Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, semnalează că mai multe probleme ce afectează mass-media, cum ar fi reziliența redusă a presei la situațiile de criză, lipsa sustenabilității financiare, obstrucționarea dreptului de acces la informație și erodarea încrederii publicului în informații, persistă și necesită să fie soluționate eficient și prompt, scrie cji.md.
Constatările se regăsesc în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2022 – 3 mai 2023, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, proclamată de Adunarea Generală a ONU acum trei decenii.
Memoriul punctează îmbunătățiri minore pe câteva segmente ce influențează exercitarea misiunii sociale a mass-mediei. Totuși, progresul înregistrat nu poate fi calificat drept tendință stabilă. Semnatarii documentului remarcă efectele nefaste ale contextul politic, social și economic, tensionat pe parcursul perioadei 3 mai 2022 – 3 mai 2023, asupra activității presei libere și independente.
Autorii memoriului au subliniat că, la cei 30 de ani de la declararea Zilei Mondiale a Libertății Presei, în pofida ratificării unor tratate internaționale și semnalării constante a problemei accesului obstrucționat al presei la informații de interes public, jurnaliștii continuă să se confrunte cu practici abuzive din partea autorităților. Memoriul mai relevă și derapajele condamnabile venite din partea actorilor politici rău intenționați împotriva presei, mai ales la nivel regional și local. În afară de provocările la adresa securității presei, preexistente până la declanșarea războiului din Ucraina, agresiunea militară a generat noi factori de risc pentru mass-media, cum ar fi obstrucționarea securității cibernetice a mai multor instituții de presă și pericolul la care se expun corespondenții de război.
ONG-urile semnatare au mai remarcat că agresiunea militară amplă a Federației Ruse împotriva Ucrainei a developat și vulnerabilitatea spațiului informațional al Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride, menționând că autoritățile trebuie să-și eficientizeze politicile și mecanismele de intervenție pentru redresarea situației.
Memoriul conține un șir de recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, care, dacă ar fi puse în practică, ar contribui la încurajarea și protejarea presei libere. Printre altele, se recomandă:
# îmbunătățirea procesului decizional al Consiliului Audiovizualului, pentru a proteja publicul de propaganda de război, fără a afecta libertatea presei;
# implementarea unor mecanisme eficiente de asigurare a transparenței proprietății în mass-media;
# prevenirea și curmarea actelor de amenințare și/sau agresiune împotriva mass-mediei;
# îmbunătățirea legislației privind accesul la informație, asigurând aplicarea corectă și uniformă a legii.
În acest an, Republica Moldova a obținut un scor de 77.62 de puncte din totalul de 100 de puncte și s-a poziționat pe locul 28 în lume privind indicele libertății presei.
