Clădirea Muzeului Ținutului Edineț și clădirea uneia dintre secțiile acestuia, „Artă populară”, au fost construite în anii 1922-1924, de către familia evreilor Șmil și Hova Loibman. Ulterior, una dintre ele a fost folosită de Societatea evreiască în calitate de spital, iar cealaltă – ca sinagogă. În perioada sovietică, un edificiu a servit drept spațiu pentru efectuarea de proceduri stomatologice, iar celălalt a reprezentat Policlinica Raională. În 1975, în cel din urmă a fost fondat muzeul.
Potrivit reprezentanților muzeului, în data de 17 septembrie 1975, Ministerul Culturii a emis ordinul de înființare a Muzeului Ținutului din orașul Edineț. Astfel, câțiva ani mai târziu, în 1982, a fost inaugurată prima expoziție staționară de istorie și etnografie cu un patrimoniu de 10 000 de piese.
În anul 1984, a fost deschisă secția „Natură”, iar un an mai târziu a fost deschisă și Galeria de tablouri. Ultima a fost inaugurată secția „Artă Populară”, în data de 15 ianuarie 1993.
Actualmente, muzeul cuprinde circa 27 200 de exponate divizate în trei secții:
# „Istorie”;
# „Natură”;
# „Artă populară”.
Fiecare dintre ele include patru săli, doar secția „Istorie” cuprinde cinci, ultima fiind destinată expozițiilor temporare și diferitelor activități.
Secția „Istorie”
# Sala „Preistorie” cuprinde trei vitrine cu exponate arheologice din paleolitic, eneolitic, din epoca bronzului și epoca romană, o hartă a siturilor arheologice din raion, un tumul și o peșteră improvizată cu două personaje (o femeie și un bărbat) de neanderthalieni.
# În sala cu numărul 2 se găsesc exponate din epoca medievală și o copie a Gramotei lui Alexandru cel Bun, care datează din anul 1431, piese de valoare din epoca modernă – documente, fotografii, monete și bancnote –, dar și din epoca contemporană – fotografii realizate în Edineț și fotografii ale personalităților remarcabile din raion.
# Sala cu numărul 3 include exponate din epoca contemporană (perioada sovietică), piese reprezentative din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, documente și fotografii ale participanților războiului de pe Nistru și ai celui din Afganistan, dar și de la lichidarea consecințelor de la Cernobâl.
# Sala cu numărul 4 cuprinde o expoziție dedicată deportărilor staliniste, cu genericul „În Siberia de gheață frige lacrima pe față”.
# Sala cu numărul 5 este destinată expozițiilor temporare.
Secția „Natură”
# Sala „Bogățiile subpământene” – lemn petrificat din rămășițe de faună marină, moluște petrificate, dinte molar de taur găsit în nordul republicii (vechi de circa 400 000 de ani) și altele.
# Sala „Fenologia raionului Edineț” include patru semidiorame care redau dezvoltarea sezonieră a reprezentaților florei și faunei, întâlniți pe teritoriul raionului, și ierbarul plantelor introduse în Cartea Roșie.
# Sala „Ocrotirea naturii”. Pe fundalul fotopanoramei „Lacul lebedelor” stau lebăda albă cucuiată și lebăda neagră introdusă în Cartea Roșie. Totodată, aici pot fi găsite monumentele naturii ocrotite de stat și un exemplar al Cărții Roșii a Republicii Moldova.
# Sala „Flora și fauna prezentă pe teritoriul raionului Edineț” cuprinde două complexe expoziționale: ungherașul zoologic și ungherașul pădurii cu reprezentanți ai florei și faunei sub formă de ierbare. În plus, aici mai poate fi văzută și clasa insectelor, a amfibienilor, a reptilelor și a păsărilor, dar și câteva mumii: mistreț, vulpe, iepure de câmp, pisică sălbatică, dihor, fazan, șoim de iarnă, pițigoi și botgros.
Secția „Arta populară”
# Sala „Meșteșuguri populare bărbătești” – cioplitul în piatră, scuptarea lemnului, prelucrarea lutului, confecționarea obiectelor din metal și tăieturi în tinechea.
# Sala „Meșteșuguri populare femeiești” este reprezentată printr-o gamă vastă de țesături și anume: scoarțe, covoare, lăicere, păretare, țoluri. Totodată, aici pot fi găsite mai multe unelte și scule folosite la prelucrarea lânii, a cânepei, a inului, dar și alte exponate, precum: fețe de masă, ștergare, zolnice, mâneștergură și prosoape tradiționale pentru ritualuri, cu diverse ornamente și motive specifice zonei de nord. De asemenea, în această sală există și un sunduc foarte vechi, și o sofcă cu „Zestrea Miresei”.
# Sala „Port popular și broderie națională” cuprinde costume populare pentru bărbați și pentru femei cu ornamente și motive geometrizante și vegetal florale, specifice zonei de nord, diferite exponate brodate și croșetate (prosoape, drumușoare, mileuri, gulerașe, băsmăluțe etc.).
# Sala „Casa Mare” este amenajată cu lăicere, covoare, mobilier vechi din lemn natural sculptat și ceramică decorativă.
Galerie foto
Muzeul activează de marți până duminică, fiind închis doar luni.
Accesul este gratuit pentru toți vizitatorii.
Adresa: strada Independenței 40, orașul Edineț
Dacă parcurgeți distanța cu mașina personală, din centrul capitalei până la destinație sunt aproximativ 210 kilometri, ceea ce presupune circa trei ore de condus.
În Moldova există zeci de muzee inedite, fiecare cu un istoric deosebit și cu exponate valoroase. Datorită acestora, trecutul devine și mai ușor de explorat, de înțeles și de îndrăgit. Însă partea negativă a lucrurilor o constituie faptul că noi nu cunoaștem nimic despre ele, nici măcar câte sunt, unde se află și ce prezintă. Astfel, echipa #diez și-a propus să le descopere, rând pe rând, pe toate.
