentru a armoniza legislația Moldovei cu acquis-ul comunitar avem nevoie de a modifica și ajustat mai multe acte. În total, preliminar, din spusele dânsei, sunt cel puțin 4 000 de acte.
Ea precizează că una dintre problemele cu care se va confrunta statul este lipsa de capacitate de a face față la cerințele care cresc.
Momentan, în Republica Moldova este deficit de resurse umane. Sunt mai multe locuri de muncă vacante decât persoane. La fel ca și în companiile private, în minister avem un deficit de cadre. Sunt funcții vacante publicate pe pagina ministerului și Guvernului. Totodată, această provocare este și oportunitate pentru a identifica metode noi cum fiecare dintre angajați poate fi mai eficient pentru a atinge obiectivele pe care ni le propunem.
Veronica Arpintin
Dacă avem un deficit de cadre în sistem, de ce să nu implementăm legislația României, care deja a trecut prin acest proces de ajustare a actelor și directivelor? Ei bine, se pare că acest lucru este mai complicat decât pare la prima vedere.
„Nu este posibil așa ceva, oricum trebuie să fie ajustată. Noi, bineînțeles, studiem experiența României, dar totuși lucrurile stau pic altfel – România este mult mai mare, are alte probleme decât cele care sunt în Republica Moldova. Respectiv, să copiem legislația lor și să o implementăm la noi nu-i posibil”, subliniază Veronica Arpintin.
Deficitul de cadre, conform Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității, va fi unul dintre riscurile majore care va afecta rata de absorbție a fondurilor europene. Pentru a remedia această problemă, statul își propune să asigure o gestionare și monitorizare mai bună a fondurilor europene, prin îmbunătățirea proceselor de management al proiectelor și asigurarea transparenței și responsabilității pentru utilizarea acestor fonduri.
În luna octombrie 2023, 54 de antreprenori din Moldova au fost aprobați de ODA pentru finanțare. Aceștia vor primi granturi pentru a investi în dezvoltarea, modernizarea, digitalizarea sau ecologizarea afacerilor. Suportul financiar variază între 200 000 și 600 000 de lei.
Suma totală a finanțării nerambursabile constituie circa 13 milioane lei, resurse acordate din bugetul de stat sau alocate de Uniunea Europeană și Banca Mondială.
Din numărul total de noi beneficiari, 28 activează în mediul rural, iar 26 își desfășoară activitatea în mediul urban. Dintre aceștia, 33 afaceri sunt gestionate de tineri și 19 de femei.
Mihai Nedelciuc, omul de afaceri din raionul Drochia, care deține peste 1 300 de hectare de teren agricol, spune că va accesa un grant pentru a-și digitaliza afacerea.
Proiectul nostru investițional include achiziția unor echipamente și soluții digitale pentru îmbunătățirea eficienței și optimizarea operațiunilor în cadrul întreprinderii, instalarea echipamentelor de monitorizare GPS, digitalizarea stației de combustibil și utilizarea unei platformei Cropwise care este benefică pentru agricultori în aplicarea corectă a produselor fitosanitare
Mihai Nedelciuc
O altă afacere care va accesa finanțare nerambursabilă prin intermediul Programului „Start pentru Tineri” este deținută de Ecaterina Delimarschi. Tânăra a deschis recent o grădiniță particulară cu regim personalizat pentru copiii, iar banii din grant îî va utiliza pentru dotarea bucătăriei și a unei noi grupe cu tehnică, echipamente și mobilier.
De asemenea, în prezent, peste 200 de întreprinderi moldovenești pot beneficia de un program de susținere financiară nerambursabilă din partea Băncii Mondiale.
Proiectul privind Competitivitatea Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii are un buget de 50 de milioane dolari și va fi implementat în perioada 2023-2027.
Din bugetul total al proiectului, urmează a fi acordat suport financiar nerambursabil pentru acoperirea a 50 % din costul serviciilor și echipamentelor, dar nu mai mult de 600 000 de lei per beneficiar.
