Conform celui mai recent sondaj realizat în Moldova, putem observa că circa 60 % dintre cetățeni susțin ideea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Sondajul publicat pe 11 iulie de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) arată că la un eventual referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE, 55,4 % ar vota pentru aderare.

La întrebarea: „Ce va obține Republica Moldova după ce va adera la UE?”, doar 3,1 % dintre cetățenii care au răspuns la sondaj consideră că țara noastră va crește calitatea producției agricole, iar 7,3 % spun că vom avea acces la piața unică europeană. Cei mai mulți moldoveni consideră că aderarea la UE va asigura o corupție mai mică și siguranță/pace în țară.

Temerile fermierilor din Moldova

Am discutat cu mai mulți fermieri de la noi din țară, iar părerile s-au împărțit în ceea ce privește beneficiile în sectorul agricol pe care le-ar putea obține Moldova odată ce aderă la UE. Unii o văd ca pe o oportunitate pentru dezvoltare, iar alții – ca pe un „dezastru total și sinucidere pentru agricultori”.

Cele mai mari temeri ale unor agricultori în vederea aderării Moldovei la UE sunt:

• concurența;
• dependența de produsele de pe piața europeană;
• distrugerea economiei;
• falimentarea.

Sergiu Stefanco este un agricultor din sudul Republicii Moldova, raionul Căușeni, care are în gestiune aproximativ 900 de hectare de pământ și o fermă de oi. El este și membru în consiliul de administrație al asociației „Forța Fermierilor”.

Sergiu spune că Republica Moldova nu este pregătită pentru piața europeană, iar dacă agricultorii nu vor fi pregătiți și ajutați din timp, atunci va fi: „O sinucidere pentru agricultorii noștri; nu suntem gata să fim direct concurenți cu colegii din UE”.

Agricultorul menționează că unicul lucru care i-ar ajuta să devină competitivi sunt fondurile de preaderare.

Sunt în întârziere, trebuie să fie implementate acum și direcționate către sectorul agricol de producere ca noi să devenim competitivi. Dacă nu vom deveni competitivi, cred că va fi un dezastru total pentru producătorul autohton.

În același timp, ministrul agriculturii al Republicii Moldova, Vladimir Bolea, crede că fondurile de preaderare nu vor apărea mai devreme de anul 2027.

Sergiu crede că în economie cheia succesului nu este de a exporta materia primă, ci de a o prelucra și transforma într-un produs finit: „Trebuie să producem și să procesăm, și nu este vorba numai de agricultură”.

De asemenea, o altă soluție pe care o propune Sergiu Stefanco este să deschidem alte piețe pentru ca agricultorii să poată exporta produsele agricole.

Avem nevoie de piețe unde să putem concura. Nu avem noi tehnologizarea și capacitatea să concurăm cu producerea din UE. Trebuie să ne orientăm în partea cealaltă – țările arabe, India, China –, acolo se consumă foarte mult.

Precizăm că Moldova asigură comerțul internațional cu 93 de țări, iar principalii parteneri comerciali pentru exportul de produse agroalimentare sunt România, Rusia, Italia, Belarus, Elveția, Polonia, Turcia, Bulgaria și Germania. Totuși, piața Uniunii Europene rămâne a fi principala destinație a exporturilor moldovenești.

După semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE în anul 2014, ponderea exporturilor producției agroalimentare din Republica Moldova spre statele Comunității Statelor Independente (CSI) a continuat să scadă. În același timp s-au dezvoltat în ritm rapid exporturile producției agroalimentare pe alte piețe, în special pe piața UE. Astfel, în perioada 2014-2020, ponderea exporturilor producției agroalimentare în statele UE a crescut de la 41,3 % la 52,4 %.

Elaborat de autor în baza datelor BNS.

Ajunge cât am mers cu standardele sovietice.

De cealaltă parte sunt agricultori care văd doar oportunități pentru domeniul lor de activitate dacă Moldova va deveni stat membru al blocului comunitar. Spre exemplu, Mihai Gribincea este un agricultor din satul Boghiceni, raionul Hâncești, care muncește în agricultură de mai bine de 37 de ani. Dânsul consideră că efectul de aderarea la UE pentru sectorul agrar este foarte important, fiindcă agricultura din Republica Moldova încă nu este pusă pe o cale intensivă și industrială.

