Deficit de cadre didactice și scăderea numărului studenților

În Republica Moldova anul de studii 2023/2024 a început cu un deficit de 2041 de cadre didactice. Ministerul Educației se confruntă cu o criză acută de educatori, conducători muzicali, profesori de matematică, fizică, limba și literatura română, istorie, limba franceză, limba engleză etc. 

Mai mult ca atât, numărul demisiilor cadrelor didactice tinere care pleacă din sistem se află în creștere. Dacă în 2021 au fost înregistrate opt cazuri, atunci în 2022 erau 23. Motivul de bază al demisiilor (în 60 % dintre cazuri) este plecarea la muncă peste hotare. 

La începutul acestui an de învățământ în Republica Moldova activau 1 329 de instituții de învățământ (primar, secundar, profesional tehnic și superior) în care își fac studiile 437 000 de elevi și studenți și își desfășoară activitatea 33 815 cadre didactice.

În ultimii șapte ani, numărul cadrelor didactice se află în permanentă scădere. De la 38 000 în 2016 la 33 000 în 2022.

Ministrul educației precizează că deficitul de cadre din sistemul educațional va putea fi soluționat pe termen scurt dacă profesorii vor urma cursuri de recalificare profesională ca să poată preda și a doua disciplină.

Acest lucru înseamnă cu după urmarea unui curs de un an sau un an și jumătate, profesorii de la o anumită disciplină vor putea preda și a doua disciplină. Asta va acoperi necesitatea pe termen scurt. Pe termen mediu, în afara identificării și convingerii tinerilor specialiști de a veni în sistem, nu există o soluție pentru deficit.

În anul 2022, câștigul salarial mediu lunar brut în învățământ a fost de 8 417 lei, ceea ce reprezintă 79,9 % față de salariul mediu brut pe economie în același an (10 529 de lei).

Pentru comparație, în România, în anul 2022, salariul mediu lunar brut în învățământ a fost de aproximativ 6 700 de RONI (26 000 de lei), la nivel cu salariul pe economie.

Dan Perciun a precizat că pentru anul 2025 Ministerul Educației va încerca să facă un efort financiar mai mare pentru a identifica resurse care să ajute la creșterea semnificativă a salariilor în domeniul educației.

„Vom pune accent mai mare pe finanțarea universităților care reușesc să convingă cei mai buni absolvenți să rămână în țară și care vor face eforturi adiționale pentru a atrage studenții străini. De asemenea, vom aloca anul viitor mai multe resurse pentru învățământul superior, inclusiv pentru majorări salariale. Profesorii universitari sunt plătiți deseori sub sau la nivelul profesorilor din învățământul general, ceea ce vorbește despre dezechilibrul în modul în care e construită grila salarială în sistem. Vom aloca resurse ca acest lucru să se schimbe”, precizează ministrul educației.

Totodată, și numărul studenților care își continuă studiile în instituțiile de învățământ superior din țară se află în descreștere.

Noul ministru al educației, Dan Perciun, spune că această tendință va depinde foarte mult de viteza cu care ne îndreptăm spre integrarea în Uniunea Europeană și de fondurile de preaderare pe care le vom primi pentru modernizarea universităților.

La ora actuală, conform statisticilor prezentate de către partea română, în universitățile din România se află la studii circa 12 000 de cetățeni ai Republicii Moldova.

Fosta ministră a educației din România, Ecaterina Andronescu, ne spune că a realizat un studiu acum câțiva ani în urmă și a constatat că studenții din Republica Moldova care termină studiile în România nu se mai întorc în țară.

Foarte mulți pleacă după ce își termină studiile în România. Pleacă din țară, iar România se află în situația că nu are specialiștii pe care i-a format. E foarte greu să diminuezi acest fenomen ca prezență, decât doar prin creșterile salariale care să-l motiveze pe tânăr să rămână în țara în care a învățat. Acest lucru se întâmplă și cu cei care vin din Republica Moldova să învețe în România. Acum vreo șase-opt ani am încercat să evaluez care este soarta celor care vin în România, primesc burse de la statul român și termină studiile în România. Ideea a fost să se întoarcă acasă, în Republica Moldova. Se întorc doar 7 % după evaluările mele de acum câțiva ani. Mai rămân circa 14 % în România, iar restul pleacă toți în occident.

precizează Ecaterina Andronescu

În total, în țările din Uniunea Europeană învață circa 15 000 de studenți moldoveni. Potrivit datelor din 2020, 5,56 % dintre studenți aleg să-și facă studiile în Germania, ceea ce constituie aproximativ 800 de persoane. Alți 345 de studenți moldoveni au ales Franța (2,39 %) și aproximativ 325 de studenți își fac studiile în Bulgaria (2,25 %). Printre destinațiile academice preferate de cetățenii moldoveni pot fi găsite și Danemarca, Italia, Cehia sau Austria.

