În acest material, vom încerca să explicăm esența acordului Grain Deal (Initiative on the Safe Transportation of Grain and Foodstuffs from Ukrainian ports, denumit și Black Sea Grain Initiative), dar și din ce motiv acest acord „a rămas în istorie”.
Ce este Grain Deal?
Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, denumirea oficială a celebrului acord Grain Deal, a fost convenită în iulie 2022 între Turcia, ONU și Rusia ca o modalitate de a se asigura că Ucraina, una dintre cei mai mari exportatori de cereale în lume, ar avea accesul asigurat pentru transportarea cerealelor din porturile sale sudice prin strâmtoarea Bosfor către piețele globale. Decizia a fost dictată de imposibilitatea de a exporta cantitatea necesară de cereale folosind metode alternative de transport rutier sau feroviar prin Polonia sau prin canale și râuri românești. Turcia a devenit parte la acord din cauza relației strânse dintre președintele Recep Tayyip Erdoğan și Vladimir Putin și din cauza obligațiilor sale legale în temeiul Convenției de la Montreux, semnată în 1936, ce stabilea regulile și reglementările de bază pentru controlul traficului maritim în strâmtorile Bosfor și Dardanele.
Cum a funcționat mecanismul acordului?
Această inițiativă a fost una dintre realizările diplomatice semnificative de la începutul războiului, care a permis exportul comercial de cereale și îngrășăminte (inclusiv amoniac) din trei porturi-cheie ucrainene de pe Marea Neagră: Odesa, Ciornomorsk și Pivdennâi. Navele ucrainene au transportat cereale în apele internaționale ale Mării Negre evitând zonele marine minate. Navele ajungeau apoi la Istanbul de-a lungul coridorului umanitar maritim convenit. Navele care veneau și plecau din porturile ucrainene erau inspectate de echipe de inspectori ruși, turci, ucraineni și ai Națiunilor Unite. Alături de acest acord, a fost semnat un alt acord separat, ce prevedea reducerea la minimum a impactului sancțiunilor asupra exportului de cereale și îngrășăminte rusești. Ambele documente au fost supuse unei revizuiri de patru luni, urmate de o altă rundă de revizuire de două luni.
În ciuda neîncrederii reciproce între părțile semnatare, 33 de milioane de tone de cereale au părăsit porturile ucrainene de la semnarea acordului până în iulie 2023. Marea Britanie raportează că 61 % din totalul de cereale exportate au fost direcționate în țările cu venituri mici și medii. Dintre cele 61 % de cereale exportate către aceste destinații, 65 % au constituit grâu. Programul alimentar mondial a achiziționat aproximativ 750 000 de tone de cereale ucrainene, care au fost expediate imediat în țări precum Afganistan, Etiopia, Somalia și Sudan. Prin urmare, prețul cerealelor s-a stabilizat la prețul de 800 $ (737 €) pentru o tonă de cereale (8 $ per bushel [unitate de măsură englezească]) de la maximum de 1 360 $ pe tonă (13,6 $ per bushel). La rândul său, Rusia susține că ponderea cerealelor care au mers în cele mai sărace țări a fost mai mică de 4 %, ignorând faptul că oferta pe piața cerealelor crește și în cazul în care țările mai bogate achiziționează cereale, iar drept urmare se reduce prețul final plătit de toate țările.
Care a fost motivul anulării acordului?
Lucrurile au început să se înrăutățească atunci când Rusia a început să micșoreze și să încetinească inspecțiile navelor ce transportau cereale. În octombrie 2022, au fost efectuate 10 inspecții navale pe zi, ceea ce a însemnat, că în acea lună au rămas neexportate 4,2 milioane de tone metrice de cereale. Numărul inspecțiilor a scăzut până la șapte inspecții pe zi în noiembrie și până la două în mai, lăsând neexportate 1,3 milioane de tone metrice de cereale. Organizația Națiunilor Unite a putut inspecta până la 40 de nave pe zi. Față de martie 2023, inițiativa a avut ca rezultat o reducere de 29 % a exporturilor de produsele cereale în tonaj în aprilie și 66 % în mai. Partea rusă a încheiat acordul la 17 iulie 2023.
