Duminică, 18 iunie, s-a desfășurat marșul Moldova Pride 2023. Activitatea este parte a celei de-a 22-a ediții a Festivalului Comunității LGBTQI din Moldova – Moldova Pride. Am primit peste 1 500 de comentarii homofobe la transmisiunile live pe care le-am făcut în timpul marșului și venim cu mai multe dezmințiri importante.
#1. Reducerea omului la funcția de „forță de muncă”
Persoanelor prezente la marș, în comentarii, li s-a sugerat să se angajeze la muncă sau să meargă la prășit. Acest argument este o devalorizare a drepturilor unei ființe umane și reducerea omului doar la funcția de „forță de muncă”. Sensul vieții unui om nu se reduce doar la serviciile pe care le prestează. Pe de altă parte, legislația Republicii Moldova prevede că oricine este liber să participe activ sau să asiste la o întrunire. În acest context, angajarea sau neangajarea persoanelor prezente la marș nu este un criteriu pentru a beneficia de dreptul de a participa la întruniri. Mai mult, pe 25 mai 2012 a fost adoptat de Parlamentul Republicii Moldova un proiect de lege care interzice discriminarea pe bază de orientare sexuală la locul de muncă, legea a intrat în vigoare în 2013. Respectiv, orientarea sexuală nu este un factor care ar facilita negativ sau pozitiv angajarea în câmpul muncii.
#2. Persoanele NU au fost plătite pentru participarea la marș
Mai multe comentarii sugerau faptul că persoanele ar fi fost plătite să participe la marș. Echipa #diez, tradițional, a fost prezentă la marș pentru susținerea persoanelor din comunitatea LGBTQI. Am discutat cu mai multe persoane în teren și ne asumăm să spunem că persoanele cu care am interacționat au venit să susțină cauza de bună voie, fără remunerații financiare. „Centrul de Informații GENDERDOC-M afirmă că nu a plătit nimic participanților la marș, iar dacă cineva face declarații contrare, trebuie să vină cu dovezi”, ne spune Angelica Frolov, coordonatoare program Lobby și Advocacy la centrul GDM.
#3. „Nu am auzit să se vorbească în română”
Am citit zeci de comentarii despre faptul că nu se aude limba română în live și că la marș ar fi fost aduse persoane din afara țării. Echipa #diez a participat la marș și a discutat cu mai multe persoane. E adevărat că erau persoane de peste hotare, inclusiv membri ai echipelor Ambasadei SUA, Ambasadei Suediei, Ambasadei Regatului Țărilor de Jos etc., majoritatea oamenilor însă era din Moldova. Totodată, sunt și cetățeni ai Republicii Moldova care vorbesc în limba rusă (găgăuzi, ucraineni, bulgari, ruși) și inclusiv ei au voie să se bucure de dreptul la libertatea întrunirilor.
#4. Homosexualitatea NU reprezintă o boală psihică, o tulburare sau o perversiune
După multe studii și cercetări, Organizația Mondială a Sănătății, în 1990, a scos homesexualitatea din Lista Tabelară a Bolilor. Poziția OMS cu privire la homosexualitate se aliniază cu consensul principalelor organizații medicale și psihiatrice din întreaga lume. Aceste organizații, inclusiv Asociația Mondială de Psihiatrie (WPA), Asociația Americană de Psihologie (APA) și Asociația Medicală Americană (AMA), afirmă că homosexualitatea este o variație normală și naturală a sexualității umane și nu trebuie considerată o tulburare sau o boală mintală.
#5. Homosexualitatea NU necesită tratament
Homosexualitatea este o variație naturală și normală a orientării sexuale umane. Principalele organizații medicale și de sănătate mintală afirmă că homosexualitatea nu este o afecțiune care trebuie vindecată.
Eforturile de a schimba sau „conversia” orientarea sexuală a unei persoane, adesea denumite „terapie de conversie” sau „terapie reparatorie”, au fost larg discreditate și condamnate de aceste organizații profesionale. Aceste practici s-au dovedit a fi ineficiente, dăunătoare și au consecințe grave asupra sănătății mintale.
