Viorel Bostan, rectorul UTM: „Vom face tot posibilul ca tinerii să-și dorească să învețe și să-și dezvolte aptitudinile și talentele aici, acasă!”

Cum putem orienta tinerii să evite „goana” după specialitățile „la modă” – dreptul sau economia, de exemplu? De ce totuși tinerii preferă mai mult științele umanistice, discrepanța resimțindu-se încă din liceu, la alegerea profilului real sau umanistic?

În opinia lui Viorel BOSTAN, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, tinerii de astăzi preferă să studieze științe umanistice sau economice dat fiind discrepanța tot mai mare între liceenii care urmează profilul real și cel umanistic. Or, se știe, în multe licee, în special în cele din localitățile rurale, la ciclul liceal se formează o singură clasă, de regulă de profil umanistic. O altă problemă ar fi că disciplinele reale la profilul umanistic a fost simplificată la maximum, reducându-se la matematică, fizică, chimie, informatică. Astfel avem astăzi o generație de copii, a căror pregătire în științele reale a fost oprită la o etapă incipientă. E o problemă pe care am identificat-o deja la nivel de universitate, de aici și necesitatea ca în următoarea ediție a planurilor de studii să majorăm  componenta științelor fundamentale la anul I și, astfel, prin ajustarea curriculei, sperăm să facem față acestei probleme. De asemenea, se resimte o lipsă acută a orientării profesionale în școli, or acest proces trebuie să înceapă din clasele a V-ea – a VI-ea, cu monitorizarea evoluției fiecărui elev, identificarea talentelor și acordarea suportului necesar în alegerea domeniului profesional.

De altfel, schimbarea programelor la diverse trepte – preșcolară, primară, gimnazială, liceală, universitară – trebuie să intervină sincron, sistemic. Pentru că nu poți interveni cu modificări la treapta preșcolară, de exemplu, și să aștepți 15-20 de ani ca să resimți efectele acestora la facultate și după. Schimbările trebuie să intervină la fiece treaptă a sistemului educațional! Însă, chiar dacă acestea se întâmplă, părerea mea este că acestea au un caracter izolat și discret. De ce? Pentru că, de exemplu,  nu putem să introducem robotica în școală și, în același timp, să micșorăm conținutul materiilor la științele reale la ciclul liceal, profilul umanistic sau lăsăm neschimbată curricula la informatică, unde mai persistă acel limbaj învechit Pascal… Sau operăm schimbări în curriculă, dar acestea nu sunt urmate și de o finanțare consistentă etc.

Pe de altă parte, Universitatea Tehnică înțelege foarte bine responsabilitatea ce îi revine, în special pe partea de pregătire a inginerilor, precum și a specialiștilor în domeniul agriculturii și medicinii veterinare. Am devenit o universitate foarte comprehensivă, avem și domeniul artelor. Or asta ne oferă oportunitatea de a avea o abordare multidisciplinară. Atragem multe proiecte și, astfel, obișnuiesc să le spun studenților că la absolvire vor găsi o cu totul altă universitate decât la admitere.

Ce schimbări se prefigurează în viitorul apropiat la Universitatea Tehnică a Moldovei?

„Suntem foarte dinamici, activi. Următoarea realizare pe care ne-o propunem este inaugurarea Academiei de Securitate Cibernetică la UTM. Chiar astăzi am semnat un Memorandum între USAID și Agenția de Dezvoltare și Modernizare a Agriculturii cu privire la noul campus de pe strada Mircești, unde s-a aflat Universitatea Agrară. Avem planuri foarte serioase și am toată încrederea că vom reuși să le realizăm, așa cum am reușit anterior în cazul Tekwill, FabLab, ZipHouse, Artcor etc. Avem echipe extraordinare de oameni, avem și studenți extraordinari, iar optimismul meu este inspirat și de către ei. Apropo, partenerii de la Universitatea UC Berkeley, California, au apreciat prestanța discipolilor noștri, care au participat la Bootcampul de antreprenoriat desfășurat în perioada 18-23 iunie, menționând că UTM-iștii sunt la nivelul studenților din Berkeley, ceea ce ne flatează în mod deosebit!

