Examenul de bacalaureat este o etapă importantă pentru fiecare licean. În febra pregătirilor pentru „testul maturității”, elevii sunt în căutarea resurselor care i-ar putea ajuta să treacă cu brio de acesta. Pentru că niciodată nu este prea târziu să începi pregătirile pentru bac, echipa #diez a realizat o serie de materiale în care vă oferim modele de rezolvare a exercițiilor care se regăsesc în examen pentru a reuși să evitați cele mai comune greșeli și pentru a acumula punctajul maxim.
În acest articol puteți vedea exemple de rezolvare a exercițiilor pentru examenul la istoria românilor și universală, oferite de Dionis Smoleac, profesor în cadrul comunității de traineri, EasyBac.
Cum formulăm corect noțiunea pentru un termen istoric
# Când formulezi o noțiune, imaginează-ți că o scrii pentru un copil de cinci ani care prima oară aude de un asemenea concept, fenomen, eveniment sau proces.
# Definiția ta trebuie să fie simplă și clară, să cuprindă toate trăsăturile și laturile obiectului definit.
# Noțiunea trebuie să răspundă la întrebările „ce?”, „cine?”, „unde?”, „când?”, „pentru ce?”.
# De exemplu, sclavul este o persoană dintr-o clasă inferioară într-o societate antică, lipsită de drepturi și libertăți, utilizat ca forță de muncă, fiind văzut conform sursei ca un „instrument însuflețit”.
Cum stabilim corect cauzele și consecințele pentru un eveniment istoric
# Încearcă să identifici premisele și cauzele de ordin politic, economic, social care au determinat evenimentele și procesele istorice din istoria universală, europeană și națională.
# Urmărește consecutivitatea și diferența dintre consecințele imediate și consecințele indirecte sau de perspectivă (efecte).
Cum formulăm corect argumentele pentru răspunsurile pe care le oferim
# Respectă formula clasică a argumentului: afirmație, raționament, dovezi, exemplu, impact. Prima propoziție este afirmația. Aceasta conține argumentul, ideea, afirmația centrală a întregului text.
# Prima propoziție este răspunsul direct la întrebarea sarcinii.
# Continuă cu raționamentul prin care desfășori ideea de bază. E necesar să faci o tranziție lină, o legătură între afirmație și dovezi.
# Fortifică-ți argumentul de bază cu dovezi și exemple, în primul rând cu cele identificate din surse, după care din cunoștințele anterioare: citate, opinii, statistici.
# Nu uita că opinia ta este primară, iar citatul din sursă este secundar și nu invers. Citatele sunt auxiliare, accesorii în serviciul argumentului tău propriu.
# Nu te limita la citatele din sursă, la parafrazarea lor banală și la interpretarea mot à mot a unor figuri de stil.
# Argumentul trebuie să fie cursiv, logic și pe înțelesul cititorului. Răspunde – direct la întrebare. Argumentează în limita temei discutate în sursă. Nu devia de la subiect cu informații care nu sunt corelate cu afirmația de bază. Operează în primul rând cu informațiile prezentate de autori.
# După ce ai epuizat exemplele și dovezile din surse, apelează, pe lângă argumentele din surse, la alte idei sau exemple din cunoștințele anterioare, cu condiția să fie prezentate în limita tematicii surselor.
# Nu uita că o propoziție este egală cu o idee. Nu scrie fraze lungi, întortocheate și greoaie de trei-patru rânduri, deoarece la un moment dat evaluatorul va pierde firul logic și nu va înțelege mesajul tău.
# Clasifică argumentele, dovezile și exemplele după domenii: economic, politic, social, extern.
# Evită cuvintele de umplutură, pompoase, lipsite de sens. Fiecare cuvânt trebuie să posede un rol și o utilitate exactă.
# Pune-ți întrebarea: „Dacă exclud acest cuvânt, argumentul își va pierde din mesaj, va fi mai puțin reușit?”. Dacă esența argumentului rămâne intactă, nu ezita să excluzi cuvântul de prisos.
La integrarea informațiilor din surse în argument, poți utiliza următoarele cuvinte de legătură:
# potrivit, conform, pornind, considerând, reieșind din declarațiile/opiniile/comparațiile/îngrijorările autorului;
# expresia, calificativul, termenul „…” denotă, constată, sugerează, ilustrează;
# […] demonstrat, manifestat, prezentat, identificat în/prin/cu ajutorul „…”;
# creșterea, scăderea, stagnarea datelor/valorilor/fluxurilor prezentate de autor, în raport, tabel, diagramă […] demonstrează, denotă, ilustrează.