De fapt, Rusia declara că a doua partea a acordului, care a permis creșterea exporturilor agricole rusești, nu a fost realizată de așa-zise țări vestice. Marea Britanie menționează, la rândul său, că nivelul exporturilor de produse agricole rusești este mai mare decât anul trecut și că Rusia exportă cantități mari de cereale și îngrășăminte din orașul său Novorossiisk, dar Moscova spune că sancțiunile privind exporturile rusești de mărfuri nu au fost ridicate suficient de clar pentru a oferi companiilor de asigurare un anumit confort legal pentru a asigura navele rusești care transportau produse agricole. De asemenea, Rusia dorea ridicarea sancțiunilor împotriva băncii sale agricole principale. Alte cerințe includ reluarea livrărilor de mașini agricole și piese de reparație, redeschiderea nodului de infrastructură de amoniac Toliiatti-Odesa, eliberarea activelor și conturilor companiilor ruse ce se ocupă cu exportul de alimente și îngrășăminte.
Occidentul susține că Putin a considerat că acordul nu merită păstrat, deoarece permitea bugetului ucrainean și fermierilor să beneficieze de exporturile de cereale. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a depus eforturi maxime pentru realizarea cerințelor lui Putin.
Occidentul recunoaște că exporturile de cereale către țările cel mai puțin dezvoltate nu se efectuau în ritmul dorit. În ceea ce privește grâul, exporturile au scăzut cu 11,8 milioane de tone în 2022 față de anul precedent. Pentru porumb și orz, diferența de export este de 41 % și, respectiv, 82 % în comparație cu anul precedent.
După retragerea din acordul cu cereale, Ministerul Apărării rus a declarat că, de fapt, orice navă care părăsește portul ucrainean va fi o țintă militară legitimă. Turcia, membru NATO, poate amenința Rusia direcționând exporturile de cereale din porturi fără permisiunea Rusiei, dar această mișcare va fi incredibil de riscantă. Putin a sugerat că este gata să revină la acord dacă vor fi îndeplinite cerințele sale, dar bombardarea infrastructurii portuare ucrainene sugerează că aluzia sa nu poate fi decât o încercare de a opri pierderea potențială a sprijinului politic în „sudul global”.
Care ar putea fi consecințele anulării acordului?
Cel mai probabil, potrivit firmei analitice Smartcube, scăderea exporturilor va duce la o creștere a stocurilor de cereale în Ucraina și poate obliga fermierii să reducă numărul ariilor cultivate în sezonul 2023/2024. Rusia își poate crește impozitul pe export pe grâu pentru a-și finanța campania militară în Ucraina și, în sfârșit, deficitul de îngrășăminte poate crește, deoarece Rusia, împreună cu Belarus, sunt unele dintre cele mai mari surse de îngrășăminte minerale din lume. Ambele țări reprezintă aproximativ 14 % din producția și exporturile mondiale de îngrășăminte.
Unul dintre cele mai periculoase scenarii globale este riscul de foame în unele regiuni ale Pământului. Piața mondială riscă să se confrunte cu lipsă de aprovizionare cu cereale, urmată de prețuri mai mari, ceea ce la rândul său poate duce la foamete în unele regiuni. Conform estimării organizației umanitare neguvernamentale „Comitetul internațional de salvare”, aproximativ 50 de milioane de persoane sunt expuse riscului în Somalia, Etiopia, Afganistan, Yemen și alte țări.
Ce măsuri se iau pentru a evita riscurile?
Pentru a evita un astfel de rezultat nociv, ar putea fi inventate alte inițiative pentru crearea coridoarelor necesare pentru exportul de cereale ucrainene. Un astfel de coridor, potrivit experților, ar putea fi exporturile pe Dunăre. Astăzi, Ucraina furnizează aproximativ două milioane de tone de cereale pe lună pe această rută în străinătate, un export record folosind aceasta cale a constituit 2,2 milioane de tone de cereale, în timp ce înainte de război acest număr era limitat la câteva sute de mii de tone. La această etapă, potrivit reprezentanților Asociației Ucrainene a Cerealelor, este prevăzută ridicarea acestui număr până la trei milioane.
În același timp, România a devenit una dintre cele cinci țări europene (împreună cu Polonia, Bulgaria, Ungaria, și Slovacia) ce au adoptat sancțiuni ale Comisiei Europene și au oprit importurile de cereale din Ucraina pe uscat din cauza creșterii prețurilor interne și a pierderilor pentru fermierii locali. Cu toate acestea, restricțiile privind livrările prin intermediul Dunării nu se aplică.
