Rețelele de socializare au avut un impact semnificativ asupra standardelor de frumusețe pentru femei, influențând în mod considerabil felul în care femeile se percep pe ele însele și cum sunt percepute de societate. O scurgere de date din anul 2021 a indicat că la 13,5 % dintre adolescentele din Marea Britanie gândurile de sinucidere au devenit mai frecvente după ce au început să utilizeze Instagram. Același studiu a descoperit că 17 % dintre fetele adolescente spun că tulburările lor alimentare s-au agravat după ce au folosit Instagram. Aproximativ 32 % dintre fetele adolescente au spus că atunci când se simțeau rău în legătură cu corpul lor, Instagram le făcea să se simtă mai rău.
Platformele de socializare sunt spații libere pentru toți utilizatorii care au acces la internet. Prin urmare, acestea des pun la dispoziție conținut discriminatoriu față de femei. În anul 2020, TikTok a atins numărul de două miliarde de descărcări mobile și este astăzi una dintre cele mai populare rețele pentru publicul tânăr. Echipa #diez a cercetat principalele tendințe și a grupat în câteva categorii mesajele de pe TikTok care portretizează femeile într-o manieră stereotipică, care promovează hărțuirea și acțiunile cu caracter sexual neconsimțite.
TikTok de tip vox: creatorul de conținut abordează în stradă aspecte precum experiențele intime ale tinerelor, factorii care contribuie la dorința sexuală și perspectiva masculină asupra alegerilor legate de frumusețea și corpurile femeilor. Sunt adresate întrebări cu conotație sexuală: „Când ți-ai pierdut virginitatea?”, „Ai fi gata să faci sex pentru bani?”, „Ce îți trezește dorința sexuală?”. Un alt tip de vox este când bărbații sunt rugați să ofere comentarii despre corpurile femeilor, fiind întrebați dacă acceptă sau nu femeile care nu își epilează părul de pe corp.
Pentru a conștientiza felul în care glumele și provocările de pe TikTok influențează femeile, am discutat cu președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie, psihoterapeutul Ștefan Popov.
Efectele asupra femeilor pot fi multiple și negative, știind că aceste videoclipuri sunt distribuite în mediul online, neavând niciun control asupra lor. Pot provoca emoții copleșitoare de rușine, umilință, stigmatizare și cu afectare puternică a stimei de sine, iar acestea, la rândul lor, pot genera alte complicații emoționale: anxietate, fobie socială, dificultăți în relații sociale, izolare și stări depresive. Mai mult decât atât, există riscul ca urmăritorii acestor videoclipuri să identifice profilurile persoanelor intervievate și să le expedieze mesaje intimidante de hărțuire sexuală. Acest lucru intensifică și mai mult stările de rușine, anxietate, furie sau stări deprimante, explică psihologul.
Potrivit specialistului, sunt propulsate stereotipuri despre rolurile de gen și sexualitate, femeile fiind percepute ca obiecte sexuale.
Evaluarea frumuseții prin intermediul notelor: femeile sunt invitate să își evalueze propriul grad de frumusețe pe o scară de la 1 la 10. Ulterior, li se cere să fie fotografiate, iar imaginile lor sunt prezentate mai multor bărbați, care sunt îndemnați să ofere, de asemenea, o notă pentru frumusețea tinerelor. Această provocare funcționează și în ordine inversă, când femeile sunt rugate să evalueze prin note frumusețea altor oameni.
Din informațiile oferite de Ștefan Popov, aflăm că astfel de evaluări externe plasează presiunea socială de a ne conforma standardelor de frumusețe impuse de alții. Se ajunge la o comparație nesănătoasă cu alte persoane și la eforturi constante de încadrare într-un anumit tipar. Aceste practici pot determina femeile să-și vadă corpul ca pe un obiect supus evaluării externe și să-l judece în funcție de părerea altora.
Este important să menționăm că femeile care sunt supuse constant evaluărilor externe pot dezvolta sentimente de insecuritate cu privire la propriul aspect fizic. Dacă notele primite nu se aliniază cu standardele culturale sau cu așteptările personale, acestea pot genera o scădere a stimei de sine.
„Pentru a-și proteja stima de sine, cel mai bine este să evite orice provocare de acest gen, inclusiv evitarea vizualizării acestor videoclipuri”, menționează Ștefan Popov.
Provocările cu săruturi și atingeri: este extrem de răspândită provocarea kiss or slap. Femeia este rugată să sărute un băiat sau să-l pălmuiască dacă nu dorește să fie sărutată. Sunt impuse diverse condiții pentru a săruta femeile: „O să-mi permiți să te sărut dacă te iau în brațe și ghicesc câte kilograme ai”, „Te sărut dacă ghicesc câți ani ai”, „Îmi dai voie să te ating sau să te sărut dacă nu răspunzi corect la o întrebare”.