Interpretarea hărților istorice
# În harta istorică, orice detaliu este un indiciu plasat de autorii testului în ajutorul tău.
# Evenimentul, procesul, fenomenul prezentat în hartă este și titlul pe care îl vei atribui hărții.
# „Scurge” harta la maximum de informații și utilizează-le drept materie primă la argumentare: denumiri de state, regiuni, orașe, popoare, bătălii, direcțiile migrațiilor, ale atacurilor, ale anexărilor, hașurări, evidențieri, culori, ani, secole etc. Menționarea acestor detalii în răspuns, prin referire la hartă este un argument pentru care obții punctaj adițional.
# Nu ignora legenda hărții: foarte des legenda sugerează răspunsuri la sarcinile ce urmează, precum la determinarea statului regiunilor, orașelor (polis, metropolă, teritoriu anexat).
Structura și scrierea eseului
# Pune-ți următoarele întrebări: „Care este întrebarea centrală la care voi răspunde?”, „Care este problematica fundamentală abordată în eseu, la care voi oferi soluții?”, „Care este opinia mea, pe care o voi demonstra și fundamenta cu argumente și exemple în eseu?”.
# Nu uita că tu scrii textul pentru o persoană vie. Respectiv, textul trebuie să fie inteligibil, accesibil și logic.
# Când scrii eseul, imaginează-ți că ești într-o dezbatere cu un prieten, cu o rudă sau cu un coleg real. De exemplu, scrie eseul bunicii nostalgice căreia încerci să-i demonstrezi că practicile democratice din sistemul politic din RSSM au fost, de fapt, un decor propagandistic pentru regimul totalitar, dar nu realitate.
# Pornește de la titlu și surse. Atenție la titlu. Este acesta un titlul deschis, unde ai toată libertatea de operare și manevrare cu opinii și argumente (Influența civilizații grecești asupra geto-dacilor; Formarea poporului român și a limbii române – parte a unui proces complex european)? Sau este un titlul închis, care îți propune să iei partea uneia dintre opțiunile prezentate, pe care urmează să le aprobi sau dezaprobi (Tratatul de la Versailles: conciliere sau provocare pentru relațiile Germaniei cu statele europene; Organizarea postbelică a Europei: între declarație și realitate)?
# În identificarea mesajului și ideilor îți sunt oferite sursele. Operează mai întâi cu argumentele prezentate de surse, după care poți apela și la propriile idei.
# Eseul trebuie să fie structurat, logic și cursiv.
# Schițează scheletul eseului în maculator.
# Încadrează corect opinia ta dedusă în timp și spațiu.
# Apreciază domeniul argumentelor alese: economic, politic, cultural, relații internaționale sau mixt.
# Decide ordinea de prezentare a argumentelor: mai întâi prezinți într-un singur bloc toate argumentele pro, după care separat contraargumentele? Sau prezinți treptat argumentul numărul 1, urmat imediat de contraargumentul numărul 1.
# Eseul tău trebuie să respecte formula clasică a textului academic: introducere–cuprins–concluzie.
# Introducerea o vei începe cu afirmația centrală a eseului.
# De exemplu: URSS a reprezentat un experiment totalitar de extremă stângă al secolului XX. Introdu cititorul în contextul istoric și în problematica subiectului discutat.
# Desfășoară opinia, mesajul tău, după care enumeră argumentele despre care vei vorbi mai desfășurat în cuprins. De exemplu: „Astfel, Partidul Bolșevic a (1) instituit un sistem monopartidist, (2) economie de stat planificată și un (3) aparat represiv împotriva propriilor cetățeni”. Respectiv, demonstrarea sistemului monopartidist bolșevic, a caracterului planificat al economiei sovietice și a amplorii aparatului represiv vor fi cele trei argumente de bază desfășurate ulterior în paragrafele cuprinsului, care au ca scop să demonstreze caracterul totalitar al regimului politic din Uniunea Sovietică.
# În cuprins prezinți minimum trei argumente în paragrafe separate. Paragrafele eseului au aceeași formulă și structură cu cea a argumentului clasic (afirmație, raționament, dovezi, exemple și impact). Prima propoziție a paragrafului este ideea centrală a argumentului. Rezumă esența argumentului într-o singură propoziție pe care o plasezi la începutul paragrafului. Demonstrează argumentul prin integrarea critică a informațiilor din surse (opinii, citate, referințe, statistică), dar și prin cunoștințe anterioare. Nu îți asuma opiniile autorilor drept proprii. Din contra, combate-le. Prezintă toate opiniile și laturile contrare, însă păstrând firul logic cu ideea ta centrală expusă în introducere. Astfel, tu vei cita articolele din constituția stalinistă din 1936, care garanta libertatea de expresie sau rapoartele denaturate de la congresele PCUS despre bunăstarea economică a cetățenilor sovietici, însă vei constata caracterul lor declarativ și vei contraargumenta cu date, cifre și mărturii. Aceeași formulă o vei repeta la următoarele paragrafe: paragraful A = un argument (dezvolți prin exemplu 1, 2, 3, demonstrat prin citatul x, statistica z, opinia y) paragraful B, paragraful C etc.
