Anual în Republica Moldova sunt înregistrate circa 2 000 de întreprinderi noi, în 2021 numărul acestora ajungând la 60 305. De-a lungul anilor, printre provocările antreprenorilor din țară se numără: birocrația, accesul limitat la finanțare, lipsa forței de muncă, accesul limitat la piețe de desfacere etc. În cadrul acestui interviu, vom afla de la Veronica Arpintin, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), în ce mod aderarea țării la Uniunea Europeană va afecta Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii (ÎMMM) din Moldova și cum să facă față concurenței cu companiile mari din alte țări ce vor ajunge pe piața internă.
Cum aderarea la UE va afecta sectorul ÎMMM din Moldova
Veronica Arpintin spune că aproximativ 99,99 % dintre companiile din Moldova sunt mici și mijlocii, conform definiției UE.
Definiția UE și definiția noastră din Moldova diferă. Pentru UE toate companiile din Moldova, cu câteva excepții, sunt întreprinderi mici și mijlocii. Conform definiției UE, întreprinderea mică sau mijlocie are o cifră anuală de afaceri de până la 50 de milioane de euro. În Republica Moldova doar câteva companii au vânzări mai mari de 50 de milioane de euro. În acest context, probabil, noi vom vorbi despre tot businessul din Republica Moldova, cu excepția companiilor străine transnaționale. Când vorbim despre UE și efectul aderării noi ne referim la tot businessul din Moldova.
Secretara de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării precizează că această lege urmează a fi armonizată.
Conform legii din Republica Moldova, întreprinderile micro sunt cele care realizează o cifră anuală de afaceri de până la 18 milioane de lei, întreprinderile mici au o cifră anuală de afaceri de până la 50 de milioane de lei, iar întreprinderile mijlocii – până la 100 de milioane de lei.
Concurența și fondurile de preaderare
Va fi constrâns businessul mic de către companiile mari?
„Există această percepție pe piață în privința concurenței. Este firesc pentru companiile din Republica Moldova să vadă un risc în apariția pe piața locală a produselor din alte țări. Dar vorbim despre procese care sunt naturale, pentru că unele companii cresc și se dezvoltă, iar altele – nu”, specifică Veronica Arpintin.
Secretara de stat la MDED ne spune că multe companii așteaptă aderarea la UE din motiv că pentru ei acest lucru va însemna o creștere majoră. Vorbim despre companii care sunt competitive, care au un produs bun și nișat.
Totuși, pentru aceste companii lucrul cu o altă țară care are altă legislație este o problemă. Aceste companii ar putea să exporte mai ușor în cazul în care n-ar fi fost barierele respective. În același timp, există și companii unde competitivitatea produselor nu este atât de înaltă. În astfel de situații desigur că apare așa o frică precum că o companie din altă țară va face produsele locale mai puțin competitive. Există riscul că unele companii necompetitive (nu neapărat mici) nu vor face față concurenței globale, dar riscul acesta nu este mare, fiindcă și la moment companiile locale concurează cu cele globale. Probabil riscuri există pentru companii care au de lucrat la aspectul de calitate și cel de exterior al produselor. Este un proces firesc. Întotdeauna apar și dispar companii.
Veronica Arpintin a ținut să menționeze că 70 % din exportul țării care merge în UE este livrat deja de companiile care sunt competitive. Ea a precizat că după ce Moldova va deveni parte a acestei piețe, nu vom mai avea nevoie de un importator, fiindcă nici nu va fi export, dar va fi schimb de mărfuri.
În ce măsură vor beneficia ÎMMM-urile de fondurile de preaderare?
„Conform legislației europene, fondurile de preaderare vor fi disponibile și pentru companiile din Republica Moldova. Noi acum discutăm despre capacitatea și pregătirea companiilor locale pentru a le absoarbe. Aceste fonduri sunt redirecționare doar pentru investiții și dezvoltare, nu-s destinate pentru acoperirea datoriilor pe care le are o companie la moment. Pentru ca o companie să le acceseze, trebuie să aibă o viziune foarte clară ce vrea să facă cu aceste fonduri”, precizează Veronica Arpintin.
Ea ne mai spune că nu dispune de date în privința mărimii fondurilor, dar analizând și experiența României – care este o țară mai mare și mai dezvoltată decât Republica Moldova –, ce nu a putut absorbi în totalitate aceste fonduri, Veronica Arpintin ne asigură că în Republica Moldova statul se va focaliza pe abilitarea companiilor de a elabora planuri de investiții.
Din spusele secretarei de stat, companiile din Republica Moldova vor beneficia nu doar de fonduri, dar și de alte programe de susținere: participarea la expoziții, conferințe, posibilitatea de a trimite angajați la instruiri etc.
Acest lucru este la fel de important ca și fondurile. Dacă vinzi un produs, de exemplu mierea, și nu înțelegi cine îl consumă, atunci nu vei avea un produs care să fie relevant intereselor consumatorilor. Este foarte important schimbul de experiență dacă vrei să lucrezi pe o piață nouă. Ceea ce ține de fondurile europene – în colaborare cu delegația UE, care ne ajută foarte mult, vom crea surse informaționale pentru antreprenorii din Republica Moldova.
Veronica Arpintin precizează că natura acestor fonduri este creată în așa fel încât pentru stat nu-i nevoie să urmărească adițional cum sunt implementate de ÎMMM.
„Se prezintă un plan de afaceri, el se analizează. Pot fi angajate și companii europene de consultanță sau alte mecanisme. Aici statul este exclus. Ceea ce protejează aceste investiții este și partea de cofinanțare. Antreprenorul vine cu propria contribuție financiară. Asta pe el îl disciplinează mult mai bine decât orice alt control din partea statului.”