#6. „A venit Europa”
Este o concepție greșită să credem că homosexualitatea este limitată la o anumită regiune sau cultură, de exemplu să credem că homosexualitate = Europa. Homosexualitatea a fost documentată în diferite culturi de-a lungul istoriei. Exemplele includ relațiile și practicile între persoane de același sex găsite în civilizații antice precum Grecia Antică, Roma Antică și diverse culturi indigene din întreaga lume.
Numeroase studii și sondaje au fost efectuate în întreaga lume pentru a estima procentajul de persoane care se declară parte a comunității LGBTQI. Deși cifrele exacte pot varia, cercetările indică în mod constant că homosexualitatea există în toate regiunile lumii. Este important de menționat că sondajele nu exprimă neapărat rezultate concrete, din cauza faptului că în continuare în multe țări ale lumii persoanele de altă orientare sexuală decât cea heterosexuală sunt persecutate și neacceptate. În acest context, atunci când vorbim despre o reprezentare mai mare a comunității LGBTQI într-o anumită țară, vorbim de fapt despre un grad mai mare de acceptare a comunității. Prin urmare – un acces mai mare la date statistice, la mișcări sociale și culturale de susținere deschisă, la legi benefice pentru comunitatea LGBT+, de unde și impresia că homosexualitatea ar exista doar în Europa sau într-o țară specifică europeană.
#7. Ce este „LGBTQI”
„LGBTQI” este o abreviere utilizată pentru a reprezenta diverse identități și comunități legate de diversitatea sexuală și de gen:
# L – lesbiană: o femeie care se simte atrasă emoțional, romantic și/sau sexual de alte femei;
# G – gay: un termen folosit pentru a descrie un bărbat care se simte atras emoțional, romantic și/sau sexual de alte bărbați;
# B – bisexual: o persoană care se simte atrasă emoțional, romantic și/sau sexual de persoane de ambele genuri, atât de bărbați, cât și de femei;
# T – transgen: o persoană a cărei identitate de gen nu se aliniază cu sexul atribuit la naștere. De exemplu, o persoană atribuită ca fiind de sex masculin la naștere, dar care se identifică ca fiind de gen feminin. Aici este important să înțelegem că sexul și genul sunt două concepte diferite. În timp ce sexul este o caracteristică biologică, genul este un rol social;
# Q – queer/questioning: queer este un termen folosit pentru a descrie persoanele care nu se încadrează în categoriile tradiționale de orientare sexuală și identitate de gen;
# I – intersex: o persoană care se naște cu caracteristici biologice care nu corespund complet definițiilor tipice ale sexului feminin sau masculin. Aceasta poate include variații ale cromozomilor, ale organelor genitale sau ale nivelurilor hormonale etc.
#8. Persoanele homosexuale NU sunt atrase de toate persoanele de același gen
La fel cum heterosexualii sunt atrași doar de anumite persoane, persoanele LGBT au preferințe individuale. Au fost efectuate mai multe studii – de exemplu, Patterns of Same-Sex Atraction in the General Social Survey, 1989-2012: Cohort and Period Effects sau Desire, Love, and Identity: Exploring Lesbian and Gay Bisexual Young Adults’ Experiences with Attraction, de Ritch C. Savin-Williams și Kara Joyner (2014) – care au cercetat experiențele romantice ale tinerilor lesbiene, gay și bisexuali (LGB). Cercetătorii au descoperit că nu toate persoanele cu o orientare către persoane de același sex sunt atrase în mod egal de toți membrii de gen. Persoanele LGB au variat în ceea ce privește persoanele pe care le consideră atractive și calitățile specifice care le-au influențat atracțiile.
