Profesia de regizor este una creativă și interesantă, ce oferă realizarea potențialului și obținerea recunoașterii. În același timp, munca unui regizor necesită întotdeauna mult efort și timp, acesta fiind nevoit să controleze întregul proces de producție a unui film.
Regizorul poate fi considerat drept cea mai importantă persoană în timpul filmărilor, deoarece anume el ia decizia finală cu privire la toată munca depusă.
Despre experiența sa de studiu în domeniul dat ne-a povestit Oleg Creangă, un tânăr originar din municipiul Ungheni, care, la momentul de față, își face studiile la Facultatea de Teatru și Film, departamentul „Cinematografie, fotografie, media”, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
# Despre procesul de admitere
Oleg ne povestește că la Universitatea Babeș-Bolyai, pentru basarabeni, locurile sunt limitate, acest fapt fiind probabil legat de popularitatea considerabilă a universității și de numărul mare de depuneri anuale. Astfel, per departament se oferă maximum trei locuri.
În cazul facultății lui Oleg era doar un loc. Oleg ne mărturisește сă s-a înscris doar la o facultate cu un singur loc, pe care a avut norocul să-l primească, considerând acest fapt naiv la momentul actual.
Admiterile s-au desfășurat sub formă de concurs ce se disting în trei etape.
1. Interviul pe bază de portofoliu, cu material foto sau video.
2. Analiză pictură. Facultatea a inclus în concurs o listă compusă din 50 de picturi de la curentul Renașterii până la Dadaism, ulterior ,în ziua concursului, candidatului i-a picat aleatoriu o pictură pe care trebuia să o analizeze după criterii precum: titlul, autorul, perioada, limbajul vizual, gama cromatică, simboluri, perspectiva picturii ș.a.m.d.
3. Analiză film. Facultatea a propus o filmografie pe care viitorul student trebuia să o studieze și să vizioneze până la perioada de admitere, după a primit spre analiză o secvență de film unde trebuia să se bazeze pe criterii ca: încadraturile, evoluția personajelor, sunetul, montajul și multe alte criterii legate de limbajul cinematografic.
„Atunci am depus dosarul cu un videoclip pe care în acea perioadă îl consideram cel mai bun realizat de mine. Însă acum înțeleg câte lucruri puteam să le fac cu mult mai bune”, afirmă Oleg.
Oleg a ales să se înscrie anume la această facultate, pentru că filmul e marea sa pasiune și pentru că își dorește să contribuie la cinematografia autohtonă.
„Eu eram unul dintre acei elevi la școală pe care nimeni niciodată nu-l întreba unde va da sau în ce domeniu vrea să profeseze, deoarece, de când mă țin minte, eram cu camera în mână. Pasiunea mea pentru film are o istorie lungă, venită din copilărie. Una probabil bună pentru vreo «dramă șablonată despre o istorie de succes». Mai mult decât iubirea de cinema, motivul înscrierii mele la Facultatea de Film e scopul meu primordial în viață legat de schimbările și dezvoltările pe care vreau să le aduc în industria filmului din Moldova”, evidențiază Oleg.
Procesul de creare a unui film
„În procesul de creare a filmului, ideea se naște în capul scenaristului, moare în capul regizorului și se renaște în capul montorului” – acesta este unul dintre citatele pe care Oleg l-a auzit de la un profesor și care i s-a întipărit foarte bine în memorie. Tânărul afirmă că cel mai bine poate simți faptul dat în momentul în care este scenarist, regizor și editor de film în același timp. De la idee până la realizare, e un proces foarte îndelungat, deoarece un produs audiovizual nu se poate ține doar pe idee. Sunt importante atât aspectele tehnice, cât și cele artistice. În cazul lui Oleg, procesul începe cu scrierea ideilor într-un carnet, structurarea lor într-o istorie cronologică, procesul de creare a scenariului și a tipologiilor personajelor. După care este necesară și interacțiunea cu actorii, filmările propriu-zise și postproducția.
Forma în care Oleg a descris procesul e un rezumat foarte mic pentru un înțeles mai comun, pe când procesul real este cu mult mai amplu și mai mare.
