În ultimii ani, în Europa, tot mai multe țări raportează cazuri umane de infecție cu West Nile (VWN). Infecţia cu VWN se transmite prin înțepătura de țânțar, iar boala afectează țările din sudul, estul și vestul Europei.
Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, acest virus circulă la diferite specii de păsări/animale sălbatice, iar printre animale agricole mai frecvent afectează cabalinele. Virusul se transmite doar prin înțepătura unui țânțar infectat dar nu şi de la om la om. Probabilitatea ca cineva să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură este redusă.
80 % dintre cazurilor umane se manifestă asimptomatic, iar când acestea sunt prezente, spectrul și severitatea pot fi foarte variate. Persoanele în vârstă și persoanele imunocompromise prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe de boală, inclusiv forme neurologice.
Simptomele prin care se manifestă virusul
Frecvent virusul se manifestă prin simptome gripale:
# oboseală;
# slăbiciune musculară;
# febră;
# durere intensă de cap.
În cazurile severe apar şi simptome neurologice, precum:
# rigiditatea mușchilor gâtului;
# vărsături;
# erupţii cutanate pe piept;
# sensibilitate crescută la lumină;
# convulsii și frisoane.
În funcție de perioada de incubație, care poate sa difere de la o persoana la alta, manifestările infecției cu virusul West Nile pot sa apară la a doua sau la a șasea zi, rareori până la a 14-a zi de la momentul molipsirii (mușcăturii de țânțar).
Conform datelor raportate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), de la începutul sezonului de transmitere 2023 până la data de 16 august, țările Uniunii Europene (UE) și ale Spațiului Economic European (SEE) au raportat 125 de cazuri umane de infecție cu VWN.
În anul 2019 a fost diagnosticat primul caz în Republica Moldova. Pe parcursul următorilor ani cazuri nu au fost înregistrate.
Recomandări
În acest context, Agenția Națională pentru Sănătate Publică vine cu următoarele recomandări în scopul protejării împotriva infectării cu virusul West Nile:
# evitarea expunerii la țânțari, purtând haine de culori deschise, cu mâneci lungi, pantalonilor lungi și șosetelor înalte, mai ales după lăsarea serii;
# utilizarea substanțelor chimice repelente împotriva țânțarilor;
# utilizarea substanțelor insecticide în locuință/în jurul locuinței;
# împiedicarea pătrunderii țânțarilor în casă, montarea plaselor antimoschit la ferestre;
# asigurarea desecării bălților de apă din jurul gospodăriei;
# înlăturarea condiţiilor de dezvoltare a țânțarilor (schimbarea regulată a apei folosită pentru adăparea păsărilor, îndepărtarea acumulărilor temporare de apă, gunoiului menajer).
Deosebit de importantă este respectarea regulilor de protecție contra înțepăturilor de țânțari de către persoanele ce efectuează călătorii în zonele endemice cu risc înalt de molipsire.
La apariția semnelor specifice acestei infecții, solicitați de urgență consultația medicului.