#9. „Paradele LGBTQI sunt prea colorate”
Paradele LGBTQI, cunoscute și sub numele de Paradele Mândriei sau Marșurile Mândriei, sunt cunoscute pentru culoarea pe care o aduc în oraș. Câteva motive de ce paradele LGBTQI sunt adesea atât de colorate:
# simbol al diversității: steagul curcubeu, care este asociat în mod proeminent cu comunitatea LGBTQI, este un simbol puternic al diversității și incluziunii. Fiecare culoare a curcubeului reprezintă un aspect diferit al comunității, cum ar fi roșu pentru viață, portocaliu pentru vindecare, galben pentru lumina soarelui, verde pentru natură, albastru pentru armonie și violet pentru spirit. Steagul este o reprezentare vizuală a diverselor experiențe, identități și medii din cadrul comunității LGBTQI;
# sărbătoare și vizibilitate: Paradele Mândriei sunt evenimente de sărbătoare care urmăresc să creeze vizibilitate pentru comunitatea LGBTQI. Culorile vibrante folosite în decorațiuni, costume, bannere ajută la crearea unei atmosfere de bucurie, pozitivitate și sărbătoare. Ele servesc ca o modalitate de a exprima mândria și acceptarea de sine;
# rezistență și protest: pe lângă sărbătorirea identității, paradele Mândriei servesc și ca platformă pentru activism politic și advocacy. Culorile vii pot fi interpretate ca o formă de rezistență împotriva opresiunii, discriminării și violenței cu care s-a confruntat istoric comunitatea LGBTQI.
#10. Instigarea la ură
Am primit, de asemenea, multe comentarii cu mesaje de instigare la ură. Da, mediul online e spațiul unde ne putem exprima liber, dar trebuie să ținem cont și de mesajele pe care le postăm, care ar putea afecta negativ alte persoane. În aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege, care viza dotarea Codului contravențional al Republicii Moldova și a Codului penal al Republicii Moldova cu instrumente pasibile de a descuraja practicarea discursului de ură, instigarea la discriminare și incitarea la acțiuni violente pe motiv de prejudecată:
# prevederile alin. (1) art. 701 Cod contravențional al Republicii Moldova: „Acțiunile intenționate, îndemnurile publice, diseminarea informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv prin intermediul mass-mediei, în formă scrisă, desen sau imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic, îndreptate spre instigarea la discriminare pe motive de prejudecată se sancționează cu amendă de la 20 la 80 de unități convenționale, aplicată persoanei fizice, de la 120 la 210 unități convenționale, persoanei cu funcție de răspundere”;
# prevederile art. 346 din Codul penal al Republicii Moldova: „Instigarea la ură sau violență, manifestată prin îndemnuri publice, diseminare a informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv prin intermediul mass-mediei, în formă scrisă, desen sau imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic, împotriva unei categorii de persoane pe motive de prejudecată se pedepsește cu amendă în mărime de la 500 la 600 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la unu an la trei ani”.
# 11. „Bătrânii mor de foame, dar ei fac parade”
Aici putem vorbi despre conceptul what aboutism. What aboutism este un concept folosit pentru a descrie o tactică retorică în care cineva răspunde la o critică/acuzație/eveniment mutând accentul pe o altă problemă. Este o formă de abatere sau distragere a atenției de la subiectul original de discuție. Această tactică încearcă să distragă atenția de la subiectul inițial și să creeze o echivalență falsă transferând vina sau responsabilitatea asupra altcuiva.
În timp ce problema sărăciei bătrânilor este una reală și critică în țara noastră, aceasta nu are nicio legătură cu manifestul social al unui alt grup de cetățeni care au organizat o întrunire legală și pașnică de încurajare a respectării drepturilor lor.
Vezi cum s-a desfășurat marșul Pride 2023 la Chișinău.
Amintim că, în data de 8 iunie, Ion Ceban a declarat că nu va autoriza desfășurarea Marșului Pride în Chișinău.
Vedeți aici istoria marșului LGBT+ în Moldova începând cu anul 2015 până în anul 2019.