Tindem ca să fie introduse noi tehnologii de prelucrare a solului, utilaje performante, tractoare de mare putere. Vom putea ajunge la performanță când în condiții aride de climă am putea obține cât de cât un produs care să acopere cheltuielile și să putem exista ca producători. […] Trebuie să tindem spre standardele europene. Ajunge cât am mers cu standardele sovietice și postsovietice. Ca să devenim competitivi pe piața europeană, trebuie să ne standardizăm, să ajungem la nivelul standardelor europene, să producem calitatea pe care o produc europenii.

Ștefan Vlas este un agricultor din satul Sărata Galbenă, raionul Hâncești, care are în proprietate peste 3 000 de hectare de pământ. El spune că dacă vom adera mai repede la UE, va fi mai bine și pentru agricultură.

Noi astăzi nu suntem în condiții egale cu țara mamă, România. Suntem în condiții foarte diferite. Noi procurăm totul mult mai scump și vindem cu mult mai ieftin producția noastră, ceea ce nu poate să ne asigure o competitivitate egală cu România sau Ucraina. De aceea mizăm mult pe aderare. Poate vor veni fonduri pentru dezvoltarea agriculturii și subvenționarea agriculturii.

Ștefan Vlas este de părere că agricultorii se vor ciocni și cu unele dificultăți, dar speră că se vor afla într-un spațiu concurențial legal.

Documentele se vor perfecta, nu-i o problemă. Dacă toată lumea europeană rezistă și merge înainte, de ce n-am putea și noi să facem acest lucru? Va fi mult mai bine dacă vom fi membri cu drepturi depline în UE.

Soluția Ministerului Agriculturii – cooperativele

Ministrul agriculturii, Vladimir Bolea, consideră că fondurile de preaderare pe care le solicită agricultorii acum nu-i vor salva de la faliment dacă ei nu vor crea cooperative.

Problema este că dacă tu nu faci cooperativă, dacă nu ești sustenabil personal din punct de vedere economic, atunci nu există soluții magice. Fondurile de preaderare nu sunt o soluție magică la falimentul tău, la ineficiența ta economică.

Potrivit legii, în Moldova, cooperativa este o întreprindere înființată de către cinci sau mai multe persoane fizice în scopul desfășurării în comun a activității de producție și a altei activități economice.

De exemplu, în Uniunea Europeană, cooperativele sunt populare printre fermierii mai mici care vor să concureze cu marii producători și să rămână pe piață. Conform statisticilor, în UE sunt 250 000 de cooperative, deținute de 163 de milioane de cetățeni (o treime din populația UE). Chiar și în Japonia peste 90 % dintre fermieri fac parte dintr-o cooperativă. Pentru comparație, potrivit datelor statistice din anul 2019, în Moldova existau aproximativ 3 600 de cooperative.

Prin cooperare se asigură acces la o gamă largă de servicii, resurse naturale, informații și tehnologii, formare și ghidare profesională, care, în final, permit producătorilor autohtoni să concureze de la egal pe piața globală. În Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2023-2030 sunt enumerate 22 de puncte care împiedică dezvoltarea agriculturii în Moldova, printre care se regăsește și „cooperarea slabă în agricultură”.

Timp de un deceniu, în perioada 2010-2020, ponderea agriculturii în economia națională a înregistrat o ușoară scădere. Dacă în 2010 Valoarea Adăugată Brută (VAB) era de 13 %, atunci în 2020 era de 11 %. 

* VAB este o valoare a productivității economice care măsoară contribuția unei filiale corporative, a unei companii sau a unei municipalități la o economie, producător, sector sau regiune.

Elaborat de autor în baza datelor BNS.