Din cei 56 800 de studenți pe care îi are astăzi Republica Moldova, circa 5 400 sunt străini.

Ce a făcut România pentru a atrage tinerii specialiști în domeniu?

„În primul rând, universitățile, în marea lor majoritate, au reținut în învățământ printre cei mai buni absolvenți. La Universitatea Politehnica din București am avut o hotărâre a senatului care stabilea foarte clar că nimeni nu poate candida pentru un post de asistent universitar dacă nu are media 9,50 rezultată din licență și masterat. Asta ne-a ajutat foarte mult să menținem sus pretențiile și exigențele noastre pentru cadrele didactice. În mare parte, toate universitățile au făcut acest lucru.   

Drept urmare, deficitul de cadre didactice în România îl simt mai mult în învățământul preuniversitar, unde salariile au fost și mai mici, n-au avut acces la proiecte, și atunci desigur că nu s-au îndreptat cei mai mulți tineri specialiști spre învățământul preuniversitar. Soluția e simplă – salariile decente”, spune fosta ministră a educației din România, Ecaterina Andronescu.

Cu toate acestea, din ceea ce ne spune și ministrul educației din Republica Moldova, Dan Perciun, dacă privim scorurile PISA, noi fiind o țară cu resurse financiare mult mai modeste, reușim să concurăm cu țări precum România, Bulgaria sau cu alte țări din regiune care sunt membre UE, care au cu totul alte resurse.

Conform rezultatelor, Republica Moldova este una dintre cele 16 țări care, în evaluarea PISA 2018, au reușit performanța de a nu descrește punctajele medii la nici unul dintre domeniile evaluate, comparativ cu ciclurile anterioare de participare. Totodată, Moldova este una dintre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a rezultatelor la fiecare domeniu și la fiecare ciclu de participare.

În cadrul PISA 2018, Republica Moldova a înregistrat un punctaj mediu de 424 de puncte. Astfel, performanțele Republicii Moldova în anul 2018 sunt similare cu cele înregistrate de România, Bulgaria, Montenegro, Chile sau Uruguay. Țările lider în Programul PISA 2018 sunt Singapore, Japonia și Estonia.

PISA reprezintă un program de evaluare internațional, lansat în anul 1997 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale, iar prima testare a avut loc în anul 2000.

Cum ne poate ajuta UE?

Dan Perciun spune că aici sunt două aspecte:
#1. asistența tehnică, care ține de schimbări la nivelul legilor, hotărârilor de guvern etc.;
#2. resurse care pot fi puse la dispoziția țării prin fondurile de preaderare, în special pentru infrastructură, consolidarea capacităților, dezvoltarea și formarea resurselor umane.

„În al doilea aspect este vorba despre resurse financiare puse la dispoziție de UE pentru a crește calitatea educației. Urmează să vedem câte resurse financiare vor fi puse la dispoziție, în ce volum și cât de rapid. Aceste lucruri se vor clarifica după deschiderea negocierilor”, a spus ministrul.

El precizează că mărimea fondurilor de preaderare încă nu se cunoaște.

Bugetul UE pentru anii 2023-2027 a fost deja aprobat, înainte ca noi să obținem statutul de țară candidată. Respectiv, la acea etapă când s-a aprobat bugetul n-au fost alocate fonduri separate pentru aceste direcții și UE este inclusiv într-un proces de identificare a resurselor care pot fi puse la dispoziția acestor țări [Republica Moldova și Ucraina] din anumite economii, rezerve, fonduri adiționale etc.

Pașii pe care să-i întreprindem pentru ca educația să corespundă standardelor din UE

Din spusele ministrului educației, cel mai important pas pe care trebuie să-l facem este uniformizarea legislației Republicii Moldova pe segmentul educației cu standardele europene.

„Acest lucru se va întâmpla. Acum se lucrează la definitivarea angajamentelor pe care o să le avem pentru următoarea perioadă, până în 2030, și selectarea directivelor europene în legislația țării care urmează să fie uniformizată”, spune Dan Perciun.

Acesta a precizat că, în raportul de evaluare făcut de Comisia Europeană, educația este unul dintre sectoarele unde noi stăm cel mai bine din punct de vedere legislativ: „Pe partea asta, lucrurile arată optimist”.

Aici am inițiat discuții cu Ministerul Educației din România, urmând să beneficiem și de suportul lor pe partea tehnică și să vedem care a fost experiența lor de transpunere a acquis-ului comunitar. Asta ține de partea legislativă. Ceea ce ține de partea de standarde, așteptăm cu nerăbdare deschiderea negocierilor și fondurile de preaderare. O bună parte dintre aceste fonduri sperăm că vor merge inclusiv pentru înnoirea infrastructurii și creșterea calității educaționale.

