În ciuda protestelor masive, în data de 24 iulie 2023, Parlamentul Israelian (Knesset) a votat pentru prevederile cheie ale controversatei reforme a justiției. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu și aliații săi din coaliția parlamentară, cei mai de dreapta din istoria Statului Israelian, susțin că reforma justiției este necesară pentru a remedia dezechilibrul care le-a oferit judecătorilor prea multă putere asupra politicienilor aleși. La rândul său, președinta Curții Supreme, judecătoarea Esther Hayut, anterior a catalogat reformele propuse ca fiind „distrugere, lovitură fatală pentru independența sistemului judiciar”. În acest articol vom explica de ce majoritatea cetățenilor din Israel nu susțin nouă reformă a justiției, vom elucida principalele prevederi ale reformei, precum și posibilele consecințe negative ale acesteia.
Constituția și Curtea Supremă a Israelului
Fiecare națiune democratică, în spiritul lui Charles Louis de Montesquieu, trebuie să dispună de un sistem de balanțe și contrabalanțe între cele trei ramuri ale puterii în stat. Acest sistem, precum și principiile separării și funcționării acestuia, sunt stabilite, de regulă, în Legea Supremă a țării – în Constituție. Cu toate acestea, Israel este un stat mai puțin trivial în acest sens, deoarece nu dispune de constituție. Acest lucru se datorează complexității structurii statale, precum și fenomenelor sociale care în 1948 și ulterior au tergiversat procesul de adoptare a unui asemenea document. Cu toate acestea, în Israel există un analog al Constituției exprimat în așa-numitele „Legi de bază”, care, așa cum a fost planificat inițial, aveau să devină capitole ale viitoarei constituții. Din cauza lipsei unei constituții și existenței unui câmp legal sofisticat, în Israel nu există o Curte Constituțională în înțelegerea noastră. Însă, în Statul Israelian există analogul acesteia – Curtea Supremă, care are următoarele atribuții:
# are atribuția de Curte Supremă de Justiție, numit în ebraică BAGAȚ, adică o instanță care examinează cererile împotriva statului, organizațiilor publice, precum și orice caz care, potrivit instanței, constituie o încălcare a justiției;
# este instanța de apel ce examinează hotărârile instanțelor raionale;
# de asemenea poate să-și reexamineze propriile hotărâri dacă le va considera foarte importante, cu un număr mai mare de magistrați;
# poate dispune rejudecarea într-un dosar penal dacă s-a constatat că probele în acest caz au fost false, contrafăcute sau dacă s-au găsit noi dovezi, sau dacă există motive serioase pentru a crede că hotărârea anterioară a fost injustă. O rejudecare poate fi dispusă atât la Curtea Supremă, cât și la Judecătoria Districtului.
În baza primului punct din lista competențelor mai sus menționate, Curtea are posibilitatea de a se pronunța asupra legalității acțiunilor guvernamentale și de a le revoca. Anularea acestei atribuții a Curții a devenit una dintre obiectivele principale ale actualei coaliții din Knesset condusă de partidul Likud și liderul său, Benjamin Netanyahu.
Care sunt modificările propuse în sistemul judiciar al Israelului
Membrii coaliției de guvernare au efectuat un set de modificări care limitează competențele Curții Supreme de a se pronunța împotriva acțiunilor ramurilor legislative și executive ale guvernului, permițând Knesset-ului să anuleze deciziile Curții Supreme cu o majoritate simplă de 61 de voturi din 120 (actualmente, coaliția de guvernare dispune de 64 de voturi). Această clauză mai este cunoscută în terminologia juridică engleză ca „override clause”. În ultimii 30 de ani, atribuțiile Curții Supreme s-au extins, ceea ce s-a reflectat în abrogarea a 22 de legi adoptate de Knesset, fiecare abrogare lovind asupra reputației liderilor politici.
Un alt element al reformei propuse, ar priva Curtea Supremă de puterea de a revizui legalitatea Legilor de bază ale Israelului, care, în esență, așa cum am menționat mai sus, funcționează aidoma Constituției. Al treilea element va oferi coaliției de guvernare o autoritate mult mai puternică în procesul de numire a judecătorilor „comozi”.
Argumentele pro ale inițiatorilor reformei judiciare
În sistemul parlamentar israelian, ramurile legislative și executive conlucrează între ele. Aceasta înseamnă că singurul control real asupra excesului de putere legislativă revine Curții Supreme și nu executivului.
Israelul se bucură de o justiție extraordinar de împuternicită cu o Înaltă Curte de Justiție și o jurisdicție extrem de largă. În opinia susținătorilor reformei, Curtea operează cu standarde „subiective” și „arbitrare”, în procesul evaluării legislației pozitive și o poate abroga într-o formă foarte simplă. Aceștia mai susțin că procesul de selectare a judecătorilor este realizat printr-un mecanism netransparent, pentru că la această procedură nu participă suficienți reprezentanți desemnați de Executiv care ar putea supraveghea numirea judecătorilor și ce ar spori „legitimitatea” procesului per se. Noul guvern israelian propune eliminarea acestui „dezechilibru al puterii” în ramura judecătorească, considerând că reforma reprezintă un mecanism necesar pentru restabilirea echilibrului care a existat în prima perioadă de existență a statului Israelian.
Opozanții acestei reforme consideră că în urma acestor modificări va crește puterea politică a legislativului și se vor slăbi instanțele naționale de judecată, simultan înfăptuind și oferind concentrarea puterii în mâinile unei singure persoane.