Oleg ne spune că scrierea unui scenariu e un proces foarte îndelungat. Oricât de banal asta ar suna, dar cel mai important este totuși să știi ce să scrii. Structura unui scenariu se diferențiază de absolut totul ce știa studentul până acum.
„Nu poți compara o carte cu un scenariu, deoarece sunt o multitudine de aspecte foarte diferite. Pentru mine acest proces poate fi cel mai îndelungat, deoarece el nu se termină cu fraza The End la sfârșit. După ce termin de scris, încep să citesc de la început pentru ca să fac corectări, schimbări și permutări în scene, dialoguri sau descrieri ale locației. Acest proces de filtrare se poate repeta de 15-20 de ori, până nu ajung la un rezultat bun”, declară Oleg.
# Plăcerile și greutățile domeniului
„Ca și în cazul multor alți artiști, vreau să pot spune ceva, să transmit propriile gânduri, să încerc să schimb vreo viziune. Voi fi cinstit, filmul, după părerea mea, cel mai bine poate face asta. Nu există nicio limitare a imaginației și a procesului de creare. În viața cotidiană eu sunt foarte tăcut, deoarece mereu țin multe gânduri în cap. Însă în momentul când țin camera în mână și vreau să filmez ceva cu cineva, nu mai simt nimic decât euforie adevărată. Nu mă pot opri să vorbesc și mintea complet îmi este liberă. În acel moment, eu probabil mă simt, dar și sunt cel mai real, și cu alții, dar și cu mine”, povestește tânărul.
De când Oleg a început să studieze la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a avut ocazia să învețe de la profesori talentați și să colaboreze cu colegi creativi pentru a dezvolta abilitățile sale de regizor, care îi vor permite să abordeze subiecte complexe și să încerce să găsească modalităţi noi și inovatoare de a le prezenta în filmele sale. Totuși, pe lângă partea frumoasă, există și momente mai dificile.
„Multe exerciții facultative sunt de grup și des am de colaborat cu colegii mei, unde clar lucru există luptă de idei. Când într-un anumit proiect toți care lucrează asupra lui sunt regizori, nimeni nu mai este regizor și cu greu ajungi la un numitor comun. Eu sunt foarte egoist în ceea ce ține de procesul de filmare. Desigur, pot lua în considerare alte opinii, dar îmi place să controlez tot procesul, ce eu aș numi poate și un plus în cazul profesiei mele. Într-un domeniu artistic, nu ai încotro fără dezacorduri, dar dacă ai dorință să creezi, te adaptezi sub orice condiții”, afirmă Oleg.
# Alegerea distribuției și locurilor pentru filme
Deoarece bugetul tuturor proiectelor tânărului până la acest moment se egalează cu zero, nu poate să-și aleagă locațiile din propria dorință. Acest lucru însă îl învață să folosească la maximum tot ce îi oferă mizanscena pe care o are.
„Noi avem acces la studioul facultății, unde putem folosi lumini, aparatură, obiecte de decor în oricare formă dorim. Problema e că imaginația mereu cere mai mult și mai mult. După deja aproape jumate de an la această facultate, eu doresc să amplific abilitățile mele în afara unui studio”, ne relatează Oleg.
# Segmentul regizoral din Moldova
În opinia studentului, industria filmului în Moldova nu este foarte dezvoltată și are un drum foarte lung spre recunoaștere internațională. Acesta este și unul dintre motivele de ce dorește să revină acasă și să activeze în industria filmului din Republica Moldova. Oleg vrea să obțină experiențe și în alte țări, să vadă personal cum lucrează industria filmului de peste tot, de la Hollywood până la Bollywood, dar să dezvolte industria filmului tânărul dorește anume acasă.
La capitolul filme autohtone, Oleg menționează că apreciază mult filmul „La limita de jos a cerului” regizat de Igor Cobileanski.
Pentru tinerii pasionați de cinematografie, Oleg vine cu următorul sfat. „Banal, simplu, ușor, dar care lucrează cel mai eficient – pur și simplu filmează. Ți-a apărut o idee – filmează, nu a ieșit cum ai vrut –schimbă și mai filmează o dată, continuă până singur observi rezultatele efortului tău. Critica și neîncrederea mereu te va înconjura, important e să nu devină o barieră, ci un instrument care îți construiește drumul spre succes!”
Autoare: Xenia Luca