Ministrul agriculturii spune că agricultorii din Moldova ar trebui să înțeleagă că economia în agricultură este prioritară: „Atâta timp cât marea majoritate a agricultorilor nu vor conștientiza acest lucru, nu-i ajută niciun fond de preaderare”. Prin componenta economică, Vladimir Bolea se referă la faptul că trebuie să ne învățăm să producem ceea ce putem să vindem, să mărim lanțul valoric.

Vladimir Bolea precizează că Uniunea Europeană ar permite agricultorilor să scape de birocrație și multe hârtii.

Tot ce vine din UE este anume pentru a elibera de birocrație și de a elibera de controale și hârtii excesive. Ministerul Agriculturii s-a implicat într-un proces amplu de digitalizare. Noi facem registrul fermierilor digital, este harta digitală a Republicii Moldova. Sunt lucruri care se află în afara birocratizării excesive. Uniunea Europeană vine invers – cu debirocratizarea.

Cât ține de concurența invocată de agricultori, ministrul agriculturii spune că de ea trebuie să te pregătești anume prin crearea cooperativelor.

Trebuie să facem o analiză a produselor pe care le avem astăzi și cât de capabili suntem să concurăm. Noi astăzi nu putem să concurăm nici cu ucrainenii, nici cu românii. Nu putem să concurăm, din motiv că avem productivitate foarte joasă la grâu și porumb în comparație cu aceste state mai mari. Cantitativ noi producem mult mai puțin, avem productivitate mai joasă. Nu putem să avem nicio formă de competiție cu ei. Din aceste motive trebuie să trecem pe producerea materialului semincer, trebuie să trecem pe zootehnie, producere de lapte etc. Trebuie să constituim alte lanțuri valorice decât lanțurile valorice existente astăzi.

Vladimir Bolea menționează care sunt reformele necesare acum în agricultură pentru ca obiectivul „2030” să fie atins:

• transpunerea actelor legislative;
• trecerea agriculturii pe o dimensiune economico-comercială;
• crearea cooperativelor.

L-am întrebat pe ministrul agriculturii ce schimbări vor avea loc în agricultură dacă Moldova va deveni stat membru UE. A enumerat trei puncte principale:

• Republica Moldova va deveni o piață care va fi predictibilă;
• vom avea agricultori bogați;
• vom avea o activitate agricolă bazată pe principiile economiei de piață.

Ce putem învăța din experiența României

Daniela Giurcă, fostă secretară de stat la Ministerul Agriculturii din România, ne explică faptul că aderarea României la UE a adus predictibilitate pentru afacerile din domeniul agricol și dezvoltarea rurală datorită alocărilor financiare multianuale.

Susținerea financiară a agriculturii și spațiului rural a crescut semnificativ. De la 330 de milioane de euro în 2003 la circa 15 miliarde de euro, fonduri UE în perioada 2023-2027. Desigur că fondurile au fost completate și cu contribuția națională, care a scăzut an de an.

De asemenea, dânsa specifică faptul că, după aderarea la UE, în România a început implementarea Politicii Agricole Comune (PAC), prin care s-au impus noi reguli: fitosanitare, veterinare, de protecția mediului, de protecție a consumatorilor etc. Acestea s-au adoptat treptat după o perioadă de tranziție – înainte și după aderare. Implementarea PAC a permis agricultorilor din România să acceseze fonduri de finanțare, care ulterior a dus la modernizarea infrastructurii de procesare, a infrastructurii agricole, la modernizarea fermelor etc.

PAC este cea mai unitară politică a UE care urmărește prin intervențiile sale integrarea piețelor agricole, susținerea veniturilor fermierilor, sustenabilitatea resurselor agricole și susținerea dezvoltării rurale.

Ce s-a schimbat în domeniul agriculturii din România după ce a aderat la UE:

• numărul de ferme mici a scăzut și a crescut numărul și suprafața fermelor foarte mari;
• s-a dublat productivitatea muncii în agricultură, dar Daniela Giurcă spune că încă sunt decalaje față de media UE;
• s-au extins suprafețele cultivate cu cereale și oleaginoase și au scăzut efectivele de animale, mai ales bovine. Producția zootehnică s-a diminuat ca procentaj din valoarea adăugată brută în agricultură;
• prețurile terenurilor agricole au crescut treptat;
• a crescut ponderea investițiilor străine în agricultură, inclusiv a fermelor cu capital străin;
• s-a redus deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare. În 10 ani, valoarea exporturilor a crescut de peste șapte ori, iar a importurilor – de aproape trei ori.