Provocarea de genul kiss or slap este profund îngrijorătoare și promovează idei și comportamente care conduc la hărțuirea și stigmatizarea femeilor, ne atenționează Ștefan Popov. Această provocare întărește o imagine negativă a femeilor reducându-le la obiecte sexuale pentru plăcerea altora. Faptul dat alimentează cultura de obiectivizare și încurajează o atitudine lipsită de respect. Femeile care refuză să participe la aceste provocări pot fi jignite sau etichetate negativ, ceea ce le poate afecta încrederea și stima de sine, iar incitarea la lovirea cuiva, pentru că refuză să se supună unei cerințe neconsimțite, poate contribui la normalizarea violenței în societate.
Rizz: este un termen de slang ce semnifică magnetism, capacitatea de a atrage o femeie. Astfel, este populară așa-zisa glumă când băieții se apropie de o femeie pe stradă, o înconjoară, o privesc țintit și o urmăresc ca să vadă reacția acesteia. Este o provocare populară printre adolescenți.
Ștefan Popov a subliniat faptul că aceste genuri de glume nu sunt jocuri inofensive, ci comportamente neadecvate cu potențial hărțuitor. Femeile care sunt urmărite pe stradă pot simți o serie de emoții negative și pot avea diverse reacții, cum ar fi: frică, anxietate, jenă, enervare sau teamă. Există riscul de a dezvolta o anxietate crescută în legătură cu ieșirile în public sau o formă de fobie socială.
Studiile au arătat că pentru zona corporală intimă distanța este între 15 și 46 de centimetri. Intrarea unor persoane străine în această zonă este sesizată ca deranjantă.
Cu cât te vinzi: femeile care sunt în stradă cu partenerii lor primesc bani pentru a săruta un alt băiat. Suma este ridicată dacă persoana refuză propunerea. Bărbații sunt întrebați dacă ar permite partenerelor să se sărute pentru bani. Femeile sunt întrebate dacă permit să fie sărutate sau atinse pentru o anumită sumă de bani. Prețul crește dacă persoana refuză.
„Transformarea afecțiunii și intimității într-un act comercial poate submina calitatea și autenticitatea relațiilor. Relațiile sănătoase se bazează pe sinceritate, respect și consens, nu pe bani sau presiune. Atunci când afecțiunea și intimitatea devin obiectul unui comerț, acestea pierd din valoare și importanță în contextul relațiilor interpersonale sănătoase”, precizează Ștefan Popov.
Parodii despre lucruri pe care stereotipic le fac doar femeile: sunt făcute glume despre lucruri considerate a fi caracteristice doar femeilor. De exemplu, femeile mereu ar urca în mașină cu multe lucruri sau se îmbrățișează și strigă de bucurie când se văd cu prietenele. Sunt făcute glume pe seama comentariilor de pe rețelele de socializare care ar fi specifice doar femeilor.
Cu regret, autorii unor asemenea parodii consideră că sunt doar niște glume inofensive. Parodiile bazate pe stereotipuri de gen, în special cele care se concentrează pe comportamente sau caracteristici considerate specifice doar femeilor, pot întări stereotipurile și contribuie la obiectivizarea femeilor. Parodiile accentuează trăsături sau comportamente considerate tipice pentru femei ignorând complexitatea și diversitatea experiențelor acestora, spune Ștefan Popov.
Prin transformarea comportamentelor sau caracteristicilor femeilor într-o sursă de amuzament sau de divertisment se poate ajunge la obiectivizarea lor, la tratarea lor ca pe obiecte de glumă, și nu ca pe indivizi cu propriile gânduri și sentimente. Parodiile pot distorsiona sau minimiza problemele reale cu care se confruntă femeile, concentrându-se pe aspecte superficiale și perpetuând ideea că acestea sunt subiecte nesemnificative. În cele din urmă, stereotipurile prezentate în parodii pot submina încrederea și stima de sine a femeilor sugerându-le că există ceva „inadecvat” în comportamentul lor sau că trebuie să se schimbe pentru a se potrivi cu normele impuse de societate.