Conform raportului de evaluare al Comisiei Europene pe marginea cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Moldova a atins un anumit nivel de pregătire în domeniul educației și culturii.

Sistemul educațional din Moldova este în linii mari aliniat la obiectivele UE. Accesibilitatea și incluziune a educației și formării rămân o problemă, la fel ca și calitatea educației. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a corela mai bine oferta de educație și formare profesională cu nevoile pieței muncii. Decalajele regionale afectează ratele de participare. Moldova este în mare măsură aliniată la obiectivele UE în materie de politică pentru tineret. Republica Moldova nu a ratificat Convenția UNESCO cu privire la protecția și promovarea diversității expresiilor culturale.

Se arată în raportul Comisiei Europene

L-am întrebat pe ministru în câți ani educația din Moldova va putea fi comparată cu cea din UE, iar el ne-a spus că acum nu se poate lansa cu pronosticuri, dar crede că asta se va întâmpla mai repede odată ce ne vom integra în Uniunea Europeană.

Școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană

De-a lungul anilor, organizarea careurilor solemne în școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană devenea o adevărată provocare pentru conducătorii instituțiilor de învățământ. Careurile erau supravegheate de către așa-numiții „miliționeri” îmbrăcați în civil, care, din spusele directoarei Gimnaziului „Constantin Sucitu” din Corjova, intrau pe teritoriul instituției de învățământ cu pistolul ascuns. Acești „oaspeți din umbră” aveau misiunea să se asigure ca elevii și profesorii să nu intoneze imnul Republicii Moldova și să nu arboreze drapelul țării în incinta instituției de învățământ. Astfel de școli care rămân a fi supravegheate și astăzi de către așa-numitele autorități de la Tiraspol sunt opt la număr.

Problema celor opt școli cu predare în limba română se trage încă de la începutul anilor ’90, când regimul separatist de la Tiraspol a interzis utilizarea alfabetului latin și a cerut școlilor care aparțin „statelor străine” să se înregistreze în Stânga Nistrului. Cele opt instituții au refuzat să se conformeze.

Este vorba despre următoarele instituții de învățământ:
# Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din orașul Grigoriopol, refugiat în satul Doroțcaia, raionul Dubăsari;
# Liceul Teoretic „Evrika”, orașul Râbnița;
# Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun”, orașul Tighina;
# Gimnaziul Roghi (satele Corjova și Măhala), raionul Dubăsari;
# Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, orașul Dubăsari, refugiat în comuna Corjova, raionul Dubăsari;
# Gimnaziul Corjova, redenumit în Constantin Sucitu;
# Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, orașul Tiraspol;
# Gimnaziul-internat pentru copii orfani din Tighina.

În ultimii ani în instituțiile de învățământ menționate mai sus se atestă o creștere a numărului de elevi care își fac studiile în ele. În anul de studii 2022/2023, au fost înregistrați 1 677 de elevi, comparativ cu 1 650 în anul 2021, 1 573 de elevi în anul 2020 sau 1 547 de elevi în anul 2019.

În cadrul unui interviu cu Oleg Serebrian, viceprim-ministru pentru reintegrare, acesta ne-a spus că nu se va renunța la teritoriul din stânga Nistrului dacă se va pune această condiție în vederea aderării Moldovei la Uniunea Europeană.

Pe cei care susțin că regiunea respectivă ar trebui să-și obțină independența îi indemn să meargă o zi la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol și să discute cu părinții, cu copiii, cu profesorii care rezistă timp de 30 de ani în împrejurări foarte vitrege păstrând drapelul românesc, păstrând valori care sunt autentice românești într-un mediu foarte ostil în această regiune. Trebuie să trădăm acești mii de oameni? Nu este vorba de 100 de oameni, dar și 100 de oameni în asemenea condiții este o lașitate să-i trădezi. Nu vom renunța în niciun caz la acest teritoriu, mai ales că sunt condiții favorabile în momentul de față pentru a ajunge la un proces de reintegrare a țării.

explică vicepremierul

El a precizat că din cadrul Biroului Politici Reintegrare sunt prevăzute programe de sprijin financiar în fiecare an pentru aceste școli.

Una dintre cele mai grave probleme ale celor opt instituții de învățământ este infrastructura școlară. Clădirile ce aparțineau școlilor au fost confiscate ilegal de către administrația de la Tiraspol. Această situație a determinat instituțiile de învățământ să identifice spații alternative. Totuși, sediile actuale sunt inadecvate pentru desfășurarea procesului educațional, făcându-i pe elevi și profesori să se confrunte cu dificultăți precum lipsa laboratoarelor specializate, săli de clasă mici și absența facilităților esențiale, precum cantine și săli de sport.