Nicolae Sitaru, fermier din județul Ialomița și președinte al Forumului Asociației Cultivatorilor de Porumb din România, a declarat pentru presa din dreapta Prutului că înainte de aderarea la Uniunea Europeană, România se apropia de patru milioane de hectare de pământ lăsate pârloagă, nelucrate, iar după cinci ani de integrare, toate pământurile din România erau deja lucrate.

România deține a șasea suprafață agricolă utilizată la nivelul Uniunii Europene, având cel mai mare număr de ferme din UE, unele dintre cele mai mari ca suprafață din Europa.

Dacian Cioloș, membru al Parlamentului European, este de părere că România încă nu și-a atins potențialul de lider european în domeniul agricol și continuă să exporte preponderent materii prime sau slab prelucrate.

România nu reușește să valorifice încă suficient specificități precum fermele mici, agricultura în zona de munte, produsele tradiționale şi gastronomia locală, legătura cu turismul şi patrimoniul cultural. Prin efortul sectorului privat şi datorită sprijinului financiar european substanțial, există sectoare mai dinamice economic, însă, în general, agricultura românească este încă slab integrată în economia de piață.

Dacian Cioloș a spus despre acest lucru înainte de conferința „Orizont 2030”.

Daniela Giurcă menționează că pentru agricultorii moldoveni aderarea va aduce fonduri, dar și obligații de conformare cu standardele UE. În privința calității produselor, ea spune că aceasta se va îmbunătăți în timp, odată cu investițiile și cu experiența acumulată.

Alinierea nu este un proces facil, este nevoie de alinierea legislației, a instituțiilor, modernizarea tehnologiilor. Recomandarea ar fi să se înceapă cât mai curând acest proces utilizând fondurile de preaderare și consultanța oferită de UE în acest sens. Pentru reformarea legislației și instituțiilor este nevoie de voință politică și perseverență.

Daniela Giurcă spune că temerile fermierilor din Moldova în privința aderării la UE sunt întemeiate, dar nu reprezintă totuși ceva ce nu poate fi depășit.

Birocrația, de multe ori, a fost exacerbată chiar de statul român, nu de cerințele UE.  Competiția este într-adevăr acerbă. Competitivitatea produselor noastre s-a îmbunătățit, însă decalajul de competitivitate față de media UE este încă mare, chiar dacă s-a mai diminuat.

Nu alergați după experiențe trecute!

Daniela Giurcă le sugerează fermierilor din Moldova să nu alerge după experiențe trecute, dar să privească spre viitor. De asemenea, dânsa spune că agricultorii români mai au în față multe provocări, chiar dacă pe unele le-au depășit.

Marea problemă, invocată de organizațiile de fermieri, a fost aceea că plățile directe sunt inegale între fermierii din statele membre. Totuși, aceste fonduri au contribuit mult la dezvoltarea agriculturii. Pe viitor vor fi alte provocări, PAC va fi mai orientată spre sustenabilitate și mediu, pe înverzire și reducerea utilizării input-urilor, pe agricultura inteligentă. Cred că în acea direcție și spre aceste tipuri de proiecte trebuie să se orienteze fermierii moldoveni.

Cheia succesului – dotarea cu utilaje și digitalizarea.

Teofil Dascălu, proprietarul companiei Frizon Group din România – o fermă digitalizată bazată pe cultura plantelor industriale –, spune că cea mai mare provocare prin care au trecut agricultorii din România în procesul de aderare la UE a fost lipsa de viziune în privința cum să își dezvolte afacerile.