Conform informațiilor prezentate într-un raport realizat de Asociația Psihologilor din America (APA), sexualizarea femeior și fetelor în media influențează viața și comportamentul acestora în felul următor:
# fragmentează conștiința. Potrivit psihologilor, atenția cronică la aspectul fizic lasă mai puține resurse cognitive disponibile pentru alte activități mentale și fizice. Un studiu a demonstrat această fragmentare destul de viu (Fredrickson et al., 1998). În timp ce se aflau singuri într-un vestiar, studenții și studentele au fost rugați să îmbrace fie un costum de baie, fie un pulover. Purtând îmbrăcămintea aleasă, au finalizat un test de matematică. Rezultatele au dezvăluit că tinerele în costume de baie au avut performanțe mai rele la problemele de matematică decât cele care purtau pulovere. Nu au fost găsite diferențe pentru bărbații tineri. Cu alte cuvinte, atenția sporită asupra felului în care arată corpul și compararea cu idealurile culturale sexualizate au perturbat capacitatea mentală. La fel, este afectată și capacitatea fizică. Raportul arată că autoobiectivizarea limitează forma și eficacitatea mișcărilor fizice ale fetelor. De aici pornesc idei precum: „aruncă ca o fată”, „aleargă ca o fată”, „luptă ca o fată”;
# subminarea încrederii în propriul corp. Studiile bazate pe teoria obiectivării au arătat că rușinea este o emoție care apare atunci când cineva își percepe eșecul pentru a îndeplini standardele culturale de conduită (Lewis, 2000). O a doua consecință emoțională este anxietatea de aspect, care se manifestă prin verificarea și ajustarea constantă a aspectului fizic. Neștiind exact când sau cum corpul cuiva va fi filmat, privit și evaluat, se creează anxietate legată de expunere;
# afectarea sănătății mentale. Cercetările leagă sexualizarea cu trei dintre cele mai comune probleme de sănătate mintală ale fetelor și femeilor: tulburări de alimentație, stimă de sine scăzută, depresie sau dispoziție depresivă;
# afectarea vieții sexuale. O femeie care este obișnuită să fie mereu expusă și să fie evaluată poate fi mai concentrată pe judecățile partenerului ei decât pe propriile dorințe și necesități, pe propria siguranță și plăcere. Grija pentru partener în detrimentul grijii față de propria persoană poate limita plăcerea experiențelor sexuale (Wiederman, 2001) și poate face femeile să adopte practici sexuale mai puțin sigure;
# întărirea stereotipurilor. Expunerea frecventă la imagini media care sexualizează fetele și femeile poate afecta modul în care fetele conceptualizează feminitatea și sexualitatea. Astfel, femeile devin mai tentate să accepte constrângeri, stereotipuri și noțiuni despre rolurile de gen și rolurile sexuale.
Lista consecințelor negative ale sexualizării femeilor pe TikTok și în media, în general, poate continua la nesfârșit. Totuși, este important să menționăm că acest fenomen are impact direct atât asupra femeilor, cât și asupra bărbaților.
Reprezentații genului masculin sunt portretizați ca vânători care mereu trebuie să apară din poziție de putere și să manifeste capacitatea de a influența alegerile unei femei. Potrivit raportului APA, obiectivizarea fetelor, femeilor și a sexului în sine are legătură directă cu convingerile despre masculinitate. Aceste convingeri pot pune în pericol capacitatea de a forma și menține relații intime cu femei (G. Brooks, 1995; Kindlon și Thompson, 1999; Pollack, 1998). Sunt comune convingerile legate de următoarele aspecte: dominație „ar trebui să fiu la conducere”, putere asupra femeilor „în general, controlez femeile din viața mea” și comportament de playboy „dacă aș putea, aș schimba frecvent partenerele sexuale”. Dacă fetele și femeile sunt văzute exclusiv ca obiecte sexuale, băieții și bărbații pot întâmpina dificultatea de a le raporta la orice alt nivel decât cel sexual. Acest lucru ar putea limita dramatic oportunitățile de interacțiune la nivel intelectual cu fetele, relațiile colegiale sau de prietenie.
Situația în Republica Moldova
Tendințele de pe TikTok care implică promovarea stereotipurilor, obiectivizarea și hărțuirea femeilor sunt populare nu doar la nivel internațional, dar și la nivel local. Cele mai recente exemple fiind ilustrate de materialele video distribuite de TikToker-ul Dima White. Tânărul este cunoscut pe rețelele de socializare pentru faptul că filma persoane din Chișinău, în special fetele, contra bani. În timpul filmărilor, acesta avea contact fizic cu victimele, manifestat prin atingerea zonelor sensibile de pe corpul acestora.
Potrivit autorităților, vloggerul publica scene cu caracter sexual pe platformele de internet cu audiențe semnificative de peste jumătate de milion de abonați. Victimele adesea nu cunoșteau că bănuitul urma să publice scenele pe aceste platforme.