Sporirea competitivității întreprinderilor moldovenești este unul dintre obiectivele pe care ni le-am propus. Vom depune toate eforturile pentru a-l atinge. O companie dacă nu este competitivă nu poate supraviețui nici pe piaţa internă, nici pe cea externă. De aceea, finanțările oferite de Banca Mondială și de care au nevoie întreprinderile autohtone constituie un foarte bun instrument pentru a creşte nivelul de calitate şi competitivitate. Ajutând peste 200 de companii să înceapă să exporte sau să-și găsească noi piețe de desfacere, vom contribui la creșterea valorii adăugate produse în țară, a veniturilor operatorilor economici și bunăstării populației.
Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării
1,5 miliarde de euro pentru ÎMM-urile din România
Dacă în Republica Moldova avem circa 60 000 de întreprinderi, atunci în România această cifră ajunge la aproximativ 625 000.
În perioada anilor 2016-2020, numărul întreprinderilor active din România au crescut cu 18 %, iar cel al microîntreprinderilor – cu 20,8 %.
Tot în această perioadă, România a beneficiat de un Program Operațional Regional din partea Uniunii Europene, în valoare de 6,86 miliarde de euro. Din această sumă, 1,5 miliarde de euro au fost destinați competitivității Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
Programul avea drept scop să vină cu soluții la principalele provocări cu care se confruntă România în materie de dezvoltare, și anume:
# competitivitatea regională;
# dezvoltarea urbană durabilă;
# economia cu emisii reduse de carbon;
# infrastructura economică și socială la nivel regional și local.
Prioritățile de finanțare a programului care au vizat IMM-urile din România:
# sprijinirea transferului de tehnologie și a adoptării de produse inovatoare la nivelul IMM-urilorîn domeniile aferente specializării inteligente;
# creșterea competitivității IMM-urilor prin orientarea către sectoarele economice cu o creștere ridicată din România.
Efectele preconizate:
# creșterea procentului de IMM-uri inovatoare deschise colaborării reciproce (+ 3,7 %);
# sprijinirea a peste 5 000 de IMM-uri, generând o creștere cu 46 % a productivității muncii în regiunile mai puțin dezvoltate;
# creșterea cu 10 % a ratei de supraviețuire a IMM-urilor.
Acest program este al patrulea de acest gen pentru România de când a devenit stat membru UE.
Acest sprijin le va permite IMM-urilor să reziste pe piață, să depășească cu succes primele etape ale activităţii lor şi le va ajuta apoi să se dezvolte, pentru a putea concura pe piaţa globală.
Spunea despre acest program Vasile Dîncu, la acea vreme fiind viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice în România
Corina Crețu, europarlamentară din România, spune că datorită acestui program România s-a alăturat grupului de state membre care doresc să îmbunătățească mediul de afaceri pentru IMM-uri.
Într-o țară în care IMM-urile reprezintă mai mult de 99 % din numărul total de întreprinderi și care se confruntă cu nevoi serioase de finanțare externă, acest program sprijină întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiții mai bune. De asemenea, această inițiativă le va permite IMM-urilor să fie mai inovatoare și competitive și să se extindă pe piețele regionale, naționale și internaționale.
Corina Crețu, europarlamentară din România
Corina Crețu mai spune că, imediat după deschiderea negocierilor de aderare, Republica Moldova trebuie să pregătească proiecte ca să absoarbă fiecare euro din fondurile de preaderare care vor fi alocate.
Aderarea României la UE a durat 12 ani. Noi am depus cerere de aderare în 1995 și am primit statut de țară candidată în 1997. Iată că în cazul Republicii Moldova această perioadă s-a comprimat la trei luni. Mai sunt lucruri de făcut, mai ales în ceea ce privește lupta împotriva corupției și transformarea legislației. Trebuie ca Parlamentul Republicii Moldova să se alinieze legislației europene. Totuși, munca intensă abia acum începe, pentru că se vor deschide negocierile.
a spus Corina Crețu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova
Această analiză este publicată în cadrul proiectului „Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare” cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene.
