În perioada 10-18 iunie, alături de alți trei tineri din Republica Moldova, datorită organizației neguvernamentale Romanian Angel Appeal și Youth Hub in Bucharest, în colaborare cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, am avut oportunitatea de a participa într-un Youth Exchange în București, cu denumirea specifică Rebuilding Hope and the future.
În acest articol, îți povestesc despre emoțiile trăite în perioada proiectului, dar și despre învățămintele preluate în urma acestui schimb de tineri.
# Subiectul proiectului
Tema proiectului a fost dedicată integrării refugiaților și incluziunea lor legată de educație, accesul la serviciile de sănătate, la justiție, egalitatea și bunăstarea personală. Subiectul proiectului a fost unul delicat și sensibil luând în considerare faptul că unii participanți din Ucraina și Georgia s-au întâlnit personal cu fenomenul de refugiat în viața lor.
În același timp, acest youth exchange s-a concentrat pe bunăstarea tinerilor și pe abilitatea lor de a identifica resurse pentru a se mobiliza și pentru a forma legături pentru reconstruirea viitorului.
Datorită activităților nonformale și discuțiilor deschise, am reușit mai bine să descopăr luptele personale ale refugiaților și cât de important este să le oferim sprijin în momentul în care ei se confruntă cu adaptarea într-o nouă comunitate. Interacțiunea cu persoanele ce au trecut prin situația unui refugiat m-au făcut să conștientizez cât de necesar e să creăm un mediu prietenos și sigur pentru a asigura incluziunea socială.
# Ce am învățat în urma acestui youth exchange
Pe parcursul proiectului și în urma interacțiunii cu persoane din Armenia, România, Georgia, Albania și Ucraina, am realizat cât de diverși și unici sunt oamenii. Experiența de viață a fiecărui participant te fascinează și te lasă inspirat. Toate persoanele din acest proiect au avut o energie specifică și am avut de învățat de la fiecare anumite valori și principii.
Revenind la tema proiectului, în primele zile am beneficiat de activități de cunoaștere și team building, care m-au ajutat să ies din propria zonă de confort și să-mi depășesc barierele lingvistice. Sarcinile ce țineau de prezentarea modului în care media reflectă situația refugiaților sau discuțiile despre problemele și necesitățile lor cu membrii din alte țări ne-au făcut să devenim mai apropiați, dar, în același timp, au și trezit conștientizarea faptului că ne confruntăm cu dificultăți similare. De asemenea, în urma meditațiilor propuse de organizatori asupra semnificației păcii pentru noi, am ajuns la concluzia că aceasta nu se limitează doar la conflictele din lume, ci, ține și de starea interioară a unei persoane. Activitățile ce au ținut de colaborarea cu persoane din alte țări mi-au permis să-mi dezvolt empatia și să înțeleg mai bine provocările și traumele cu care se confruntă refugiații în timpul tranziției către o nouă țară. O realizare importantă căpătată în urma proiectului este depășirea stereotipurilor și prejudecăților asociate refugiaților, precum și înțelegerea de ce este important să promovăm toleranța și diversitatea în raport cu refugiații.
Nu în ultimul rând, workshopurile creative – dans, cântec, video, photo-voice, desene – ne-au ajutat să redăm confruntările refugiaților și noțiunea generală de pace prin tehnici originale și pe seama tuturor. Principalul rezultat al acestor workshopuri a fost o campanie pe social media de difuzare a informațiilor și de conștientizare legată de situația refugiaților, aceasta fiind lansată de ziua refugiaților (20 iunie).
# București – oraș caracterizat de diversitate
Pe lângă cunoștințele prețioase acumulate pe parcursul programului, am avut posibilitatea să explorez și să descopăr frumusețea Bucureștiului. Pentru mine București e un oraș al contrastelor, deoarece în momentul în care examinam clădirile istorice impresionante, în imediata lor apropiere puteau fi observate graffiti moderne. Aceste amestecuri de arhitectură, moștenirea istorică și diversitatea culturală fac acest oraș inconfundabil. Grație organizatorilor, am reușit să vizitez cele mai principale locuri turistice ale Bucureștiului. M-a uimit mult Palatul Parlamentului, care mai este numit și Casa Poporului (această denumire fiind ironică, luând în considerare că această clădire fusese construită în perioada conducerii lui Ceaușescu), fiind a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă și cea mai grea clădire din lume.
Fun fact, până și Michael Jackson a vizitat Casa Poporului în 1992, iar momentul a devenit remarcabil, deoarece, când se afla pe balconul palatului, a strigat „Hello, Budapest!” în loc de „Hello, Bucharest!”.
O altă clădire istorică reprezentativă a Bucureștiului pe care am vizitat-o a fost Ateneul Românesc, o sală de concerte construită între anii 1886 și 1888, fiind un loc unde au fost adunate minți luminate, personalități de marcă și savanți consacrați ai epocii. Scena Ateneului a găzduit soliști de renume mondial, iar în interiorul său au avut loc primele expoziții de pictură și sculptură din regiune.
Am trecut și pe lângă Palatul CEC (Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie) – unul dintre simbolurile arhitecturale ale „Micului Paris”, care a rămas și astăzi un reper pentru identitatea Bucureștiului. Paul Gottereau a fost arhitectul responsabil de proiectarea clădirii Palatului CEC, iar lucrările au fost atent supravegheate de regele Carol I și regina Elisabeta a României.
Datorită city hunt-ului propus de organizatori, am vizitat și Casa Capșa – simbol al eleganței bucureștene, care, prin pasiunea pentru cofetărie și atenția la detalii, a rămas un pilon important în patrimoniul cultural gastronomic al Bucureștiului. La Casa Capșa a fost inventată prăjitura Joffre, care sugera forma cilindrică a caschetelor militare franceze, desertul din ciocolată fină fiind realizat în onoarea generalului francez Joseph Joffre.
Nu a rămas fără atenția mea nici Strada cu Umbrele de pe Calea Victoriei.
# Networkingul
Unul dintre cele mai importante aspecte ale proiectelor Erasmus+ sunt conexiunile cu alți participanți. Datorită schimburilor continue de cunoștințe și idei, am cunoscut diverse moduri de gândire și abordări culturale. Această experiență m-a ajutat să-mi dezvolt abilitatea de a privi dincolo de limitele personale și de a adopta o abordare mai deschisă și mai incluzivă față de diversitatea culturală. Cele mai memorabile momente ale proiectului au fost serile culturale, serile în care am avut posibilitatea de a cunoaște istoria, cultura și tradițiile fiecărei țări. Serile culturale au demonstrat faptul că naționalitatea și limba natală nu au o semnificație mare pentru inițierea unor conexiuni internaționale.
Dacă ai vrea să beneficiezi și tu de astfel de oportunități, îți sugerez să fii cu ochii pe pagina CNTM.
Autoare: Xenia Luca