O mare parte au accesat fonduri pentru utilaje moderne, dar nu au luat în calcul ceea ce vor să facă și ce vor face în viitor. Cheia succesului o reprezintă dotarea cu utilaje, depozitarea, irigații, digitalizarea și achiziția terenului! Provocarea principală după aderare a fost lipsa de viziune a fermierilor și accesul scăzut la capital uman și financiar. Accesul la finanțare a determinat o dezvoltare oarecum haotică, iar regulile de accesare au fost deosebit de restrictive în privința investițiilor posibile, astfel în prima instanță au putut fi achiziționate utilaje de putere redusă cu randamente scăzute.

Proprietarul Frizon Group precizează că cea mai mare oportunitate pe care au avut-o agricultorii români a fost deschiderea oportunităților de finanțare și accesul la piețele europene.

Accesul la finanțare a determinat cultivarea tuturor suprafețelor de teren, au început să fie reabilitate infrastructuri foarte importante pentru agricultură: canale de irigații, stații de pompare, precum și proiecte noi în silozuri și depozite specifice agriculturii, dar și implementarea unor tehnologii avansate de digitalizare care au crescut enorm eficiența și productivitatea.

Un sfat pe care îl oferă Teofil Dascălu fermierilor din Moldova este ca cei din urmă să învețe să implementeze tehnologiile de agricultură de precizie și să-și crească reziliența în fața condițiilor de climă actuale.

Cât ține de standardele europene în domeniul agricol după aderare la UE, Teofil Dascălu precizează că agricultorii din Republica Moldova trebuie să fie pregătiți de faptul că o mulțime de produse fitosanitare vor fi scoase de pe piață, iar fermierii vor trebui să fie flexibili și să implementeze rapid tehnologii care vor diminua presiunea bolilor și buruienilor. De asemenea, el spune că va crește costul pe hectar, iar profitabilitatea poate să scadă în prima fază, dar ulterior aceasta cu siguranță va crește pentru cei care au reziliență.

Piața europeană este uriașă, dar foarte restrictivă. Marketingul și calitatea sunt esențiale. Capacitatea de a depozita și de a negocia cu marile lanțuri de retail sunt foarte importante. Importantă va fi și puterea asociațiilor de fermieri din Republica Moldova, puterea de lobby și lupta pentru drepturile lor în cadrul Copa Cogeca pe lângă Comisia Europeană.

Viorel Tămaș, proprietarul fermei Colina Farms, care vinde legume bio direct consumatorilor din Cluj, spune că alinierea la standardele de calitate europene și certificarea produselor nu este o procedură complicată.

Mă înscriu la organismul de certificare. Este un sediu aproape de mine, la Cluj. Persoanele responsabile vin deja în inspecție o dată sau de două ori pe an și verifică. Trebuie doar să le fac dovada cumpărării semințelor și că sunt organice. În rest mai sunt câteva chestionare pe care trebuie să le completez și atât.

Viorel Tămaș spune că subvențiile din partea UE sunt mai bune la fermele care sunt ecologice. El ne-a explicat că dacă accesează fondurile europene ca și fermier obișnuit, atunci va trebui să achite 50 % din suma utilajului pe care ar vrea să-l procure, iar UE va achita cealaltă jumătate. Dar dacă ești o fermă cu statut ecologic, atunci vei achita doar 30 %. Iar în cazul în care ești ecologic și mai faci parte și dintr-o asociație cu alți fermieri, atunci vei achita doar 10 % din suma totală.

Spun că sunt o grămadă de avantaje dacă ești ecologic. Într-adevăr, e un pic mai dificil la început până te înveți, dar eu cred că merită și recomand agricultura ecologică, mai ales dacă se dorește ca Republica Moldova să meargă pe aceeași cale ca și România.

Proprietarul fermei Colina Farms spune că majoritatea fermierilor din România au format deja asociați și le recomandă agricultorilor din Moldova să înceapă cât mai curând acest proces.

Singura problemă este la fermier, la producător care nu vrea să accepte soluțiile pe care le-ar avea. Ține și de noi, de fermieri, dacă ne blocăm în anumite lucruri sau nu ne blocăm. Noi, generația tânără, n-ar trebui să ne mai lovim de stereotipurile comuniste prin care au trecut părinții sau bunicii noștri. Nu-s probleme fără soluții.