Succesul studenților se constituie bineînțeles și din efortul profesorilor, astfel că cea mai valoroasă resursă pe care o are Universitatea, pe lângă comunitatea studențească, sunt profesorii, iar calitatea studiilor depinde foarte mult de competența și profesionalismul cadrelor didactice. Mai avem domenii în care am putea să operăm angajări suplimentare, dar ne confruntăm cu anumite bariere formulate chiar în Codul Educației. De exemplu, în sectorul ICT, cadrele didactice de la Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică predau un număr de ore permise la limita maximă a legislației în vigoare – 1,5 sarcini didactice. Angajăm multe persoane și din afara Universității – specialiști din domeniul TIC. Sperăm că ultimele modificări din Codul Educației vor permite să angajăm pe post de titulari și specialiști fără ca aceștia să dețină titlu științific. În alte domenii, într-adevăr, s-ar părea că avem mai mulți profesori, dacă e să raportăm numărul acestora la contingentul de studenți, în acest caz o alternativă pentru acele cadre didactice ar fi activitatea de cercetare științifică sau aplicativă. Angajări masive s-au făcut și în cazul noilor specialități, cum ar fi Game Design la UTM, paralel cu Animație și Producție Multimedia – la USM, UPSC și AMTAP. Sunt domenii în care predicțiile arată creșteri fulminante la nivel mondial, substituind volumul altor industrii din ramura distracțiilor tradiționale din trecut. De exemplu, domeniul Entertainment – Jocurile la Calculator sau Animație – o industrie ce se află în vogă în ultimul timp, înregistrând  creșteri de 15-20 la sută anual, volumul acestei industrii ajungând deja la câteva sute de miliarde. Trecem printr-o revoluție digitală care a demarat acum 10-15 ani și care nu și-a atins încă culmile. Un exemplu concludent este Inteligența Artificială și „reprezentantul” său de seamă ChatGPT, care a pus pe jar chiar și unele guverne… Practic, în jumătate de an de la lansarea acestuia au apărut încă câteva aplicații de acest gen – în domeniul creativ, al predicțiilor financiar-economice sau în științe reale. Cineva spunea că s-ar putea ca în 4-5 ani în publicațiile științifice din fizică, chimie, biologie să apară în calitate de coautori aplicații de inteligență artificială, care înregistrează deja rezultate uimitoare, venind cu soluții originale pentru cercetători. De exemplu, noi tipuri de medicamente sau noi structuri de materiale. Aceste aplicații se bazează pe o putere de calcul extraordinară în serverele moderne. Tocmai de aceea vorbim astăzi despre Profesiile Viitorului, în care intervenția Omului va fi de o cu totul altă natură. Trebuie să ne ajustăm, să vedem care sunt oportunitățile și să fim pregătiți să îmbrățișăm aceste schimbări. Conform estimărilor Asociației Companiilor de Creație din Moldova (COR), cererea pentru noile domenii de calificare necesare industriei creative ar fi de cel puțin 300 de persoane pe an”, a declarat Viorel Bostan

În ce măsură studiile în universitățile din Republica Moldova sunt atractive pentru studenții străini?

„E o întrebare de actualitate, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și a blocării piețelor educaționale din cele două țări, care atrăgeau studenți internaționali din întreaga lume. Ar fi regretabil ca Republica Moldova, în care limba rusă este cunoscută, pentru care optează, de exemplu, tineri inclusiv din Ucraina, dar și din Asia Centrală, țările ex-sovietice, China, India, Africa, alte țări dezvoltate sau în curs de dezvoltare, să nu folosească această oportunitate. De asemenea, ar fi regretabil să nu ne folosim și de statutul de țară-candidat la Uniunea Europeană, or asta poate să atragă un alt grup de studenți. Pe de altă parte, sunt necesare și investiții suplimentare, inclusiv din partea ministerului de resort, pentru a ne susține în procesul de internaționalizare a învățământului universitar”, a spus Viorel Bostan.

În ce măsură și-a adeverit necesitatea reforma universitară de acum un an, prin care UTM și USM au absorbit cele mai multe instituții din domeniile educației, cercetării și inovării?

A fost o reformă absolut necesară, consideră rectorul Viorel BOSTAN. În context, el a adus exemplul absorbției Universității Agrare de Stat, care, în lipsa acestei reforme, era să avem în continuare  o universitate ancorată în trecut, cu multe probleme la nivel de gestiune a patrimoniului, de management, de cultură organizațională sau cultură a calității, destul de slabe și în continuă scădere. „Sunt afirmații în urma unor analize efectuate pe parcursul unui an și a multiplelor probleme identificate în această perioadă. Ne bucurăm că în acest proces am avut alături atât sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, cât și al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, care au gestionat de comun acord această instituție. Împreună, vedem acum un șir de oportunități pentru a relansa învățământul agricol în R. Moldova. Printre neregulile depistate la Universitatea Agrară se numără, de exemplu, numărul de studenți care nu corespundea realității – de la cifra de 5000 de studenți care se vehicula la mitingurile organizate împotriva reorganizării universitare, ulterior a fost declarată cifra de 3500, de facto însă numărul de studenți era puțin peste 2000, din care însă peste 60-70 la sută erau înscriși la programele care nu aveau nimic comun cu agronomia sau medicina veterinară – drept, economie, finanțe și bănci etc. Or la programele ce țin de agricultură, silvicultură, de mediu sau medicină veterinară erau foarte puțini studenți. Alți peste 60 la sută din studenți erau la frecvență redusă.