Armonizarea legislației și deficitul de cadre
Veronica Arpintin ne spune că pentru a armoniza legislația Moldovei cu acquis-ul comunitar avem nevoie de a modifica și ajustat mai multe acte. În total, preliminar, din spusele dânsei, sunt cel puțin 4 000 de acte.
Acesta este setul de acte în toate domeniile, pentru tot Guvernul. În unele cazuri este dificil să divizezi o directivă. Uneori ele sunt interconectate și pot viza mai multe ministere, nu doar unul. Drept exemplu, nu poți spune că dintr-un total de 4 000 de acte, la Ministerul Economiei se vor duce 1 000. Cel mai probabil, noi toți vom lucra la toate.
Statul are o viziune cum armonizarea legislației poate fi făcută. A fost aprobat Programul național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității în anii 2023-2027. Prin acest program, statul va încerca să transforme oportunitățile care sunt oferite de piața globală și cea europeană.
„Aproximativ 70 % din export este destinat pentru piața din UE. Ajustarea la necesitățile pe această piață necesită și transpunerea directivelor. Acest plan este realizat pentru a crește productivitatea companiilor locale. Productivitatea înseamnă ca să producem mai mult cu resurse mai mici. Asta vizează inclusiv și resursele umane. Momentan, în Republica Moldova este deficit de resurse umane. Sunt mai multe locuri de muncă vacante decât persoane. La fel ca și în companiile private, în minister avem un deficit de cadre. Sunt funcții vacante publicate pe pagina ministerului și Guvernului. Una dintre problemele cu care ne vom confrunta este lipsa de capacitate de a face față la cerințele care cresc. Totodată, această provocare este și oportunitate pentru a identifica metode noi cum fiecare dintre angajați poate fi mai eficient pentru a atinge obiectivele pe care ni le propunem”, subliniază Veronica Arpintin.
Dânsa specifică faptul că lucrul de transpunere a directivelor nu numai că este important, dar e indispensabil.
În ce constă armonizarea legislației?
Există directivele UE, care nu-s legi, dar sunt niște forme de ghidare ce trebuie să fie transpuse în legislația locală. Dacă conform legislației europene ÎMMM sunt cele care au volum de vânzări de până la 50 de milioane de euro, dar conform legislației Republicii Moldova această cifră este mult mai mică, pentru armonizarea legislației noi vom trebui să armonizăm propria legislație ca să fie aliniată cu cea din UE. Când directiva se transpune, acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova trebuie să o adopte într-o proporție de 100 %. Directiva este o direcție, dar noi trebuie să ne aliniem și să fim cât mai aproape de legislația sau ideea care stă în spatele acesteia.
Veronica Arpintin menționează că la acest capitol Guvernul are suport și ghidare din partea Uniunii Europene. „Anul acesta am lucrat la legea concurenței, care este una dintre cele mai importante pentru ca economia de piață să funcționeze. Această lege asigură reguli egale pentru toți. Ea mai minimizează riscul monopolului din partea companiilor mari. Această lege nu-i deloc ușoară și fără consultații cu colegii din UE n-am putea face un lucru calitativ.”
Am vrut să aflăm care sunt principalele domenii în care va fi necesară armonizarea legislației cu standardele UE pentru ÎMMM, iar răspunsul a fost unul cât se poate de simplu – în toate.
De ce nu implementăm legislația existentă din România la noi?
„Nu este posibil așa ceva, oricum trebuie să fie ajustată. Noi, bineînțeles, studiem experiența României, dar totuși lucrurile stau pic altfel – România este mult mai mare, are alte probleme decât cele care sunt în Republica Moldova. Respectiv, să copiem legislația lor și să o implementăm la noi, nu-i posibil.”
Cum producătorii locali să ajungă la standardele de calitate din UE
În pofida faptului că noi credem că în UE sunt standarde foarte stricte, ele sunt pur și simplu diferite. De exemplu, dacă ești un producător mic și ai crescut anul acesta căpșuni și vrei să faci magiun, iar anul viitor vei face din piersici, atunci în UE trebuie să corespunzi anumitor standarde minime și vei putea vinde acest produs, responsabilitatea este doar pe tine. Problema în Republica Moldova, la care noi lucrăm acum împreună cu Ministerul Agriculturii, este același standard atât pentru o companie mare, cât și pentru un producător mic.
Veronica Arpintin spune că acesta și este motivul de ce în Republica Moldova nu se dezvoltă grădinițele private, spre exemplu. Ea precizează că cerințele sunt încă de pe timpul Uniunii Sovietice – spațiul mare, teritoriul mare etc.
„Dacă le îndeplinești, atunci practic nimeni nu-și va permite să achite costul plasării copilului într-o astfel de grădiniță. Acum lucrăm la simplificarea acestor proceduri. Vă mai dau un exemplu: importul uleiului de palmier sau anumitor aditivi alimentari în UE este limitat sau chiar restricționat. În același timp, la noi standardele de sănătate și de securitate sunt mai mici. Asta înseamnă că noi permitem ca în untul nostru să fie mult ulei de palmier. Drept urmare, n-ar fi posibil ca anumite produse de la noi în care sunt folosiți acești aditivi să fie exportate în UE. Noi facem acest lucru ca stat pentru că suntem săraci.”
Veronica Arpintin, secretara de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării precizează că trebuie de găsit o balanță între simplificarea procedurilor pentru antreprenorii mici și elaborarea poziției statului în ceea ce ține de anumite produse. De exemplu, dacă produsul poate să provoace daune populației, el trebuie să fie interzis pe piață.
Această analiză este publicată în cadrul proiectului „Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare” cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene.