Pe 17 iulie, poliția a anunțat despre reținerea vloggerului. Inițial, influencerul din Cahul, domiciliat la Chișinău, cu vârsta de 25 de ani, a publicat în primăvara acestui an un anunț pe contul său, în care invita fetele care aveau nevoie de un câștig să-l contacteze. Procurorul din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) l-a audiat și pe cameraman, în calitate de complice la determinarea minorilor să comită fapte imorale, urmată de răspândirea unor astfel de informații cu caracter sexual. În ceea ce-l privește pe învinuit, la solicitarea procurorului PCCOCS, Judecătoria Chișinău sediul Ciocana a dispus plasarea acestuia în arest preventiv pentru 20 de zile, în vederea desfășurării obiective a investigațiilor.
Oamenii legii îndeamnă fetele care „s-au simțit lezate în drepturi” în raport cu această persoană sau în cazuri similare să depună o plângere la cel mai apropiat sector de poliție sau să apeleze la numerele 078710293/062032406.
Pe parcursul urmăririi penale, ambii beneficiază de prezumția nevinovăției și de alte drepturi procedurale prevăzute de lege.
Echipa #diez vă îndeamnă să nu accesați materialele distribuite de vlogger pentru a preveni răspândirea conținutului sensibil și discriminatoriu.
Legislația națională
Noțiunea de hărțuire sexuală se regăsește în Codul Contravențional al Republicii Moldova, articolul 70/2. Astfel, „Hărțuirea, adică manifestarea unui comportament fizic, verbal, nonverbal sau a altor acțiuni care conduc la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor de rasă, culoare, origine națională, etnică și socială, statut social, cetățenie, limbă, religie sau convingeri, vârstă, sex, identitate de gen, statut matrimonial, orientare sexuală, dizabilitate, stare de sănătate, statut HIV, opinie, apartenență politică, avere, naștere sau orice alt criteriu, se sancționează cu amendă de la 78 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore, cu amendă de la 150 la 240 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a deține anumite funcții sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la trei luni la un an.” (Codul contravențional al Republicii Moldova).
De asemenea, Codul penal al Republicii Moldova include pedepse pentru acțiuni cu caracter sexual neconsimțite și pentru hărțuire sexuală (articolele 172, 173).
| Articolul 172. Acțiuni cu caracter sexual neconsimțite (1) Acțiunile cu caracter sexual neconsimțite se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani. (2) Aceleași acțiuni: a) săvârșite cu bună știință asupra unui minor; b) săvârșite cu bună știință asupra unei femei gravide; c) săvârșite asupra unui membru de familie; d) săvârșite de două sau mai multe persoane; e) săvârșite cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă; f) săvârșite cu o deosebită cruzime, precum și din motive sadice, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani. (3) Acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), care: a) au fost săvârșite cu bună știință asupra unei persoane care nu a atins vârsta de 14 ani; b) au fost săvârșite asupra unei persoane care se afla în grija, sub ocrotirea, sub protecția, în educarea sau în tratamentul făptuitorului; c) au cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății; d) au provocat din imprudență decesul victimei, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani. Articolul 173. Hărțuirea sexuală (1) Hărțuirea sexuală, adică pretinderea unui act sexual sau a unei alte acțiuni cu caracter sexual prin comportamentul fizic, verbal sau nonverbal, dacă prin aceasta se creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare, discriminatorie sau insultătoare pentru victimă, săvârșită profitând de starea de dependență a victimei sau prin amenințare, cu condiția că fapta nu întrunește elementele violului sau ale acțiunilor cu caracter sexual neconsimțite, se pedepsește cu amendă în mărime de la 500 la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 180 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani. (2) Aceeași acțiune săvârșită cu bună știință asupra unui minor se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani. |
În legislația penală autohtonă hărțuirea sexuală a fost incriminată relativ recent. Cercetătorul M.N. Radu, în lucrarea „Infracțiunile privitoare la viața sexuală”, precizează următorul lucru:
Tratată uneori ca un comportament normal, hărțuirea sexuală a fost considerată, în țara noastră, multă vreme un moft al feministelor care încearcă să atragă atenția asupra lor, astfel că incriminarea ei în legislația română a reprezentat un progres evident având drept scop reprimarea comportamentelor prin care se condiționează ocuparea, menținerea, promovarea într-un anumit post, de obținere a unor satisfaceri de natură sexuală.
Potrivit specialiștilor, hărțuirea sexuală rămâne greu de probat juridic, deoarece asemenea cazuri se pot situa la limita dintre realitate și imaginație sau par să devină doar o problemă de percepere și receptare a unor semnale.