În luna septembrie 2022, autoritățile de la Chișinău au anunțat că își exprimă interesul de a deschide/reorganiza și alte instituții de învățământ în regiunea transnistreană pentru a „diversifica oferta educațională” pe malul stâng al Nistrului și în municipiul Tighina.

Ajutorul UE pentru România

Educația necesită resurse financiare, și vorbim de resurse financiare semnificative. România a primit de la aderare și până în prezent aproximativ 70 de miliarde de euro din finanțări europene. 

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, Produsul Intern Brut (PIB) al țării a crescut vertiginos în următorii ani. De la 11 406 RONI pe cap de locuitor în 2004, la 20 384 RONI în 2007, iar în 2021 a atins valoarea de 61 553 RONI, spune Ciprian Iftimoaei, lector asociat la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

În 2006, PIB României era de 122 de miliarde de dolari. În 2023, valoarea acestuia este de aproximativ 328 de miliarde de dolari. 

În același timp, PIB al Republicii Moldova este semnificativ mai mic decât cel al României, estimându-se în 2023 la aproximativ 14 miliarde de dolari. 

Deși s-ar părea că România alocă mai puțin pentru educație din PIB-ul său (3,2 % în 2023) decât Republica Moldova, care alocă anual pentru sistemul de învățământ 5-6 % din PIB, în realitate lucrurile stau altfel. 3,2 % din PIB-ul României sunt 10,5 miliarde de dolari, iar 6 % din PIB-ul Republicii Moldova sunt aproximativ 840 de milioane de dolari – de zece ori mai puțin. 

Precizăm că dacă în Republica Moldova își fac studiile 437 000 de elevi și studenți, atunci în România sunt 3,47 milioane de elevi şi studenţi. 

De asemenea, începând cu luna septembrie 2023, elevii din România primesc burse școlare între 300 și 3 000 de RONI pe lună. 

Ecaterina Andronescu, fostă ministră a educației în România ne spune că odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, cele mai importante schimbări în domeniul învățământului au rezultat datorită mijloacelor financiare primite. 

Am putut face schimbul de bune practici cu universitățile din vest și să povestim cum se face și ce se face în educație la noi. În același timp, am înțeles și noi exact unde stăm la capitolul educației – dacă suntem departe de UE sau nu. Tot timpul ne-am racordat la ceea ce este modern în tehnologiile și modalitățile de predare.

Dânsa spune că o schimbare esențială și binevenită pentru sistemul educațional din România a fost trecerea la sistemul de la Bologna, care a constat în reducerea anilor de studiu în cadrul învățământului universitar de la patru la trei ani. El a început să funcționeze în anul 2005 și continuă până în prezent. Acesta este văzut ca o punte de legă­tură între învățămân­tul românesc și cel euro­pean, mergând pe aceleași nive­luri de studii universitare: licență, masterat, doctorat.

România fiind stat membru al UE beneficiază de fonduri europene inclusiv în educație. În perioada 2014-2020 a beneficiat de 3,3 miliarde de euro pentru dezvoltarea și transformarea sistemului educaţional românesc.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene din România, Adrian Câciu, a declarat că fondurile europene pe care România le are la dispoziţie în perioada imediat următoare în domeniul educaţiei depășesc 5 miliarde de euro.

Soluția pentru tineri – profesiile viitorului

Ecaterina Andronescu menționează că ar fi potrivit să existe o lege, potrivit căreia universitățile să-și modernizeze programele de învățământ în așa fel încât să le orienteze spre profesiilor viitorului. 

Există date conform cărora până în anul 2030, 50 % din actualele joburi vor dispărea. Dacă astăzi noi școlim tinerii în joburi care dispar, atunci ce facem pentru ei ca să se adapteze la situația nouă cu care la sigur se vor confrunta? Să fie prin lege ca universitățile să-și schimbe programele către profesiile viitorului.

menționează Ecaterina Andronescu

De această părere este și ministrul educației din Republica Moldova, Dan Perciun, care spune că anul trecut au fost lansate câteva specialități noi, profesii ale viitorului – game design, animație și multimedia –, în patru universități de stat din Moldova. 

Sperăm că aceste profesii ale viitorului vor crește atractivitatea studiilor în Moldova. Din ce vedem până acum se dovedesc a fi foarte populare. Numărul celor care au intrat la contracte este de cinci ori mai mare decât a celor care au intrat la buget. Asta înseamnă că oamenii au fost gata inclusiv să achite pentru ca să facă aceste studii în Republica Moldova. Din acest motiv, toate aceste eforturi sperăm că vor crește atractivitatea studiilor în țara noastră.

precizează Dan Perciun, ministrul educației din Republica Moldova