Toate argumentele, exemplele, dovezile prezentate trebuie să fie în concordanță și relevanță cu opinia centrală. Astfel, dacă în eseu trebuie să demonstrezi rolul lui Cuza Vodă ca unificator și ctitor al statului național român, respectiv trebuie să prezinți doar argumentele de ordin politic. Prezentarea dublei alegeri a lui Cuza din 1859 este valabilă pentru susținerea laturii lui ca unificator, iar reformele interne de centralizare a statului printr-o singură capitală, o singură valută, un singur parlament, guvern și crearea instituțiilor politice moderne (codurile lui Cuza, reforma electorală) consolidează latura de ctitor. Prezentarea reformei agrare nu este relevantă cu tematica acestui eseu.
# În concluzie reconfirmi poziția fundamentală. Enumeri încă o dată argumentele prezentate în cuprins. Recomand să conectezi problematica eseului cu un alt eveniment/proces istoric (Unirea din 1600, 1859 și 1918 sau Anexarea Basarabiei din 1812, 1878, 1940) sau să îl adaptezi cu actualitatea de astăzi. (Regimul totalitar în RSSM cu tranziția democratică a Republicii Moldova după 1991).
Greșeli comune care trebuie evitate la rezolvarea exercițiilor și redactarea eseului
# Elevii abordează subiectul la general, deviind de la tematica specifică a eseului. Deci altfel spus, elevul scrie absolut totul ce știe despre subiect. De exemplu, într-un eseu despre rezultatele Primului Război Mondial, trebuie să scrii doar despre consecințele imediate și efectele de perspectivă ale conflagrației (destrămarea imperiilor multinaționale, instaurarea sistemului de Versailles Washington, premisele noului război mondial), dar nu și despre consecințe, etapele, mersul, bătăliile războiului. Informația poate fi corectă, însă nu e relevantă temei.
# Elevii nu respectă structura eseului. Eseul trebuie să aibă introducere, cuprins și concluzie. Acestea trebuie evidențiate din alineat nou.
# Elevii plagiază și parafrazează sursele, prezentându-le ca argumente. Sursele sunt doar materii prime din care elaborezi propriile argumente.
# Elevii se limitează doar la surse. Sigur, trebuie să utilizezi mai întâi la maximum toate argumentele și informațiile din surse (citate, statistică, opinii). Însă pe lângă ele ești liber să prezinți și alte argumente și/sau informații din cunoștințele proprii, cu condiția să fie relevante și în concordanță cu tema eseului.
Caiete auxiliare pe care le pot consulta elevii pentru un proces de pregătire mai eficient
# Atlas – Istoria Românilor și Universală
# Istoria Românilor și Universală în scheme și tabele. Prețul caietului este de 30 de lei
# Canal de YouTube: Ora de Istorie
Lista filmelor artistice și documentare cu ajutorul cărora elevii pot învăța istoria
Grecia antică, Alexandru Macedon și elenismul
# „Alexander”
Roma Antică
# „Gladiatorul”
Feudalism
# „Les Visiteurs 1”
Cruciadele
# „Kingdon of Heaven”
Revoluția Franceză
# „Les Visiteurs 3”
# „Marie Antoinette”
Napoleon Bonaparte
# „Napoleon”
Primul Război Mondial
# „Apocalypse – World War”
Regimurile totalitare și dictatoriale din secolul XX
# „Cum să devii un tiran?”
Adolf Hitler și regimul nazist
# „Apocalypse – Hitler”
Iosif Stalin și regimul sovietic
# „Apocalypse – Stalin”
Al Doilea Război Mondial
# „Apocalypse – The Second World War”
Anexarea Basarabiei în 1940 și regimul sovietic în RSSM
# „Golgota Basarabiei”
Holocaust
# „Schindler’s List”
Războiul Rece
# „Cold War – BBC documentary”
În acest material puteți vedea exemple de rezolvare a itemilor la examenul la matematică pentru a acumula punctaj maxim. Vedeți aici și exemplele de rezolvare a itemilor la examenul la limba și literatura română.
În acest articol puteți vedea care sunt testele de exersare pentru sesiunea de examene din acest an.
Vedeți aici cronologia examenului de bac: când se fac testele, când se controlează și când se eliberează diplomele.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu știrile actualizate despre bacalaureat, ești mereu binevenit(ă) și pe canalul nostru de Telegram.
Echipa #diez este alături de absolvenții liceelor în fiecare an și aduce informații utile despre examenele de bac. Dacă te numeri și tu printre tinerii care au de susținut în acest an bacalaureatul, îți sugerăm să urmărești acest tag special de pe #diez pentru a fi la curent cu toate noutățile despre examen.