Michael Magdovitz din Rabobank a menționat că extinderea exporturilor pe râu este o consecință directă a acordului de cereale. „Ucraina a câștigat timpul, a vândut recolta de anul trecut și și-a extins infrastructura pentru a se pregăti pentru creșterea aprovizionărilor pe rutele alternative. De asemenea, expertul a menționat că majoritatea produselor agricole [ucrainene], dacă nu toate, merg în vest pe Dunăre, pe căi ferate și în camioane permițând, datorită acordului, reducerea dependenței Ucrainei de aprovizionarea pe Marea Neagră.”
Cu toate acestea, există o inițiativă mai riscantă, având în vedere posibilitatea de începerea unui alt eventual conflict cu Rusia și, prin urmare, mai puțin realistă: continuarea transportului cerealelor pe Marea Neagră, sub escorta flotei turcești. Zvonurile despre o astfel de posibilitate sunt legate de discuțiile de succes dintre Recep Erdoğan și Volodâmâr Zelenski la Istanbul la începutul lunii iulie. Apoi, să ne amintim, președintele Ucrainei a obținut eliberarea din custodia lui Erdoğan a comandanților apărării „Azovstal”. Cu toate acestea, chiar și ambasadorul Ucrainei în Turcia, Vasili Bondar, a spus că cei care cred într-o astfel de variantă de evenimente cred în fantasmagorii.
Ce eforturi diplomatice sunt efectuate pentru reluarea acordului?
Pe 15 august, The Wall Street Journal a informat cu privire la negocierile inițiate de Statele Unite cu Turcia, Ucraina, Moldova și România pentru extinderea rutelor alternative pentru exportul de cereale ucrainene. După cum explică revista, planul alternativ de la Washington arată că Occidentul se pregătește pentru un scenariu în care Rusia nu se va alătura acordului în momentul în care va fi necesar exportul roadei ucrainene.
Conform articolului, alternativa americană sugerează că până în octombrie Ucraina va crește exporturile de cereale pe Dunăre la patru milioane de tone pe lună. Este de așteptat ca cea mai mare parte să fie trimisă pe râu și prin Marea Neagră către porturile românești din apropiere și de acolo către alte destinații.
„Deși acest traseu este mai lung și mai scump, ar putea fi o alternativă la Ruta Mării Negre”, menționează revistă.
SUA iau în considerare toate opțiunile posibile, inclusiv cele militare, pentru a proteja navele care merg și părăsesc porturile ucrainene pe Dunăre, a declarat oficialul american de la Washington pentru WSJ. Publicația notează că planul american se va baza parțial pe inițiativa Uniunii Europene de a crea așa-numitele „benzi de solidaritate” – rute terestre, feroviare și maritime pentru exporturi și importuri ucrainene fără obstacole. Potrivit ziarului, din mai 2022 au fost exportate 41 de milioane de tone de cereale de-a lungul acestor rute, ceea ce reprezintă un rezultat mult mai bun decât rezultatul de export obținut în cadrul acordului Grain Deal. Cu toate acestea, oficialii UE au subliniat lipsa de personal și resurse pe unele rute pentru inspecția sanitară și vamală rapidă a mărfurilor. Potrivit lor, acest lucru duce la întârzieri și la o creștere a prețurilor pentru transportul rutier, ceea ce la rândul său crește costul exportului de cereale ucrainene.
Cu toate acestea, alternativele enumerate în articolul WSJ sunt „temporare”, consideră șefa adjunctă a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Erin Elizabeth McKee. Potrivit ei, toate aceste măsuri de ocolire „nu vor înlocui porturile Mării Negre, în primul rând Odesa și, prin urmare, nu sunt soluția”.
Diplomați americani, vorbind cu WSJ, au subliniat că încercările de creștere a exporturilor pe Dunăre merg mână în mână cu eforturile Turciei și ONU de a convinge Rusia să revină la acordul cu cereale. Interlocutorii spun că președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, are speranțe pentru a ajuta la reluarea acordului înainte ca recolta ucraineană să înceapă să se acumuleze în septembrie.
Articolul poate fi citit și în limba rusă pe ru.diez.md.
Autor: Stanislav Țîbari