Cum se deosebește flirtul de manifestarea comportamentului caracteristic hărțuirii sexuale?
Conform lucrării „Tratat de drept penal”, un flirt în niciun caz nu trebuie să provoace alarmă, stânjeneală sau deranjare. Pentru stabilirea limitei care desparte comportamentul flirtat de comportamentul caracteristic hărțuirii sexuale, este necesar să răspundem la următoarele întrebări:
# „Lezează oare comportamentul făptuitorului demnitatea victimei?”;
# „Creează oare comportamentul făptuitorului o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare, discriminatorie sau insultătoare pentru victimă?”.
Găsiți în acest studiu realizat de La Strada mai multe detalii despre lacunele din legislația autohtonă în legătură cu hărțuirea sexuală și acțiunile cu caracter sexual neconsimțite.
Aici aflați mai multe despre ultimele modificări în legislație.
Blamarea victimei
Din cauza presiunii sociale, femeile nu scapă de probleme și nu sunt protejate în totalitate chiar și atunci când apelează la organele de drept și raportează acțiunile discriminatorii, acțiunile cu caracter sexual neconsimțite sau cazurile de hărțuire sexuală.
Victim blaming este comportamentul prin care victima unei infracțiuni va fi considerată în întregime sau parțial responsabilă pentru trauma pe care a suferit-o. Tendința de a blama victima este mai mare în cazul victimelor unui viol decât în cazul victimelor unui jaf, deoarece, de multe ori, în cazul violului autorul și victima se cunoșteau între ei.
Ceea ce este important de înțeles este că violența nu este niciodată vina persoanei care o experimentează: violența are loc, pentru că cineva alege să folosească comportamente dăunătoare, nu pentru că cineva poartă un anumit articol de îmbrăcăminte, a spus un anumit lucru sau era într-un anumit loc.
Reprezentații Sexual Assault Centre Of Edmonton precizează că blamarea victimelor, pe lângă faptul că nu este un răspuns util, poate fi, de asemenea, foarte dăunătoare. Blamarea este o teamă comună pe care victimele violenței o au, acesta fiind unul dintre motivele principale pentru care 97 % dintre atacurile sexuale nu sunt niciodată raportate forțelor de ordine din Canada. Învinovățirea victimelor deplasează în mod activ atenția de la tragerea la răspundere a agresorului.
Echipa #diez vă îndeamnă să evitați victim blaming-ul. În loc să blamăm victimele, este esențial să promovăm o cultură în care credem și sprijinim persoanele care raportează acte de hărțuire sexuală, acțiuni cu caracter sexual neconsimțite sau acțiuni discriminatorii.
Cum ne protejăm
Este absolut necesar să memorizăm faptul că avem dreptul de a refuza categoric orice acțiune sau îndemn de a participa la provocări care ne creează cel mai mic disconfort. În asemenea situații „nu înseamnă nu” și nu există obligația de a te justifica. Claritatea și fermitatea în comunicarea propriilor limite nu este rușinoasă și nu trebuie judecată.
Dacă femeile se simt amenințate, pot căuta ajutor sau sprijin din partea unor prieteni sau a trecătorilor din jur. Dacă femeile sunt victime ale hărțuirii sau violenței, este important să raporteze incidentul autorităților competente. În orice situație de risc apelați la 112 sau raportați cazurile la secțiile de poliție.
Femeile care se simt în pericol pot apela la telefonul de încredere, la numărul 0 8008 8008. Telefonul de Incredere pentru Femei 0 8008 8008 a fost creat și funcționează pentru a ajuta și a oferi sprijin și suport femeilor și fetelor din Republica Moldova care se confruntă cu violența în familie sau care au devenit victime ale unui abuz sexual.
Persoanele aflate în stare de dificultate se pot adresa zilnic, în regim nonstop la numărul de telefon 080080022 al Youth Klinic Support Line. Apelurile sunt confidențiale și gratuite.
La centrul pentru tineri și tinere Neovita YouthKlinic puteți beneficia de consiliere psihologică gratuită. Aici găsiți lista centrelor comunitare de sănătate mintală din Republica Moldova.
Imaginile din mediul online care prezintă secvențe de hărțuire sau care promovează un comportament discriminatoriu trebuie raportate pentru a fi eliminate din mediul online. Butonul de raportare îl găsiți pe platforma siguronline.md. Potrivit La Strada, procedura de raportare este confidențială, gratuită, poate fi realizată în câțiva pași simpli și vă ia doar câteva minute.
Conținutul sensibil trebuie raportat și direct pe platformele de socializare unde este distribuit.