O altă problemă ținea de managementul patrimoniului, actele depistate arătând numeroase intenții ale foste conduceri de privatizare de loturi, de construcții rezidențiale, iar acum suntem antrenați în câteva procese de judecată intentate la cererea unor foști sau actuali colaboratori ai UASM activând acum la UTM, care intenționau să privatizeze cămine sau loturi de pământ pentru construcții individuale. Totodată, țin să subliniez că am găsit și oameni extraordinari, specialiști dedicați în special domeniului agronomiei, medicinei veterinare, silviculturii și mediului. După schimbările ce au urmat la nivel de management universitar, întrevedem o dinamică nouă, pozitivă. Partenerii de dezvoltare sunt dispuși să investească, susținând crearea grupurilor de lucru pentru studii multidisciplinare, cum ar fi IT & Agronomie, pledând pentru utilizarea noilor tehnologii în domeniu. Astăzi putem vorbi despre noi proiecte din partea Băncii Mondiale, în cadrul cărora facultățile de Agronomie și Medicină Veterinară au devenit eligibile, despre crearea unui Parc științific și de inovații în campusul Mircești, unde se vor regăsi toți actorii principali din domeniu – asociații ale producătorilor, institute de cercetare, spații destinate testărilor tehnicii agricole, precum și spații de cercetare și studii academice.

Astăzi, tabloul arată foarte bine, pe nou, revigorat. Pentru că noi am privit această fuziune ca pe un câmp larg de oportunități, pe care ar fi păcat să nu le utilizăm. Cu certitudine, UTM a devenit mai puternică prin faptul că are în componența sa și domeniul Științe ale Vieții, studii multidisciplinare, posibile relații, cum ar fi Agronomia/Silvicultura/Mediul & IT; Robotica & Medicina Veterinară; Institutul de Microbiologie și Biotehnologie formează un cluster cu Facultatea Tehnologia Alimentelor și Facultatea de Agronomie; Institutul de Electronică și Nanotehnologii formează un cluster cu Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică și Facultatea Electronică și Telecomunicații. Noi privim această situație pozitiv, ne bucurăm că, într-adevăr, am devenit mai puternici, deși ne-am ales și cu un șir de probleme, pe care sperăm să le depășim”, a declarat Viorel Bostan.

Îmbucurător este și răspunsul domnului rector privind viitorul studiilor la UTM, drept exemplu fiind enunțată perspectiva anului 2030.

Răspunsul său a fost prompt și optimist: „Bineînțeles, vom menține și chiar vom crește contingentul de studenți la UTM!”. Explicația are la bază o axiomă bine cunoscută, dar și situația actuală ce nu poate fi contestată: UTM pregătește ingineri. Țara are nevoie de ingineri! Iar în următorii ani ne propunem să implementăm un șir de măsuri, astfel ca învățământul superior din Republica Moldova să se ridice la standardele europene și să asigurăm ca tinerii din țara noastră să-și dorească și să rămână acasă. De altfel, foarte mulți tineri își doresc să rămână în țară și doar condițiile de studii, laboratoarele bine dotate, ceea înseamnă studii de calitate, îi fac să se orienteze spre universitățile de peste hotare. Conștiente de această situație, multe universități de la noi încearcă să schimbe lucrurile, îmbunătățind curricula, conținuturile, dar și dotarea spațiilor de studii. În acest sens sunt de bun augur proiectele Băncii Mondiale, dar și ale diferiților parteneri de dezvoltare, care ne vor ajuta să facem acel salt calitativ de care avem nevoie.

Optimismul meu se bazează pe ultimele evenimente și activități pe care le întreprindem, dar și pe încrederea că vom face tot posibilul ca tinerii să-și dorească să învețe și să-și dezvolte aptitudinile și talentele aici, acasă!”, a concluzionat rectorul UTM,  prof. univ., dr. hab. Viorel BOSTAN.

Acest material a fost scris și redactat de echipa UTM. Informațiile prezentate în acest material nu reflectă nici într-un mod opiniile echipei #diez.