Pașii pe care să-i întreprindem pentru ca educația să corespundă standardelor din UE

Din spusele ministrului educației, cel mai important pas pe care trebuie să-l facem este uniformizarea legislației Republicii Moldova pe segmentul educației cu standardele europene.

„Acest lucru se va întâmpla. Acum se lucrează la definitivarea angajamentelor pe care o să le avem pentru următoarea perioadă, până în 2030, și selectarea directivelor europene în legislația țării care urmează să fie uniformizată”, spune Dan Perciun.

Acesta a precizat că, în raportul de evaluare făcut de Comisia Europeană, educația este unul dintre sectoarele unde noi stăm cel mai bine din punct de vedere legislativ: „Pe partea asta, lucrurile arată optimist”.

Aici am inițiat discuții cu Ministerul Educației din România, urmând să beneficiem și de suportul lor pe partea tehnică și să vedem care a fost experiența lor de transpunere a acquis-ului comunitar. Asta ține de partea legislativă. Ceea ce ține de partea de standarde, așteptăm cu nerăbdare deschiderea negocierilor și fondurile de preaderare. O bună parte dintre aceste fonduri sperăm că vor merge inclusiv pentru înnoirea infrastructurii și creșterea calității educaționale.

Cum ne poate ajuta UE?

Dan Perciun spune că aici sunt două aspecte:
#1. asistența tehnică, care ține de schimbări la nivelul legilor, hotărârilor de guvern etc.;
#2. resurse care pot fi puse la dispoziția țării prin fondurile de preaderare, în special pentru infrastructură, consolidarea capacităților, dezvoltarea și formarea resurselor umane.

„În al doilea aspect este vorba despre resurse financiare puse la dispoziție de UE pentru a crește calitatea educației. Urmează să vedem câte resurse financiare vor fi puse la dispoziție, în ce volum și cât de rapid. Aceste lucruri se vor clarifica după deschiderea negocierilor”, a spus ministrul.

Care va fi mărimea fondurilor de preaderare?

Încă nu se cunoaște. Mai cu seamă că bugetul UE pentru anii 2023-2027 a fost deja aprobat, înainte ca noi să obținem statutul de țară candidată. Respectiv, la acea etapă când s-a aprobat bugetul n-au fost alocate fonduri separate pentru aceste direcții și UE este inclusiv într-un proces de identificare a resurselor care pot fi puse la dispoziția acestor țări [Republica Moldova și Ucraina] din anumite economii, rezerve, fonduri adiționale etc.

În Republica Moldova, anul de studii 2023/2024 a început cu un deficit de 2041 de cadre didactice, iar cel mai mare număr de posturi vacante se atestă în municipiile Chișinău și Comrat, precum și în raioanele din centrul țării. O criză acută de cadre didactice se atestă la disciplinele matematică, fizică, limba și literatura română etc.

Numărul cadrelor tinere care demisionează în primii trei ani după ce au început să activeze este în creștere. Dacă în 2021 erau opt, atunci în 2022 erau deja 23. Motivul demisiilor – plecarea la muncă peste hotare.

Cum să motivăm studenții de la pedagogie să rămână în sistem și să nu plece peste hotare?

Până la final de an, vom avea un răspuns mai clar la capitolul ce putem oferi după ce expiră cei trei sau cinci ani de indemnizație. Trebuie să-i convingem să rămână în sistem pe o durată mai lungă. Acum este important să-i atragem la pedagogie și după absolvire să-i convingem să meargă în instituțiile de învățământ. Acest lucru ține și de anumite beneficii financiare, ține și de prestigiul profesiei și de debirocratizarea sistemului. Excesul de hârtie și procedurile birocratice sunt des invocate de tinerii specialiști.

Dan Perciun a precizat că pentru anul 2025 Ministerul Educației va încerca să facă un efort financiar mai mare pentru a identifica resurse care să ajute la creșterea semnificativă a salariilor în domeniul educației.

„Vom pune accent mai mare pe finanțarea universităților care reușesc să convingă cei mai buni absolvenți să rămână în țară și care vor face eforturi adiționale pentru a atrage studenții străini. De asemenea, vom aloca anul viitor mai multe resurse pentru învățământul superior, inclusiv pentru majorări salariale. Profesorii universitari sunt plătiți deseori sub sau la nivelul profesorilor din învățământul general, ceea ce vorbește despre dezechilibrul în modul în care e construită grila salarială în sistem. Vom aloca resurse ca acest lucru să se schimbe”, precizează ministrul educației.

Ce facem dacă nu vom mai avea cadre în sistem?

Soluția pe termen scurt propusă de ministrul educației sunt recalificările. „Acest lucru înseamnă cu după urmarea unui curs de un an sau un an și jumătate, profesorii de la o anumită disciplină vor putea preda și a doua disciplină. Asta va acoperi necesitatea pe termen scurt. Pe termen mediu, în afara identificării și convingerii tinerilor specialiști de a veni în sistem, nu există o soluție pentru deficit.”

Dan Perciun spune că deficitul de cadre didactice este un fenomen întâlnit în toate țările, iar România nu este o excepție în acest sens: „La ei tot nu există rezerve de cadre didactice care să poată veni la noi”.

În câți ani educația din Moldova va putea fi comparată cu cea din UE?

„Nu mă lansez să fac pronosticuri. Cred că asta se va întâmpla mai repede odată ce ne vom integra în Uniunea Europeană. În același timp, nu vreau să fim totdeauna doar critici în adresa lucrurilor care se întâmplă în Republica Moldova, fiindcă dacă privim scorurile PISA, noi fiind o țară cu resurse financiare mult mai modeste, reușim să concurăm cu țări precum România, Bulgaria sau cu alte țări din regiune care sunt membre UE, care au cu totul alte resurse”, conchide Dan Perciun, ministrul educației.