Procedura nouă de numire a judecătorilor
Coaliția în frunte cu Netanyahu, de asemenea, printr-un pachet de reforme, dorește să schimbe și procedura de numiri judiciare, oferind guvernului, de facto, o influență copleșitoare în acest proces.
În prezent, judecătorii sunt selectați de un comitet supravegheat de ministrul justiției, care este format din trei judecători ai Curții Supreme (inclusiv președintele acesteia), doi miniștri (inclusiv ministrul justiției), doi deputați, doi membri ai Baroului de avocați. Noua reformă prevede mărirea numărului de membri al comitetului de la 9 la 11, care ar fi compus din: ministrul Justiției, care ar ocupa concomitent și funcția de președinte al comitetului, doi miniștri desemnați de guvern, trei președinți ai comitetelor specializate din cadrul Knessetului, președintele Curții Supreme, alți doi judecători ai Curții Supreme aleși de colegiile judecătorești și doi reprezentanți ai societății aleși de Ministerul Justiției, unul dintre ei fiind avocat. În noua formulă propusă, nu se mai regăsesc reprezentanți ai ai Baroului de avocați.
Reforma prevede, de asemenea, că Knesset va organiza audierile publice cu privire la candidatura magistraților pentru Curtea Supremă, în vederea consolidării controlul asupra judecătorilor care urmează a fi numiți.
Riscurile reformei
În conformitate cu opiniile opozanților reformei, dacă aceste modificări vor fi puse în funcționare, schimbările ar putea submina credibilitatea și puterea Curții Supreme, asigurând un dezechilibru în sistemul ierarhic de stat în favoarea Knessetului condus, actualmente, de Netanyahu și care, drept urmare, va obține mai multă putere în toată arhitectura statală. Criticii se tem că Netanyahu se va folosi de influența asupra sistemului judiciar pentru a-și amâna sau a încheia dosarul penal* Prim-ministru neagă toate acuzațiile. Totodată, opozanții reformei susțin că aceste modificări, vor influența schimbarea Israelul într-o țară în care șeful statului controlează toate ramurile cheie ale guvernului, urmând exemplul Poloniei și Ungariei.
*Netanyahu are un dosar penal deschis în urma investigațiilor privind acuzațiile de luare de mită și fraudă în timpul celui de-al patrulea și al cincilea mandat de prim-ministru al Israelului. Poliția din Israel a început să-l cerceteze pe Netanyahu în decembrie 2016 și, ulterior, a recomandat învinuirea oficială împotriva sa. La 21 noiembrie 2019, Netanyahu a fost inculpat oficial pentru încălcarea încrederii, acceptarea de mită și fraudă, ceea ce l-a determinat să renunțe legal la portofoliile sale de minister, altele decât premierul. Procesul Netanyahu la Judecătoria Ierusalimului a început pe 24 mai 2020.
Mai mult decât atât, opoziția menționează că susținătorii naționaliști ai lui Netanyahu vor să diminueze influența Curții Supreme de Justiție pentru a extinde așezările evreiești de pe teritoriul Autorității Palestiniene. Așezările israelienilor, care sunt interzise de dreptul internațional, au fost sprijinite neoficial, dar constant de autoritățile Israelului. În prezent, populația așezărilor israeliene din Cisiordania și Ierusalimul de Est atinge numărul de 600 000 și 750 000 de locuitori.
Concluzii
În concluzie, o analiza mai atentă efectuată asupra reformei demonstrează că ar exista bănuieli rezonabile cu privire la modul în care modificările vor fi implementate, dar și la scopurile urmărite de către politicieni. O serie de schimbări semnificative care duc la o revizuire completă a sistemului judiciar fac parte din reformele structurale care vizează reducerea controlului judiciar și juridic asupra Guvernului și Knessetului. Acordarea către Guvern a atribuțiilor depline în procesul de selectarea judecătorilor pentru toate instanțele ar submina independența sistemului judiciar, ar reduce calitatea jurisprudenței efectuate de magistrați și ar politiza sistemul juridic per se.
Cel mai probabil este că judecătorii își vor schimba hotărârile sale ulterioare în majoritatea ramurilor ale dreptului: dreptul umanitar, penal și chiar dreptul civil, din perspectiva coaliției politice venite la puterea. Judecătorii, în procesul de luarea a hotărârilor, vor lua în calcul faptul că numirea lor, promovarea și demiterea vor fi legate de un partid politic aflat la putere. Și mai important este faptul că revizuirea propusă ar priva direct Curtea Supremă de atribuțiile ce țin de anularea unui act al oricărei autorități sau de a limita orice Lege de bază indiferent de conținutul acesteia. Având în vedere că Knesset are autoritatea de a aproba orice decizie printr-o procedură simplificată, ce nu ar necesita o majoritatea calificată în procesul de vot, acesta ar fi un rezultat extrem de dăunător și ar contesta întreaga ordine democratică a statului Israelian.
După adoptarea dispozițiilor cheie ale reformei controversate cu votul majorității în Knesset la 24 iulie 2023, mai multe sindicate discută deja inițierea de noi proteste împotriva deciziei menționate, ceea ce poate agrava criza economică în Israel. Protestele împotriva acestei reforme, precum și numărul celor ce sunt împotrivă, ne arată că societatea israeliană este adânc divizată și aceasta decizie a Knessetului poate deveni un adevărat moment de cotitură pentru viitorul țării.
Articolul poate fi citit și în limba rusă pe ru.diez.md.
Autor: Stanislav Țibari
